Gazeta Transilvaniei, octombrie 1893 (Anul 56, nr. 217-241)
1893-10-28 / nr. 238
Coaliţiunea şi poporele în Austria. Braşov, 27 Octomvre. Poate că pe când scriem , aceste noulu ministeriu de coaliţiune austriacă se fiă deja constituită. Spirile, ce sosescă din Viena, spună cele puţină, că prinţulă Windisgraetz nu întâmpină dificultăţi la formarea noului cabinetă, şi că a’ar fi înţelesă cu şefii celoră trei partide coalisate asupra ocupării celoră mai multe portofoliuri. Pănă mai erî alaltă-erî era lăţită credinţa, că în cele din urmă totă contele Taaffe va fi însărcinată cu compunerea noului cabinetă. Dar se vede, că conservatorii lui Hohenwart sunt o firmă hotărîţi a delătura orîce viitoare combineţiă ministerială cu Taaffe în frunte şi acesta le va şi succede, căci coaliţiunea Germaniloră, Poloniloră şi a conservatorilor dispune de majoritate în cameră. Altă întrebare este dacă majoritatea poporelor din Austria consemte cu majoritatea parlamentară nefireascu compusă de acesta coalițiune. In privința aceasta respunsulu nu poate fi decâtă negativă. E învederată înainte de tote, că Cehii nu potă nicî-decum simpatisa cu noua maioritate, din care nu numai că ei nu facă parte, dar în care voră juca ună role principală adversarii loru germani. Şi neîncrederea Cehiloră în noua coaliţiune se estinde mai multă ori mai puţină şi asupra celorlalte popore negermane din imperiu. Dar chiar în sînulă coalisaţiloră înşişi se manifestă o indisposiţiune şi o neîncredere totu mai mare cu mersulă lucruriloră. Pressa germană din Boemia nu manifestă nici cea mai mică bucurie asupra faptului, că acum partida stângei germane merge mână în mână cu clubulă Hohenwart, care a fostă celu mai mare contrară alu ei. Pe de altă parte feudalii și clericalii germani nu vedu cu ochi buni alianţa cu liberalii şi cu francmasonii germani, or centraliştii se înspăimânta de coaliţiunea cu autonomiştii. Slavii de sudu, cari suntă în cea mai mare parte represetanţî în clubul Hohenwart, nu se potă deda cu ideia de a lucra alături cu Plener şi cu centraliştii germani în contra Boemiloră. Ei strigă mereu, cjice „Narodni Listy“, că nu se voră face slugile lui Plener în contra fraţiloră loră. Chiar şi în sînulă Poloniloru din Galiţia domnesce mare nelinisce din causa mersului ce l’a luată crisa. Totu mai multă se ivescă voci, cari se opună politicei inaugurate de conducătorulu polonă Iavorsky. Se cjice că şi în clubu i s’au tăcută aspre imputări, pentru că o dată ajutoră Germanilor, în contra contelui Taaffe. Pe câtă de liniştită pare a se desfăşura crisa în Viena, pe atâtă de mare este neliniştea ce domnesce între poporele din imperiu, căci aproape nimeni n’aşteptă o îmbunătăţire a situaţiunei dela viitorulă guvernă ală coaliţiunei. „In cjilele aceste“, scrie „Narodni Listy“ din Praga, „coaliţiunea va ava se se supună la prima probă. Se pote ore, ca dintr’o societate atâtă de pestriţa se lasă ună guvernă, care se fiă în stare a restabili liniştea şi pacea între popore? Marea problemă viitoare este ca se se mulţumască naţiunile şi ţerile imperiului prin perfecta egală îndreptăţire naţională... Dar una guvernă germano-polonă-feudală nu va fi în stare se reselve măcaru o singură cestiune, se mulţumască măcaru o singură naţiune.“ FOILETONULU „GAZ .TRANS.“ [Inaugurarea bustului lui Kogâlniceanu. (Raportă specială ală „Gaz. Trans.“ Galaţi, 24 Octomvre v. 1893. Astăcfi la ora 1 p. m. s’a desvălită în modă solemnelă bustulă neuitatului Kogalniceanu, în admirabilulă parcă municipală din mijioculă oraşului Galaţi. Au asistată le acestă solemnitate, afară de autorităţile locale, d-lă colonelă Bereşteanu, representantulă M. S. Regelui, representanţii pressei, delegaţii universităţiioră şi a studenţilor universitari, precum şi representanţii familiei Kogălniceanu. înainte de desvălire s’a oficiată serviţiulă divină de cătră episcopulă Partenie ală Dunărei de josă, încurgiurată de ună numărosă oleră. După terminarea serviciului divină, s’a desvălită bustulă în sunetulă imnului naţ’onală şi între aplausele însufleţite ale imensului publică, ce era de faţă. Seria discursurilor a deschis’o d-lă V. Al. Urechiă, profesoră universitară, arătândă însemnătatea politică şi litereră a lui Kogălniceanu. Aici vă alătură interesanta d-sale vorbire: Discursulu d-lui V. A. Urechiă. Onorată auditoriu! Noi, cariamă ajunsă în vârfulă delului vieţei ; noi, cari îi descindemă olina opusă, ne întrebămă, dela 1891, on durere : „ Unde este el?! Dar şi juna generaţiune, care, firesce, se grăbesce a-şi face lopă largă în câmpulă de răsboiu aprigă ală vieţei, şi ea însaşi, în toatefilele, se întreba emoţionată: Dar ce este ? Ce se petrece ? De ce acestă confu- Siune şi incoherenţă între oameni, în spirite, în fapte? Golulă lăsată de omenii mari ai naţiunilor, produce fenomene morali, cari se simtă, dar nu totdeauna se potă esplica. Nedumerirei anxioase a nouelor generaţiuni, ca şi durerei nóastre şi a bătrânilor, ună singură răspunsă respirătoră scimă da, ca istorică: Nu mai este el! Nu mai este în vieţă acelă bărbată, care în esenţa geniului său a plămădită şi re’nchiăgată neamulă românescă. Nu mai este intre noi acola bărbată, care în curgere de jumătate secola de labare a cristalisati o bună parte din idealul naţiunei române, prin Unirea Principeteloră (care fără de Kogălniceanu nu se făcea), prin deşteptarea conştiinţei romanice, prin patriotismă, prin aşezarea instituţiunilor politice pe temelii democratice, prin înarmarea naţiunei cu puşcă şi cu parte!.. Nu mai este acum acelă bărbată, cela mai cultă, cela mai învăţată dintre contimporanii săi. Unde este acela, la scala căruia, de istorică, de publicista, de naţionalistă, s’au formata generaţiunile, cari sub direcţiunea lui maudată Unirea, dinastia lui Carola I şi independinţa ? Unde este factorulă de căpeteniă a totă ce există, steua conducătore a Româniloră de sub jugă străină, desrobitorulă Ţiganiloră. ("căci elă a ascuţită pena în care domnii Moldoveni au semnată acea desrobire) ? Unde este improprietarulă ţăranului? Unde este apărătorulă drepturiloră ţărei la Gangresulă dela Berlină, elă, în faţa căruia marele Bismark, după ce-i asculta pledoaria, se ridica în piciore, dândă acestă esemplu tuturoră colegilor săi din Congresă, şifise cu mirare: La Roumanie a ses homes! Unde este prstorulă cu graiu răsunătoră în Parlamentă, ou graiu respicată, luminătoră, sfătuitoră şi la nevoiă detunătoră ? Unde este M. Kogălniceanu, podoba Moldovei şi apoi a României ? Unde este representantele Galaţilor din Parlamentă, acelă representantă, care m’a deprinsă şi pe mine a servi Galaţii, nu pentru beneficii, ce mi-ar oferi, ci pentru că a fostă şi că trebue să redevină organulă de respirare, de viaţă a Ţărei române?... Ună oraşă, care a avută onoarea să numere în sînulă său pe ună Negri, ună Cuza şi pe ună M. Kogălniceanu, nu poate să uite şi să nu se întrebe adese ca mine : Unde suntă acei bărbaţi? Unde este M. Kogălniceanu? — Unde este? O palmă de lopă, la Eternitatea din Iaşi, a fostă de ajunsă pentru a cuprinde cenuşile Gigantelui, care pe umerii lui a a ridicat, susit, totă mai susă, o naţiune vitregă. * Dela 1891, de când martea l’a răpită din fruntea naţiunei sale, mai în fiă cefi am cetită în jurnale apeluri la colecte de bani pentru monumente, statue, buste ale unoră oameni, cei mai mulţi deveniţi mart (IKONIGA POLITICA — 27 Octomvre. Infilele din urmă n’a născută vorba, că ministrule ungurescu de culte şi instrucţiune publică, conte Albin Csaky, ar ave de gândă să demisioneze. In privința acestei solii, „Egyetértés“ scune, că în adevără, Csaky se ocupă cu ideia demisionării, dar pănă acum ela încă n’a pășită cu ideia aceasta așa, ca să se potă (ţie®, că ea ar fi acum la ordineafilei. încă mai de multă Csaky a declarată, că nu va demisiona, pănă nu va vedea asigurată sartea reformelor bisericesc!. Elă a ținută deci să-și împlinască promisiunea; nouăle faime privitoare la demisionarea lui stau în legătură cu proiectulă despre căsătoria civilă obligătore, dar nu suntă întemeiate. De altmintrelea asigură foaia ungureascu, că chiar dacă ar renunța contele Csaky la portofoliulă ministerială, acesta n’ar însemna, că elă ar avèa de gândă că se retrage de pe terenul luptelor politice, deoarece în acestă casă elă are să ocupă postulă de preşedinte alu camerei magnaţilor». Acesta se va întâmpla însă numai după ce reformele politicei bisericesci voră trece prin desbatenle dietei. * Oficioşii unguri lăţiseră după „Măgyarorsolgu spirea, că Majestatea Sa şi-a dată învoirea de a se aşterne dietei spre desbatere proiectulă de lege despre căsătoria civilă. In 6. c. s’a ţinută în adevără ună consiliu de miniştri, sub preşedinţi Majestăţii Sale, care s’a ocupată de acestă cestiune. Clubulă liberală aştepta răspunsulă favorabilă, dar miniştrii Wekerle şi Szilágyi, reîntorşi dela consiliu au fostă siliţi să mărturisăscă, ca guvernulă n’a primită incă invoirea preainaltă şi că Majestatea Sa şi-a reservată de a da resoluţiunea sa în modulă obicinuită in scrisa. Soirea acesta a produsa o penibilă impresiune în clubură guvernamentală, pentru că se prevede, că ministrulă-președinte nu-și va pute împlini promisiunea, că fără de aprobarea prealabilă din vorbă nu va pute întră în desbaterea bugetară. Acestă desbatere avea să reîncepa mâne, Joi, şi pănă atunci resoluţiunea monarohului, care a plecată la Viena, nu poate sosi. Foile oposiţionale crede, că acesta trăgănare nu va contribui nici decum a redica regia guvernului. * Viatulă Cehiloră tineri „Narodni Listy“ împărtăşesce, că Iu pressa germană prinde totă mai mari rădăcină idea, ca să se dea Galiţiei o posiţiă deosebită. E vorba adecă de aceea, ca Galiţia, Bucovina şi Dalmaţia (?) să aibă o posiţiă analogă cu aceea a Croaţiei faţă cu Ungaria. Decă, efice numita faia, acesta cestiune s’ar resolva în censulă Germanilor, atunci interesulă Germaniloră în Austria ar face ună mare progresă. „Gazeta“ ese în fiacarechi Abonamente pentru Austro-Dinaria. Pe un anu 12 fl., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 N. N-rii de Duminecă 2 fl. pe anu. Pentru România şi străinătate. Pe und anu. 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. colectori. Abonamentele pentru Braşovu a administraţiune, piaţa mare, Târguiui Inului Nr. 30 etagiulu I., pe unu and 10 fl., pe seae luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusulu în casă: Pe unu and 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 cr. v. a. acu 15 bani. Atfttd abonamentele pâtu și inserţiunile suntu _____a se plăti înainte. AtiuMa, itolBistradTO ! Tiionaăa: ' TPAHOVa, plat mare, TSrgulii Inului Nr. 30. ■*rr.ori ne francat* nu tt prvnetcu. Ifsmutcripte hm i* retriman. Birourile ie amcitiii: Sipsujovă, piața mare, Tirgul Inului Nr. 30. inserate mai primeaoa. în Ylena J. Mosse, Haasenstein & Vogler (Otto Vans), N. Schalek, Alois Hemder, M. Dukes, A. Oppelik, J. Ihnneberg; în Budapesta: A. V. Goldberger, Eckstein Bernat ; în Frankfurt: G. L. Daube ; în Hamburg: A. Steiner. Preţuia.iaverţiunilor: o sertă Garmond pe o coloană, 8 or. şi 39 cr. timbra pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoiala. Roolame pe pagina a III-a o sena 16 cr. v. a. acu 30 bani. Nr. 238. Braşov, Mercuri-Joi, 28 Octomvre (9 Noemvre) 1893. Adresa Ungurilor Cluşenî. (Urmare). La nutrirea agitaţiunilor române oferă apă bogată isvora şi legea pentru regularea posesiunilor, care a trecută prin mai multe schimbări. Procedura pentru regularea posesiuniloră are urmatoarele patru momente principale: 1) gestiunea învodei; 2) măsurarea teritoriului ce este a se regula; 3) clasificarea parcelelor de posesiune; 4) tăiarea pământului pe basa combinaţiunei cârăţimiloră constatate la măsurare şi clasificare. Procedura acesta întotdeuna ia de basă posesiunea faptică, ignorândă cu totulă gestiuniie dreptului de proprietate contestată. Scopulă însuși la aceasta procedură are în modă esențială natură economică. Din toate este clară, că aici totulă mai de frunte îi potă avu singură numai cei ce suntă specialişti într’ale ingineriei, economiei câmpului şi pădurăritului, deorece resolvarea corectă şi drăptă depinde mai cu seama dela esactitatea măsurărei, dela priceperea de specialistă a estimărei pământului şi dela combinaţiunea cinstită a ambe