Gazeta Transilvaniei, aprilie 1893 (Anul 56, nr. 70-94)
1893-04-08 / nr. 76
Pagin*. 2. GAZETA TRANSILVANEI. însă trebue sprijinulu tuturoru partidelor şi alu poporului însuşi. Corula şi concertulu I. Mureşianu. Blaşiu, 5/17 Aprilie 1893. (Coresp. part. a „Gaz. Trans.“) In raportulu „Gazetei“ privitorü la alegerea de Metropolite, s’a amintita pe scurtă şi escelentulu corn bisericescu de sub conducerea d-lui profesoru de musică Iacobi Mureşianu, care în cursulu serviciului divine,—ce a premersa alegegerei şi care a fosta oficiată cu deosebită pompă de Prea Sânţia Sa Episcopulu Pavelu, însoţita de 12 preoţi şi doi diaconi,—a răpită inimile şi a storsu admiraţiunea tuturora asculfătorilorO. Nu sciu, deca număroşii ascultători, de cari gemea spaţiosa şi splendida catedrală a Blaşiului, au avuta opasiunea de-a mai aucji uni asemenea corn bisericescă românesca; am auzită însă pe mulţi bărbaţi cu esperienţă fioca(re) că nici Clusiula cu numărosa sa tinerime şcolară şi universitară, nici vreuna altă oraşă din tota Transilvania nu se poate lăuda cu una corn bisericescu mai escelentă şi mai bună, de cum este cortilă studenţilor români din Blaşiu de sub conducerea distinsului profesoră de musică şi compositorii, Iacobi Mureşianu. Erau cu atâtă mai măgulitor© aceste elogiuri, fiindcă se soia, că tinerimea şcolară din causa vacanţei de Pasaj era mare parte împrăştiată pe la vetrele părintesci, prin ceea ce porula suferi de astă-dată lipsa mai multor puteri bune din sfiula său, mai alesă sopraniști, cari în parte trebuiră să fiă înlocuiți pentru ocasiunea aceasta cu dame. In adevera, siguranța cu care au fost esecutate toate cântările ni-a dovedita o instrucțiune surprinzătoare; conducerea legeră și precisă, cu deosebire însă predarea distinsului conducătoră a fostă eminentă. Corula a culminată în esecutarea axionului „Angerulu a strigaţii*, compusa de însuşi conducătorila corului, d-lă Iacobi Mureşianu. Aşa o consonanţă şi egalitate de voci rari poţi auzi. Trecerea din piano în forte, şi întorsă, din forţe în piano, a fost esecutată cu adevărată artă. Vocile erau atâta de potrivite și dedeau unii tona atâtă de armonică, câta părea că ar cânta o singură personă. Toate privirile erau intoarse asupra corului și deşi, din causa numărului escepțională de mare sală ascultătoriloră, a trebuită se stimț totu în picioare și foarte îmbulziți, publiculu însă părea atâta de răpită de frumseța cântărilora, înoată ar fi totu ascultată. Blăsenii cu dreptă cuventu potu fi mândri cu unu asemenea corț, care pote rivalisa cu cele mai escelente coruri dela noi, atâta române, câta şi străine, însuşi comisarulu reg. bor. Samuila Jósika s’a esprimatu, ca vuna asemenea corn ar servi spre onoare chiar şi Budapestei*. La acesta looc îmi face plăcere de a aminti numele escelenţilor, cântăreţi şi profesorii de cantula bisericescu la şoalele din Blaşiu, d-nii Nicolau Ionaşă, cunoscuta prin vocea sa dulce şi armonioasa, şi Aronă Papiu, cari esecutară „Pricesna“ solo în dueta, ridicânda inimele ascultătorilor. Lucru firesc, că după cele cese aoi, publicul era foarte doritoru de-a cunoaste prestaţiunile corului d-lui Mureşianu şi pe tărâmulă cântărilora lumescl. Ocasiunea bine venită ais’a şi oferita prin a rangiarea unei frumoase serate musicale, ce s’a dat în aceeaşi tfi, Duminecă sera, în spaţidsa sală de gimnastică. Atâta a fosta de mare interesula publicului faţă cu acestă serată musicală, încâta de timpuriu erau angagiate toate locurile; mare parte a publicului a trebuit a să stea în picioare, parte pentru că nu mai găsiră locuri libere, parte însă pentru că din causa îmbulejirei nici nu mai puteau să șadă pe scaunu. Unii fură siliți să se refugieze chiar pe scenă. Intre fruntaşii presenţi se afla şi P. S. S. Episcopulu Pavela. Programa a constata din 7 puncte, a cărora esecutare a produsa adevărata entusiasma în publica. D 10 Iacoba Mureşianu s’a atestata din nou nu numai ca una escelenta conducetora, ci totuodată şi ca una escelenta compositorii, a căruia activitate şi rara talenta nausicala este pentru noi cu atâta mai îmbucurător, fiindcă d-sa lucreaza cu multă devoţiune şi seriositate la cultivarea musicei noastre naţionale. Primula puncta s’a începută cu „Dorule, o dorule“, de Iac. Mureşianu, esecutata de corala mixtă. A urmata apoi „Glasul unui Românu“, de Andreiu Mureşianu, declamată de amabila d-ra Elena Săntionu, profesoră la şcola română de fetiţe din Blaşiu. D sa are o voce sonoră şi plăcută, predarea bună. Multa efecta a produsă d-ra Elena Săntionu şi prin drăgălaşula costumă naţionala, cu care s’a presentato şi care îi stătea atâtă de bine. Aplausele, ce le-a secerata, au fostă furtunose. In balada „Vieţa ţ’gănescă“ de Schuman, esecutată de corula mixta, s’au distinsa ca soliste: d-na C. Deacu şi d-ra Bene. Dna Deacu are o voce de soprana dulce şi puternică. Asemenea d-ra Bene şi a esecutat o miculă ei solo foarte frumosu. Pe lângă unu studiu mai serios, d ra Bene cu frumoasa sa voce de artă ar pute ajunge la însemnate resultate. Totu în „Vieţa ţigănască“ s’a distinsă ca solista şi d-ra profesorii de cantula bisericescu Arona Papiu, care și de astă-dată s’a atestata ca unu dextiu magistru de cântări. Multă ne-a amusat, apoi gentila d-ră Victoria Ioanoviciu, prin esecutarea solo soprana a valsului „Cânteca de fericire“, de I. Mureşianu. D-ra Ioanoviciu are o voce melodiosă de salon, cu mică estindere, dar plăcută; în posiţiunile înalte vocea d-sale e espresivă şi curată, intonarea corectă. D ra Ioanoviciu dovedesc© o bună soală, publicul a aplaudat’o sgomotosu. Rechiamată fiindu, d sa a bine-voită a ne cânta încă o piesă: „Soi tu“, pe care a esecutat’o cu acelaşi efecte. Corula mixta a escelstă apoi în esecutarea pieselor „Baba şi Moşnegulu“ de Musicescu şi „Puişorul“ de I. Mureşianu. Cea din urmă piesă este o composiţie nouă şi foarte drăgălaşă, care face efecte în esecutare pentru oricare coru mixta. In esecutarea acestei nouă piese, corulă d-lui Mureşianu a fostă la culme. Cu deosebire trebue să acuentuama crescendo şi decrescendo în ritmurile accelerate, cum şi piacissimurile, cari au fostă perfecte. In cursul esecuţiunei, corula a fostă de repeţite, ori întreruptă de aplausele animate ale publicului, or la urmă s’a Corula pentru a treia oră repetarea „Puişorului“. Aplausele au fostu fără sfârşita. Debutula la pianu ală inteligentei d-re Melania Brânduşianu, cea urmată după acesta, a lăsată pentru multa timpu impresiile cele mai plăcute asupra publicului. D-sa a esecutato „La Traviatta“ de Ascher cu adevărată virtuositate, dovedindu atâta siguranţă şi egalitate, înoată pare, că ar fi crescuto totu la piano. Piesa a trebuita să o repeteze şi pe lângă aceea, sub presiunea sgomotoaselor, aplause, care păreau a nu mai ave capătă, a trebuita să eseoute încă două piese naţionale, ale carora efectii au fostu estraordinara. Serata s’a terminata cu balada románésca „Năluca“ (din poesiile poporale de Alexandri), care încă este o composiţiune nouă, datorită talentului d-lui Mureşianu. Ea fu esecutata de corula , mixte, cu soluri. Incepe cu doina, în care a escelato d-na Deacu ca solistă, la Sandu se joace vocea ei liberă și în registru mai înalta. Efecta a produsă totu în acăstă piesă și „Mircea“, când a începutu ou doina, întrerupta fiindu de aplause. Intreaga producțiunea ni-a lăsata o adenca impresiunea. Putemu fi ou dreptă cuventu mândri de roadele strălucite, ce le-a produsa valorosulu nostru artista și compositora pe teremulu desvoltarei și cultivărei musicei noastre naționale, n’ajunseră la nimică. Jemelian săvârșia toate lucrurile câte i se dedeau. Astfelu trecu și a doua săptămână. Voevodul chiămâ la sine pe slujbașii săi și le zise: — „Credeți doră, că vă îngrașă în zadară? Deja au trecuta două saptämod și dorința mea nu este încă împlinită. Voi credeți, că veți pute nimici pe Jemelian prin muncă grea, eu însă ilu veda din fereastra castelului cum merge acasă în totă soara voiosa și cântânda. Servitorii voiau să se scuze. — „Ce?“ ziseră ei. „Am probată totu, se la nimicimi prin muncă grea, dar nimică nu este în stare să frângă puterea lui. Tóate le isprăvesce cu iuțală de fulgeră și fără ostenelă. Atunci i-am dat- o astfel de muncă, pentru a părei săvârşire trebuesce desteritate şi eserciţiu; am credută, că nu va avèa destulă minte pentru acesta, dar ela şi-a deslegată problema şi în pasulă acesta. Nu se poate presupune altceva, decâtă că său eli, sau nevastă-sa sunt vrăjitori. Acum însă îi dămă o astfel de muncă, pe care a o săvârşi este imposibila. ’I vomă porunci ca într’o 4i 80 edifice o biserică. Chiamă-lă dar la tine, şi încredinţază-i acestă lucrare. Decă n’o va pute săvârşi, atunci pentru nesupunere să i tăiămă capul”.“ Şi voevodul o chiămâ la sine pe Jemelian. — „Ei“, zise, „ascultă ml porunca. Edifică pentru mine, faţă în faţă cu palatul meu, o biserică, până mâne sără să fiă gata. Decă o zidesci, te voiu răsplăti, dacă nu, atunci te esecuta“. înfiorata Jemelian auzi porunca, şi grăbi acasă. „Acum“, gândea el, „s’a sfîrşită cu mine.“ Când ajunse acasă, cjise nevestei sale: — „Muiere, gatesce-te de drumu. Trebue să ne refugiămă, ori şi unde totu atâta, căci de altmintrelea cu totă nevinovăţia mea, mă voră omorî.“ — „Ce s’a întâmplata ?“ întreba speriată ţăranca. „De ce-ți peri curagiula şi de ce vrei să te refugiezi?“ — „Cum s’ar pute să nu mi pierdu oaragiula“, răspunse Jemelian, „când voevodula mi-a poruncitu, să zidescă pănă mană seră o biserică. Decă nu-i voiu împlini porunca, atunci mă eseoută. Nu ni-a rémasu nimicu, deoâtu se rugimu, pănă avemu timpu“. Nevasta se împotrivia acestui pianu de fugă. — „Voevodul are mulţi servitori“ 41 de ea „şi aceia vor da de noi. Dinaintea voevodului aşaderă nu ne putem ascunde. Pănă când ai putere, trebue să te supui“. — „A mă supune!“ striga Jemelian. „N’am destulă putere pentru a săvârşi lucrul“. — „Nu căde în desperare, puişorul meu. Mâncă-ţi cină şi mergi de te odihnesce. Spală desa de diminaţă şi vei isprăvi tóte.“ Jemelian se culca. In revărsata de 4 ori îla trezi nevasta. — „Mergi“, ’i zise „mergi şi zidesce biserica. Aici este una ciocană şi ouie ; pănă de seră o vei isprăvi“. (Va urma.) SClKlLE plLEî. — ( 119 Aprilie. Presa ungurescâ despre alegerea _ de Metropolit”. Foile unguresc! „Egyetértés“, „Budapesti Hírlap“, „Magyar Hirlap“ş. a. Nr. 76—1863 aducă articule despre alegerea de Metropolite din Blasiu. Nici una însă nu este mulţămită cu resultatul alegerei, care nu s’a întâmplata după gustulu şi dorinţa lorü. Ele infinuă cu patimă pe cei trei bărbaţi din ternariu şi conjură guvernulu să influinţeze la Maj. Sa, ca să nu aprobe pe nici uuulu. „Magyar Hirlap“ merge cu obrăznicia pănă a „asigura“ pe Românii gr. cat., că bucuria lorü, din incidentul acestei alegeri, este prematură și că dintre cei trei candidați nici uuulu nu va fi Metropolită. —x— Sinodulu archidiecesanți din Sibiiu s’a deschisu Dumine.ă de cătră Eso. S. Metropolitulu Mirona Romanulu, de față fiindu 47 deputați sinodali. După alegerea biuroului, se presenteaza din partea Consistorului diferite rapoarte. Apoi deputatul P. Cusma presenta una proectu de resoluțiune cu privire la politica bisericeasca a guvernului. In ședința a doua acestă proiectu s’a primita. —x— Incendii. Cetimu în foile unguresci, cele-amă primita a4i, că orașulă Calocea din Ungaria este în flapuri. 1000 de oraeni au rămasa pănă acum pe strade, fără locuinţe şi avere. Pagubele de până acum se urcă la 250.000 fl. Focula a mistuita tot ce se afla prin oase. Numărul edificiilor arse pănă acum e de 40 . Unu focu mare a bântuita şi comuna Jâizladany, unde au arsă 140 oase și multe zidiri laterale, dimpreună cu mobile, vite și nutreța. —x— In memoria lui Vasile Adamachi s’a celebratu la mitropolia din Iași una parastasa. Mai mulți cetățeni au făcuta o procesiune la mormentul său. Academia a depusu o porană pe mormentul nobilului donatorii. —x — Din Jidani — creștini maghiari. Lui „Egyetértés“ i se trimite solrea, că cei doi fii ai lui Wahrman Moritz, adecă Ernő și Richard, s’au botezată, trecândă astfel dela mosaismu la creștinism.— Mare bucuriă în Israilul din Budapesta. —x— Pustiirea insulei Zante. Din Atena se telegrafiază, oa msei Zante a fostn cercată de o mare nenorocire. Una mare cutremura de pfimânca a omorîtă în orașO 20 persoane, pe 80 le a rănita greu și uui unu edificiu n’a rămasa Intrega. —x— Decolta din România, după raporturile sosite la ministeriulu domeniilor, este, afară de ţinuturile de lângă Pruto, escelenta. —-x — Conferenţa sanitară internaţională din Dresda este închisă, convenţiunea e iscălită. Cea mai mare parte a representanţilor, marilor puteri, au iscălit’o adreferendum. Ratificarea va trebui să aibă loc d in cele 6 luni. —x— Mitropolitula primatu ala României, losifa Gheorgiana, care sl a data după cum scima demisiunea, s’a retrasă la mănăstirea Căldărușani, unde se stabilesce definitiva. 1 -x-0 drama groznică s’a întâmplată alaltaeri în Pansa. Invățătorula Lucas, chinuită de o gelosiă nefundată, tăia cu una cuţită gâtulă tinerei sale soţii, cu care se cununase abia de trei luni. Nenorocita soţie, plină de sânge, se refugia pe balcone. Barbatul alergă după ea, o apucă şi apoi se aruncă dimpreună cu soţia sa din catula al doilea pe pavegiu. Lucasa murită imediata, or soţia sa e în agoniă. —x— Sultanula şi Ţarulă. „Pol. Corr“ anunţă din Constantinopole. Ambasadorul Nelidorf a fost însdiinţată de cătră Sultanula, că acesta va trimite o deputaţiune specială, pentru ca să salute pe Ţarulă şi Ţarina. —x— Ducele de Veregna, descendentă ală lui Cristofă Columb, a primită dreptulă de cetăţena de onoare ala New-Yorkului. Ceremonia se va face la deschiderea esposiţiei dela Chicago. Demonstraţiunî în Bucurescî. După o telegramă a biroului de corespondenţă, în 17 Aprilie n. c. s’au înscenată demontraţiuni înaintea camerei depuţilor din Bucurescî. Causa acestora demonstraţiuni zace în nemulţămirea unui număra de industriaşi, cari se predă păgubiţi prin noulă proiectă