Gazeta Transilvaniei, iunie 1893 (Anul 56, nr. 118-141)

1893-06-11 / nr. 127

Pag. 2. Rusia, Germania și Austro-Ungaria. Afiarele rusesci se bucură de polemia, pe care unele 4iare germane au purtat’o în contra declarațiunilor și contelui Kalnoky. „Gazeta de Moscva“ scrie într’una articula următorele: „Pentru Rusia este forte interesanta de a vedea, cum cei doi aliaţi, cari printr’unii tratata s’au unita de a ataca pe Rusia, acum se ameninţă reciproca cu perspectiva, de a căuta o înţelegere cu acea putere, pe care ani îndelungaţi au declarat’o de cela mai neîmpăcata duşmana. Dar nu e în interesul Rusiei, de a-şi slăbi propria posiţiune şi a întări pe aceea a vecinilor săi. Importanţa Rusiei în concertul europenă nu zace numai în alianţele şi armata sa, ci în intima legătură între monarchii şi poporu. Viena, ca şi Berlinul, are lipsă de Rusia, cea dintâiu pentru a se mântui de Maghiari, cea din urmă pentru mântuirea de democraţii sociali şi de resboiula interni. Rusia însă n’are lipsă nici de una nici de alta şi nu e de sperata reînvierea alianţei celor trei împăraţi. Germania credea, că are în mână toţi aduţii în jocul europena şi a fosta neplăcuta surprinsă, că Austro-Ungaria odată din propria iniţiativă, fără permisiunea Berlinului, a SOOSU şi ea una aduta. Dar totuşi este în zadar, că 4iarule „Post“ Incerca, pentru a câştiga amiciţia Rusiei, a întoarce lucrurile, 4 acenda, că representaţiunile Germaniei au fosta causa, care l’a înduplecata pe Sultanul să respingă primirea principelui Ferdinande. Noi putem asigura pe 4tarula „Post“, că pentru aceasta respingere n’a fosta de lipsă o presiune din partea germană, căci la prima representare a ambasadorului rusescu, că s’ar putea schimba în sensu nefavorabila relaţiunile între Rusia şi Turcia, Sultanul declara imediata, că nici odată nu s’a gândita să primesca pe principele Ferdinand şi pe tânăra sa princesa.“ Acum se scrie din M. Viora, că ministrul a trimiso la faţa locului pe subsecretarul Bardossy Antal, care să cerce despre causa răului. Muncitorii la începută se bucurau de acesta, au observata însă mai târziu, că trimisula ministeriala nu se intereseză de ei, ci dinpotrivă stă în cele mai bune raporturi cu superiorii lor, luându sî informaţiuni dela aceştia. In urmă au ceruta să-i asculte şi să ia cu ei protocolu, dar ela n’a voita să scie nimica de plângerile lora. A luata însă una protocolu cu superiorii, dar socotelile lor nu le-a reviolata și altfela s’a făcuta lucru la mușama. Muncitorii se simtă foarte nedreptățiți prin aceasta și au hotărîta, că voru cere nimicirea protocolului. In 16 i. c. ei s’au adunata înaintea locuinţii trimisului ministeriala şi au ceruta estradarea protocolului, pe care l’au şi căpătată după multe ameninţări. Protocolula a fosta nimicită. Muncitorii cera o nouă comisiă cercetătore şi declară, că se alipesca necondiţionată la gravaminele, pe cari le-au aşternuta ministrului de finanţe. SCHILE PILEI. — 10 (22) Iunie. Reforma administraţiei. „Pol. Corr.“ spune, că ministrula Hieronymi pregătesc© cu mare grabă proiectul de lege pentru reforma administraţiei. Este sigura, că noula proiecta comunala şi procedura administrativă se vor aşterne spre desbatere la formă. —x— Mişcarea Ocnarilora din M.-Uióra. In Nr. de Duminecă s’a arătata sartea de care suntu părtaşi muncitorii din ocnele dela M.-Uióra şi mişcarea provocată între ei prin neomenia funcţionarilora. Ei, cine bate Urăşl? Cine mă persecută? M’ași rămăşi, că e mişeluța de pantofaru. Să potel... — Oh, binecuvântare şi noroca să te însoțască, d-le; am adusu Măriei Tale ghetele... O, mă rogu, nu vorbim de plată, căci nu e urgenta, chiar de locu nu. Voiu fi mândru, deca voiu pute servi pe Măria Ta. Mă recomanda. — Aduce ghetele singura ! Nu cere bani! Să plecă înainte-mi, ca și când ași fi prința... Dară a sosita sfârșitula lumei?!... Se poate! — Iertare, signore, dar ț’am adusu vestmintele ce ai comandatu și... — Să poate! _ Mii de scuze, că te conturba, dar ț’am arangeatu în etagiula primă o odaiă .. Miserabila aceasta de pesceră, nu e pentru d-ta... . — Să pete! — D-le, creditulu d-tale, care săptămânile trecute era sguduita la banca nostră, s’a restabilita și suntem forte fericiți, deca... — Să pete ! — Iubite fiule, ea este a ta! Peste unu momenta va fi aici. Ia-o, iubesce-o, fi cu ea fericita. Dumnezeu să vă bine-cuvinte. — Să poate! — Oh, George, iubitul meu George, suntem salvaţi! — Oh, Maria,bunica, iubita mea Maria, suntem salvaţi, dar jura, că nu stiu, de ce şi cum ?! PARTEA V. (Scena: o cafenea din Borna) O grupă de domni Americani, dintre cari unuia citesce cu voce tare dintr’una giara din Roma: „Descoperire de minune. C’o jumătate de an înainte, Smithe John, una Americană, ce trăesce In Roma, a cumpărata în Campagna o moșiă mică. Smithe se duse apoi la notarul, publica și însorise locuia pe numele unui bietu sculptora americana, Arnold George, drepta răsplată, că odată l’a păgubita. Ba a declarata chiar, că loculaila va face folosibila, ca Arnold să fiă și mai bine răsplătită. Cu patru săptămâni înainte, făcându-se neșoe săpături, d-la Smithe aduse la lumină o statuă vechiă de valora estra-ordinară. Este o statuă de femelă de mare frumseţă, nasulă, piciorul stângă dela genunche în rosu şi o ureche îi lipsescu. De altmintrelea statua e nevătămată şi e una dintre cele mai clasice statue din câte se află în Roma. Guvernul o lua numaidecâta în posesiunea sa şi a esmisa o comisiune de specialişti, să stabilască suma de rescumpărare şi vechimea statuei. Acesta s’a întâmplată în cea mai mare taină. Ieri sera comisia a hotărîta, că statua se derivă din vocula al 3-lea, înainte de Christosa, şi representă pe Zeiţa Venus sculptată de una artistă de mare valoare. La miezula nopţii sa întrunisrăşi comisia şi a stabilita preţuia statuei cu 10 milioane franci. Fiind, însă, că guvernulu italiana este pe jumătate proprietarulu ori cărei comori aflate, s’a decisă, să i se plătescă d-lui Arnold numai 5 milioane franci. Statua a fost aşezată a4l în Capitolul şi d-lui Arnold i s’au Smanatu a4l suma“. T. d. C. —x— Foile unguresc! publică tóate una estrasă dintr’o seriă de artipuli apăruşi în „Românul“ din Bucuresci, în cari se ontică aspru politica de maghiari sare şi se spune, că esistenţa Maghiarilor a atârnă dela alianţa lord cu Românii. „Dăcă Ungurii vor merge pe calea lord începută atunci şi Românii îşi vor face datoria“. —x — „Ulpiana“, asociapune de anticipapune şi creditu în Grădisce. Din contulu bilanţului acestei asociaţiuni, încheiata la 31 Decemvre 1892, resultă : active 21981 fl. 39 cr., et passive 20614 fl. 87 cr., deci doar profitulu curata e 1366 fl. 52 cr. Posiţiile din bilanţe mai însemnate sunt: cambii 20,213 fl., capitala sociala 9222 fl., depuneri spre fructificare 5258 fl., fondulu de reservă 202 fl. 27 cr. Directorulu esecutiva e protopopulu Avela Popa Bociatu, er comptabila învăţătorul D N. Trimbiţoniu. —x— O invastă de şerpi Cetima în „Vestea“ din Bucuresci. In ziua de 28 Maiu, pe când controlorul creditului agricola de Covurlui şi funcţionarii comunei Braniştea cercetau nisce registre în cancelaria primăriei, se pomenescu cu o fâţiitură neobicinuită drept şi în pragul uşei. Cercetânda să vadă, ce este, dau cu ochii da patru şerpi, oare de care mai mare, înaintânda spre masa cu registre unuia după altuia, cu capetele ridicate şi ameninţânda cu limbele lor, veninase, în aer. Unii fiorii înlemni deocamdată pe spectatori la vederea acestei visitei oficiale şi neobicinuite, dar în cele GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 127—1893, din urmă se hotărî să atace pe neaşteptaţii şi nepoftiţii inspectori reptiliani. După uni sforţa de loră de luptă, cortegiula reptilelor, căciu victimă vătăşelului comunala şi a d-lui Sandulache Popaici, perceptorulu comunei. —x— Eötvös şi Karolyi Gábor la Kossuth. Din Turinu ’i se scrie lui „Magyar Hírlap“, că Eötvös şi Károlyi Gábor au conferita multa cu Kossuth. Ei au fosta invitaţi la prânza de bătrânulu „patriota“, cu care ocasiun© Kossuth a cjisit, că partida „independenței“ trebue să se reunească și să se lupte cu statoruielă pentru ideile adevărata liberale. —x — Colera in Asia. Din 13 până în 16 Iunie n. c., s’au întâmplata în Mecca 317 caşuri de morte prin coleră. —x— Ministrul președinte Weckerle, după cum se telegrafiază din Viena, a avutu o întrevorbire mai lungă cu ambasadorul României pe lângâ guvernula austro-ungara, d. Ghica. — x — Principele Ferdinand all Bulgariei, a plecata in străinătate, declarându într’una manifesta cătră poporula bulgara că în lipsa sa lasă de locoţiitorii pe ministrula preşedinte Scambulov. —x — Mons. Constantini Costa, fostula administratora apostolica ala Archidiecesei latine din Bucuresci, în consistoriula papală dinfilele acestea a fosta promovata și preponisata episcopii ala diecesei Segni din Italia. Scaunula archiepiscopala din capitală rămâne totu vacanta. —x— Duell. Intre fostulu ministru-președinte Floquet și contele d’Haussonville, s’a întâmplata alaltă-eri una duela ou pistolula. Ambii adversari au remesii nevătămați. —x — Concerti. Musica militară va da Duminecă în 25 Iunie n. la timpa favorabila, una concerta în grădină, (instrumente de suflata), or la timpa nefavorabila în sala (instrumente pentru orchestră) hotelului Central Nr. I. Din programa interesantă amintim: „Rhapsophie hongroise“ Nr. II de Liszt şi marele pontpouriu „Eine promenade“ da Sommer. Inceputul la 8 ore sora. Preţuia de intrare 30 cr. — x — Ofrands pentru inundaţi. Pentru inundaţii din Oarda de Jos, ni s’au trimisa următorele ofrande: dela d-la Dr. Laurenţiu Popa, advocată în Abruda 5 fl. ; dela d-la Luca Şincanu, industriaşa în Braşovula-vechiu 1 fl. Totala 6fl. Suma acesta s’a şi trimisu d-lui preotul Cuteanu din Oarda, pentru a o distribui între nenorociţi. Pentru cariera militară, P. S. Sa Episcopulu dela Arad, Ioana Mediană, a adresată următorea circulară cătră oficiile parochiale din eparchia Aradului. Vedenda noi câtă de multă se intereseză nu nu numai preoţii şi învăţătorii, dar şi poporula nostru de buna crestere a fiilora loră, atâtă în interesulu propriu, câtă şi în interesula bisericei, ala patriei şi ală naţiunei; ei de altă parte observând, că în faţa concurenţei celei mari din timpul, de acum, de multe ori nu se sciu orienta în alegerea carierii pentru fiii lor, credem a le face unu buna serviţiu, când venim a le atrage atenţiunea, mai ales a preoţilor şi învăţătorilor noştri, şi la o carieră, pănă acuma puţină îmbrăţişată, de ai noştri de odinioră, adacă, la cariera ostăşescă, seu militară. Nu aflama de lipsă a mai spune aici, ceea ce este de comună cunoscuta, că adecă, cariera militară este una dintre cele mai frumoase, mai văzute şi mai respectabile, la toate naţiunile din lume ; nu aflama de lipsă a mai spune, cu câtă plăcere şi mândriă îmbrăţişâzi acestă carieră şi fii celor mai distinse familii; nu eflama de lipsă a mai aminti nici importanţa ei cea mare, pentru toate popoarele şi naţiunile cu aspiraţiuni la viitoru; ci pe lângă toate acestea numai aceea credem de bine a intona, că acea carieră mai este şi forte avantagioasă pentru tinerii noştri, încâta şi ei potă înainta de o potrivă cu alţii, după vrednica lor, pănă la cele mai înalte graduri. Peste acestea, pregătirea tinerilor pentru cariera militară este şi mai puţină costisitor©, ca pentru alte camere; pentru că pe cândă întreţinerea unui tinăru la şcolele medii, mai ales, când se află în clasele superior©, costă cele mai puţină 200 fl. pe an; pe atunci întreţinerea unui tinara într’o şcolă de cădeţi, cum este cea din Timişora, Sibiiu şi altele, costă numai 120 fl., pentru care tinerulu primesc© toate cele necesari«, pănă şi vestmintele. — Şi apoi după terminarea cursului de 4 ani, întră nemijlocita în armată cu rangă şi salariu. Din acestea şi alte asemenea consideraţiuni venimu a recomanda onoraţilor noştri preoţi şi învăţători, şi prin dânşii şi fruntaşilor poporului nostru, să şi pregătescă pa unii dintre fiii lor, şi pentru frumoasa carieră militară, încă şi din motive, că în regimentele în cari soldaţii în mejoritate sunt: Români, avendu oficerii, — pe lângă altele, — a cunosce şi limba română, tinerii români, şi în privinţa limbei vor fi consideraţi. Condiţiunile de primire în şcollele de cădeţi sunt: elevula cela ce voiesce a întră în acea şcolă, se aibă etatea de 14 ani, şi se fi absolvatu 4 clase gimnasiali sau reali; or petiţiunile pentru primire au a să adresa pănă la 15 Iulie a. o. st. nou direcţiunei soţiei, în care doresce a se primi elevul. După cari îndatorânda pe conducătorii ofieielor nóastre parochiali, se comunice acestea şi cu ceilalţi preoţi, apoi şi cu învăţătorii din parochiă, cu binecuvântare archierescă, am rămasa. Aradu, 3/15. Iunie 1893, Al. Vostru de bine voitorii: Ioni Meţianu, m. p. Episcopul Aradului. Corespondenţa „Gaz. Trans“ Leva, 20 Iunie 1893. Stimate d-le Redactorii! La 24 Iunie n. c, calvinii din Orăştie, împreună cu Kultur-egyletiştii din Cluşiu, cum şi ceta şoviniştilor din comitatul Huniadorei şi poate şi din alte comitate, voraarangia în opidula Orăştiă unu mare tămbălău, sub cuvânta, că jubileaza aniversarea nascerei de 90 de ani a contelui Kun Kocsárd, cela mai mare mecenat.