Gazeta Transilvaniei, septembrie 1895 (Anul 58, nr. 194-217)
1895-09-26 / nr. 213
Mactura. Ateiliistraţmaa, ?i Tipografia: Braşov, piaţa mare Nr. 30. Scrisori nefrancata nu »e primesc. — Manuscripte nu se p retrimet. INSERATE se primesc la Administraţiune în Braşov şi la urmatoarele Birouri de anunciuri: In Yiena: M. Bukes, Heinrich Schalek, Rudolf Mosse, A. Oppelíks Nachfolger; Anton Oppelik, J. Danneber, în Budapesta: A. 7. Goldberg erg, Eckstein Bemat; în Bucuresci: Agence Havas, Succursale de Bomnanie; în Hamburg: Károlyt & Liebmann. Preţul Inserţiunilor: o seria garmond pe o colonă 6 cr. şi 30cr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă și învoială. Reclame pe pagina a 3-a o gemă 10 cr. sau 30 bani. „Saieta1* iese îi ia care fii. Abonamente pentru Austro-Ungaria: Pe un an 12 fl., pe şese ioni 6 f., pe trei luni 3 fi. N-rii de Duminecă 2 fi. pe an. Pentn românia şi străinătate. Pe un an 40 frânei, pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franeî. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. Colecteriil cflamemi pentru Braşov administraţiunea, piaţa mare, Târgul Inului Nr. 30 etagiu I., pe un an 10 fr., pe seae luni 5 fr., pe trei luni 2 fr. 50 cr. Cu dusul în casă. Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 îl., pe trei luni 3 fl. _Un esemplar 5 cr. v. a. seu 15 bani. Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 213. Braşov, Luni-Marţî, 26 Septemvre (8 Octomvre) 1895. LUIII. Regimentele române la manevrele din Ardeal Braşov, 25 Septemvre. Ori de câte ori avem se raportăm ceva şi despre regimentele noastre române din armata comună, trebue făr' de voie se ne aducem aminte de cuvintele reposatului archiduce Albrecht, care, pe basa esperienţelor sale, a cis scurt şi cuprinzetor: „Românul e bun soldat11. Acesta se documenteaza nu nunumai pe câmpurile de bătaia, dar cum ne-am convins de astă-dată din nou, și în timp de pace, când e vorba, ca soldatul român să-și arate hărnicia sa la deprinderile de arme, ce se fac în fie care an, cu scop de a se pune la probă capacitatea și puterea de resistenţă a armatei pentru caşul unui resboiu. „Românul e bun soldat“ îşî va fi dis negreşit şi Majestatea Sa, când cu ocasiunea manevrelor de la finea lui Septemvre a trecut în revistă regimentele române, ce fac parte din corpul de armată transilvănean şi banaton, şi despre a căror vitejiă în rosboiele trecute desigur că îşi va fi adus aminte. Cu deosebită mândrie am constatat din schile, ce le-am primit, precum şi din raporturile aduse de foile germane din Viena etc., că regimentul nostru din Braşov „marele duce de Baden Nr. 50“ a fost distins în mai multe rânduri de cătră Majestatea Sa, şi nu mai puţin ne servesce spre mulţămire, că şi celelalte regimente române din Transilvania precum regimentul de infanterie 31 dela Sibiiu, 51 dela Cluşiu, şi 63 dela Bistriţă, au secerat asemenea laudele prea înalte. Seim, că manevrele cele mari din Ardeal s’au desfășurat în filele de 25 și 26 Septemvre st. n. în jurul Huedinului. Problema a fost următorea: corpul VII de armată (din Bănat) avea se forțeze intrarea în Transilvania pe la Huedin, or corpul al XII transilvanean, care venea dela Clusiu, avea se împedece aceasta. In 25 Septemvre regimentul de infanterie 50, cel ce puarta medalia virtuții militare pe steag, când era concentrat la „Dealul rotund“, vreo 20 chilometri depărtare de la Huedin, a fost visitat de către Maiestatea Sa, care a adresat cuvinte de laudă colonelului Volny pentru ţinuta forte bravă a regimentului. Asemenea l-a distins şi ministrul de resboiu, br. Krieghammer. In 26 Septemvre acest regiment a pornit la 5 dim. din staţiunea sa (Oşorheiul Cluşului) şi după ce făcu un marş forţat peste Dealul rotund, şi Călata, pană la Zam, acieşind din sat spre Nord- Est şi ocupând o posiţie favorabilă, desfăşurat în thrailerî, a deschis focul asupra unui regiment de artileria. A silit artileria se înceteze focul, şi afară de acesta a resistat la atacurile repetite a două divisii de husari de honveci, şi a ținut în loc o divisie intreaga de infanterie a corpului de armată VII. La 2 ore d. a. Majestatea Sa a dat ordin se înceteze lupta în aceasta posițiă, er regimentul a fost lăudat și aici mai ales de ministrul de resboiu. După finirea luptei regimentul a primit ordin se cantoneze la Petrindul mic, și trecând prin Huedin la 4 ore d. a. dimpreună cu un alt regiment (62 de la Târgul Mureşului), din care mai mult ca a treia parte asemenea sunt Români, după ce făcuse în aceaţi un marş de 40 kil. a defilat atât de frumos înaintea monarchului, încât acesta a fost încântat. Foile vienese spun, că Majestatea Sa se retrăsese în apartamentele sale, când, auzind musicele militare, eşi cu întreg statul major şi suita sa afară la stradă, unde primi defilarea acelor două regimente. Bravii ostaşi fură salutaţi în trecerea lor de către Majestatea Sa cu cuvintele române : „Forte bine! Foarte bine!“, er cătră colonelii regimentelor monarchul îşî esprima recunoscinţa Sa pentru brava lor ţinută după atâtea strapate. Soldaţii noştri români nu-au făcut dor numai enere şi la manevrele din anul acesta, şi laudele prea înalte ce le au secerat, ar putea să fie un imbold pentru conducerea armatei, ca se dea o îngrijire mai mare desvoltărei acestor regimente și se nu lase, ca ele se resimtă așa de mult, mai ales în ce priveste oficerimea, trista stare politică, la care a fost redus poporul român în era dualistică. Suntem în drept a pretinde aceasta, căci deca Românul e soldat bun, ceea ce a dovedit-o şi o dovedesce necurmat în timp de resboiu şi de pace, atunci este în interesul statului şi al monarchiei, ca spiritul lui se fia cultivat şi înălţat. Acesta însă e greu cu putință, când oficerimea amintitelor regimente este mai totu neromână, aşa încât şi în timpuri ordinare conducerea regimentelor întimpină greutăţi din causa limbei, ne mai vorbind de necesitatea, ca în momentul de pericol soldaţii se poat fi încuragiaţi prin graiul viu al limbei lor materne, ceea ce de la oficerii neromâni nici că se poate cere. Aceste şi multe altele luându-se în dreapta considerația, ar trebui se înceteze starea abnormală, ca ofițerii români se fie aplicați mai mult la regimente streine, decât la regimentele noastre, aduce deja autograful din cestiune, şi că aceasta modificare de titulatură se face după norma cum s’au modificat şi numirile armatei în „cesaro şi regescu“ sau precum s’a făcut şi cu alte oficii cesaro şi regescu de curte. „Ung. Corespu afirmă, că modificarea aceasta s’a proiectat încă pe timpul lui Tisza, însă Kálnoky n’a sprijinit şi n’a recomandat acest proiect, de aceea a zăcut neresolvat timp de peste şase ani. * piarele streine anunţă, că, Ungaria se prepară a face apel la creditul public. Cea dintâi operaţiune financiară la care se gândesc sforile înalte ar consista într’un împrumut de căi ferate ale statului. Până acum reușise a acoperi cheltuelile indispensabile cu ajutorul escedentelor budgetare, de care dispune guvernul. Astăzi însă, cu toate că aceste escedente sunt departe de a fi epuisate, ameliorările necesare și mai cu seama ameliorările materialului de exploatare, sunt atât de importante, încât nu mai e cu putinţă de a face aceste cheltueli în codul budgetului ordinar. Se vorbesce la Budapesta de o cheltuială, care ar atinge suma de 100 milioane florini, şi care va cuprinde şi costul lucrărilor de perfecţionare de efectuat pentru o perioada de ciece ani. * „ Wiener Zeitung“ publică un autograf prea înalt, datat din 4. c., prin care consiliarul intim prințul Eustachiu Sangnsko este numit guvernor al regatului Galiției şi Lodomeriei, precum şi al marelui ducat de Cracovia.* Vinerea trecută a avut loc la ministerul de externe din Bucuresci între d-l Al. Lahovari, ministrul român al afacerilor străine, și d. conte d’Aubigny, ministrul Franciei la Bucuresci, schimbul ratificărilor convențiiloi privitoare la represiunea falselor indicațiuni de origine, puse pe mărfuri. Acesta convențiune s’a încheiat între Francia şi România la 27 Februarie a. c. * Din Constantinopol se anunţă, că Kramil paşa a fost numit Mare Vezir. Se cice că el este un amic al triplei alianţe şi al Engliterei, şi de aceea numirea lui va produce o impresie bună şi va linişti opinia FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ Codul penal rusesc. (Din Rusia celor doi Alexandri din urmă.) Cu ocasiunea ultimei schimbări de tron în Rusia, s’a dat espresiune speranţei, că noul Ţar Nicolae va amnestia o parte din condamnaţii politici, cari umplu Siberia. Fiindcă şi acum partea cea mare a publicului îşi închipuesce sub numele de condamnat politic rusesc un „nihilist“*) gata de-a arunca orice şi pe oricine cu dinamită în aer, nu va fi, credem, fără interes de-a arăta, cine sunt acei condamnaţi politici şi ce au să sufere. In cele ce urmază vom fi conduşi de expunerile eminentului scriitor american Gheorghe Kennan, care întreprinsese în anul 1885 şi 1886 o lungă călătorie în Siberia în scopul, de-a studia temniţele de-acolo. Descoperirile, ce le-a făcut, au uruptut de groză întreaga lume civilisată. De-atunci şi pănă astăzl el stă în legătură cu bărbaţi de-ai partidului liberal din Rusia, aşa că asupra tuturor întâmplărilor e cu mult mai bine informat, decât poate înşişi locuitorii Rusiei, unde presa nu poate publica, decât numai ceea ce concede censorul. Pentru de-a pricepe şi mai bine mişcarea „nihilistă“ din Rusia, lăsăm să urmeze o analisă scurtă a codicelui penal rusesc, analisă făcută tot de numitul Kennan. Codicele penal rusesc. Caracteristica unui popor și calitatea unui guvern nu o scote nimic mai bine la ivealu, ca crimele, ce se comit, și pedepsele, ce sunt hotărite pentru ele. Codicele penal al unui stat formază o călăuză prin viaţa poporului. El nu ne arată numai baléie, de cari sufere societatea, şi mediana, ce o aplică guvernul, ci el ne ofere şi o ochire în moralul şi cultura poporului, ne arată, ce influinţă, bună ori rea, esercită guvernanţii. In cele urmatoare vreu deci să analizez scurt şi clar câteva trăsuri caracteristice ale codicelui penal rusesc, să arăt, întru cât sunt de a se reduce la acest codice împrejurările sociale ale Rusiei, cele mai marcante particularităţi ale guvernului şi căuşele nemulţumirii şi neorânduelii de acolo. Codicele penal rusesc formeaza în ediţia revidată şi amplificată din 1885 un tem 8° de 700 pagine. Delictele şi crimele sunt împărţite în 12 secţiuni, numite „titli“; fiăcare titlul constă din 2—14 capitule şi fiecare capitul e împărţit în paragrafl. Cuprinsul codicelui, împărţirea crimelor şi spaţiul, ce-l cuprinde fie care despărţământ deosebit al crimelor, se poate vedea din estrasul următor: Titlul I: Despre crime şi delicte în general (împărţită în 175 §§). Titlul II: Crime faţă de religiune şi vătămarea prescriselor ei (cuprinde 65 §§). Titlul III: Crime de stat, precum: tradare, rebeliune, vătămarea persoanei sfinţite a domnitorului preaînalt, sau a membrilor casei împărătesei (23 §§). Titlul IV: Crime şi delicte faţă de regim (67 §§). Titlul V: Crime şi delicte comise de funcţionarii de stat (178 §§) Titlul VI: Violarea prescriselor despre datorinţele, ce le au privaţii cătră diregătoriile împărătesei şi locale (43 §§). Titlul VII: Crime, cari privesc proprietatea şi venitele statului (283 §§). Titlul VIII: Crime, cari privesc ordinea şi siguritatea societăţii (574 §§). In partea aceasta nu se vorbesce de primele, ce le poate comite un om faţă de altul, ca d. e furt, ucidere etc., ci numai de acelea, cari denotă o neascultare a unor anumite disposiţii referitoare la siguritatea publică. Titlul IX: Violarea disposiţiilor referitoare la chiămare, rang, titula etc. (44 §§). Titlul X: Crime contra vieţii, sigurităţii, libertăţii şi onoarei persoanelor private (263 §§). Titlul XI: Crime contra familiei şi a dreptului casnic. Titlul XII: Crime şi delicte în contra proprietăţii persoanelor private (111 §). La împărţirea acestor crime şi delicte se vede, că legislatorii au procedat după principiul, de a le grupa după gradul gravităţii, după importanţa lor. Crimele faţă de biserică şi stat*) stau în lo*) Folosesc termicii „biserică“ şi „stat“ un înţeles mai restrîns. In caşul prim pentru ierarchie, ei în caşul de-al doilea pentru mecanismul, ce-’l represintă funcţio *) Nunele de „nihilist“ l-’a folosit mai întâiu scriitorul Turgenjeff în romanul său „Părinţi şi copii“. CRONICA POLITICA. 25 Septemvre. piarele unguresc! saltă de bucuriat la vestea, că un autograf prea înalt va modifica titula ministrului comun de estenne în sensul, că pe viitor să nu se mai numescă ministrul casei imperiale, ci ministrul casei imperiale şi regelei seu şi ministrul casei domnitare. „Fremdenblatt“ din Viena mai spune, că numărul proxim al oficiesei va