Gazeta Transilvaniei, septembrie 1895 (Anul 58, nr. 194-217)

1895-09-26 / nr. 213

Mactu­ra. Ateiliistraţmaa, ?i Tipografia: Braşov, piaţa mare Nr. 30. Scrisori nefrancata nu »e primesc. — Manuscripte nu se p re­trimet. INSERATE se primesc la Admi­­nistraţiune în Braşov şi la ur­­matoarele Birouri de anunciuri: In Yiena: M. Bukes, Heinrich Schalek, Rudolf Mosse, A. Oppelíks Nachfolger; Anton Oppelik, J. Danneber, în Budapesta: A. 7. Goldberg erg, Eckstein Bemat; în Bucuresci: Agence Havas, Suc­­cursale de Bomnanie; în Ham­burg: Károlyt & Liebmann. Preţul Inserţiunilor: o seria garmond pe o colonă 6 cr. şi 30cr. timbru pentru o publi­care. Publicări mai dese după tarifă și învoială. Reclame pe pagina a 3-a o gem­ă 10 cr. sau 30 bani. „Saieta1* iese îi ia­ care fii. Abonamente pentru Austro-Ungaria: Pe un an 12 fl., pe şese ioni 6 f., pe trei luni 3 fi. N-rii de Duminecă 2 fi. pe an. Pentn românia şi străinătate. Pe un an 40 frânei, pe şăse luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franeî. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru şi din afară şi la doi. Colecteri­il­ cflamemi pentru Braşov administraţiunea, piaţa mare, Târgul Inului Nr. 30 etagiu I., pe un an 10 fr., pe seae luni 5 fr., pe trei luni 2 fr. 50 cr. Cu dusul în casă. Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 îl., pe trei luni 3 fl. _Un esemplar 5 cr. v. a. seu 15 bani. Atât abonamen­tele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 213. Braşov, Luni-Marţî, 26 Septemvre (8 Octomvre) 1895. L­U­III. Regimentele române la manevrele din Ardeal Braşov, 25 Septemvre­­. Ori de câte ori avem se rapor­tăm ceva şi despre regimentele noas­­tre române din armata comună, tre­­bue făr' de voie se ne aducem aminte de cuvintele reposatului archiduce Albrecht, care, pe basa esperienţelor sale, a c­is scurt şi cuprinzetor: „Ro­mânul e bun soldat11. Acesta se documenteaza nu nu­­numai pe câmpurile de bătaia, dar cum ne-am convins de astă-dată din nou, și în timp de pace, când e vorba, ca soldatul român să-și arate hărnicia sa la deprinderile de arme, ce se fac în fie­ care an, cu scop de a­ se pune la probă capacitatea și pu­terea de resistenţă a armatei pentru caşul unui resboiu. „Românul e bun soldat“ îşî va fi dis negreşit şi Majestatea Sa, când cu ocasiunea manevrelor de la finea lui Septemvre a trecut în revistă re­gimentele române, ce fac parte din corpul de armată transilvănean şi banaton, şi despre a căror vitejiă în rosboiele trecute de­sigur că îşi va fi adus aminte. Cu deosebită mândrie am con­statat din sch­ile, ce le-am primit, precum şi din raporturile aduse de foile germane din Viena etc., că re­gimentul nostru din Braşov „marele duce de Baden Nr. 50“ a fost distins în mai multe rânduri de cătră Ma­jestatea Sa, şi nu mai puţin ne ser­vesce spre mulţămire, că şi celelalte regimente române din Transilvania precum regimentul de infanterie 31 dela Sibiiu, 51 dela Cluşiu, şi 63 dela Bistriţă, au secerat asemenea laudele prea înalte. Seim, că manevrele cele mari din Ardeal s’au desfășurat în filele de 25 și 26 Septemvre st. n. în ju­­r­ul Huedinului. Problema a fost următorea: corpul VII de armată (din Bănat) avea se forțeze intrarea în Tran­silvania pe la Huedin, or corpul al XII transilvanean, care venea dela Clusiu, avea se împedece aceasta. In 25 Septemvre regimentul de infanterie 50, cel ce puarta medalia virtuții militare pe steag, când era concentrat la „Dealul rotund“, vre­o 20 chilometri depărtare de la Hue­din, a fost visitat de către Maies­tatea Sa, care a adresat cuvinte de laudă colonelului Volny pentru ţi­nuta forte bravă a regimentului. Asemenea l-a distins şi ministrul de resboiu, br. Krieghammer. In 26 Septemvre acest regi­ment a pornit la 5 dim. din sta­ţiunea sa (Oşorheiul Cluşului) şi după ce făcu un marş forţat peste Dealul rotund, şi Călata, pană la Zam, aci­eşind din sat spre Nord- Est şi ocupând o posiţie favorabilă, desfăşurat în thrailerî, a deschis fo­cul asupra unui regiment de arti­leria. A silit artileria se înceteze focul, şi afară de acesta a resistat la atacurile repetite a două divisii de husari de honveci­, şi a ținut în loc o divisie intreaga de infanterie a corpului de armată VII. La 2 ore d. a. Majestatea Sa a dat ordin se înceteze lupta în aceasta posițiă, er regimentul a fost lăudat și aici mai ales de ministrul de resboiu. După finir­ea luptei regimentul a primit ordin se cantoneze la Pe­­trindul mic, și trecând prin Huedin la 4 ore d. a. dimpreună cu un alt regiment (62 de la Târgul Mureşului), din care mai mult ca a treia parte asemenea sunt Români, după ce fă­cuse în acea­­ţi un marş de 40 kil. a defilat atât de frumos înaintea monarchului, încât acesta a fost în­cântat. Foile vienese spun, că Majes­tatea Sa se retrăsese în apartamen­tele sale, când, auzind musicele mi­litare, eşi cu întreg statul major şi suita sa afară la stradă, unde primi defilarea acelor două regimente. Bravii ostaşi fură salutaţi în trece­rea lor de către Majestatea Sa cu cuvintele române : „Forte bine! Foarte bine!“, er cătră colonelii regimente­lor monarchul îşî esprima recunos­­cinţa Sa pentru brava lor ţinută după atâtea strapate. Soldaţii noştri români nu-au fă­cut dor numai enere şi la mane­­vrele din anul acesta, şi laudele prea înalte ce le au secerat, ar putea să fie un imbold pentru conducerea ar­matei, ca se dea o îngrijire mai mare desvoltărei acestor regimente și se nu lase, ca ele se resimtă așa de mult, mai ales în ce priveste oficerimea, trista stare politică, la care a fost redus poporul român în era dualistică. Suntem în drept a pretinde aceasta, căci deca Românul e soldat bun, ceea­ ce a dovedit-o şi o dovedesce necurmat în timp de resboiu şi de pace, atunci este în interesul statului şi al monarchiei, ca spiritul lui se fia cultivat şi înăl­ţat. Acesta însă e greu cu putință, când oficerimea amintitelor regi­mente este mai totu neromână, aşa încât şi în timpuri ordinare condu­cerea regimentelor întimpină greu­tăţi din causa limbei, ne mai vor­bind de necesitatea, ca în momen­tul de pericol soldaţii se poat­ fi în­­curagiaţi prin graiul viu al limbei lor materne, ceea­ ce de la oficerii ne­români nici că se poate cere. Aceste şi multe altele luându-se în dreapta considerația, ar trebui se înceteze starea abnormală, ca ofi­țerii români se fie aplicați mai mult la regimente streine, decât la regimentele noastre, aduce deja autograful din cestiune, şi că aceasta modificare de titulatură se face după norma cum s’au modificat şi numirile ar­matei în „cesaro şi regescu“ sau precum s’a fă­cut şi cu alte oficii cesaro şi regescu de curte. „Ung. Coresp­u afirmă, că modificarea aceasta s’a proiectat încă pe timpul lui Tisza, însă Kálnoky n’a sprijinit şi n’a recomandat acest proiect, de aceea a zăcut neresolvat timp de peste şase ani. * piarele streine anunţă, că, Ungaria se prepară a face apel la creditul public. Cea dintâi operaţiune financiară la care se gân­desc sforile înalte ar consista într’un îm­prumut de căi ferate ale statului. Până acum reușise a acoperi cheltuelile indispen­sabile cu ajutorul escedentelor budgetare, de care dispune guvernul. Astăzi însă, cu toate că aceste escedente sunt departe de a fi epuisate, ameliorările necesare și mai cu seama ameliorările materialului de ex­­ploatare, sunt atât de importante, în­cât nu mai e cu putinţă de a face aceste cheltueli în codul budgetului ordinar. Se vorbesce la Budapesta de o cheltuială, care ar atinge suma de 100 milioane florini, şi care va cu­prinde şi costul lucrărilor de perfecţionare de efectuat pentru o perioada de ciece ani. * „ Wiener Zeitung“ publică un autograf prea înalt, datat din 4­­. c., prin care con­­siliarul intim prințul Eustachiu Sangnsko este numit guvernor al regatului Galiției şi Lodomeriei, precum şi al marelui ducat de Cracovia.* Vinerea trecută a avut loc la minis­terul de externe din Bucuresci între d-l Al. Lahovari, ministrul român al afacerilor străine, și d. conte d’Aubigny, ministrul Franciei la Bucuresci, schimbul ratifică­rilor convențiiloi privitoare la represiunea falselor indicațiuni de origine, puse pe mărfuri. Acesta convențiune s’a încheiat între Francia şi România la 27 Februa­rie a. c. * Din Constantinopol se anunţă, că Kramil paşa a fost numit Mare Vezir. Se c­ice că el este un amic al triplei alianţe şi al Engliterei, şi de aceea numirea lui va produce o impresie bună şi va linişti opinia FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ Codul penal rusesc. (Din Rusia celor doi Alexandri din urmă.) Cu ocasiunea ultimei schimbări de tron în Rusia, s’a dat espresiune speranţei, că noul Ţar Nicolae va amnestia o parte din condamnaţii politici, cari umplu Sibe­ria. Fiind­că şi acum partea cea mare a publicului îşi închipuesce sub numele de condamnat politic rusesc un „nihilist“*) gata de-a arunca ori­ce şi pe ori­cine cu dinamită în aer, nu va fi, credem, fără in­teres de-a arăta, cine sunt acei condam­naţi politici şi ce au să sufere. In cele ce urmază vom fi conduşi de expunerile emi­nentului scriitor american Gheorghe Ken­­nan, care întreprinsese în anul 1885 şi 1886 o lungă călătorie în Siberia în scopul, de-a studia temniţele de-acolo. Descoperirile, ce le-a făcut, au uruptut de groză întreaga lume civilisată. De-atunci şi pănă astăz­l el stă în legătură cu bărbaţi de-ai partidului li­beral din Rusia, aşa că asupra tuturor în­tâmplărilor e cu mult mai bine informat, decât poate înşi­şi locuitorii Rusiei, unde presa nu poate publica, decât numai ceea­ ce concede censorul. Pentru de-a pricepe şi mai bine miş­carea „nihilistă“ din Rusia, lăsăm să ur­meze o analisă scurtă a codicelui penal rusesc, analisă făcută tot de numitul Kennan.­­ Codicele penal rusesc. Caracteristica unui popor și calitatea unui guvern nu o scote nimic mai bine la ivealu, ca crimele, ce se comit, și pedepsele, ce sunt hotărite pentru ele. Codicele penal al unui stat for­­mază o călăuză prin viaţa poporului. El nu ne arată numai baléie, de cari sufere societatea, şi media­na, ce o aplică guver­nul, ci el ne ofere şi o ochire în moralul şi cultura poporului, ne arată, ce influinţă, bună ori rea, esercită guvernanţii. In cele urmatoare vreu deci să anali­­zez scurt şi clar câte­va trăsuri caracteris­tice ale codicelui penal rusesc, să arăt, în­tru cât sunt de a­ se reduce la acest co­dice împrejurările sociale ale Rusiei, cele mai marcante particularităţi ale guvernului şi căuşele nemulţumirii şi neorânduelii de acolo. Codicele penal rusesc formeaza în edi­ţia revidată şi amplificată din 1885 un tem 8° de 700 pagine. Delictele şi crimele sunt împărţite în 12 secţiuni, numite „titli“; fiă­care titlul constă din 2—14 capitule şi fie­care capitul e împărţit în paragrafl. Cu­prinsul codicelui, împărţirea crimelor şi spaţiul, ce-l cuprinde fie­ care despărţământ deosebit al crimelor, se poate vedea din es­­trasul următor: Titlul I: Despre crime şi delicte în general (împărţită în 175 §§). Titlul II: Crime faţă de religiune şi vătămarea pre­scriselor ei (cuprinde 65 §§). Titlul III: Crime de stat, precum: tradare, rebeliune, vătămarea persoanei sfinţite a domnitorului preaînalt, sau a membrilor casei împără­tesei (23 §§). Titlul IV: Crime şi delicte faţă de regim (67 §§). Titlul V: Crime şi delicte comise de funcţionarii de stat (178 §§) Titlul VI: Violarea prescriselor despre datorinţele, ce le au privaţii cătră diregătoriile împărătesei şi locale (43 §§). Titlul VII: Crime, cari privesc proprieta­tea şi venitele statului (283 §§). Titlul VIII: Crime, cari privesc ordinea şi siguritatea societăţii (574 §§). In partea aceasta nu se vorbesce de primele, ce le poate comite un om faţă de altul, ca d. e­ furt, ucidere etc., ci numai de acelea, cari denotă o ne­ascultare a unor anumite disposiţii refe­­ritoare la siguritatea publică. Titlul IX: Violarea disposiţiilor referitoare la chiămare, rang, titula etc. (44 §§). Titlul X: Crime contra vieţii, sigurităţii, libertăţii şi onoarei persoanelor private (263 §§). Titlul XI: Crime contra familiei şi a dreptului cas­nic. Titlul XII: Crime şi delicte în contra proprietăţii persoanelor private (111 §). La împărţirea acestor crime şi de­licte se vede, că legislatorii au procedat după principiul, de a­ le grupa după gra­dul gravităţii, după importanţa lor. Cri­mele faţă de biserică şi stat*) stau în lo­*) Folosesc termicii „biserică“ şi „stat“ un înţeles mai restrîns. In caşul prim pentru ierarc­hie, ei în caşul de-al doilea pentru mecanismul, ce-’l represintă funcţio­ *) Nun­ele de „nihilist“ l-’a folosit mai în­­tâiu scriitorul Turgenjeff în romanul său „Părinţi şi copii“. CRONICA POLITICA. 25 Septemvre. piarele unguresc! saltă de bucuriat la vestea, că un autograf prea înalt va mo­difica titula ministrului comun de estenne în sensul, că pe viitor să nu se mai nu­­mescă ministrul casei imperiale, ci ministrul casei imperiale şi regelei seu şi ministrul ca­sei domnitare. „Fremdenblatt“ din Viena mai spune, că numărul proxim al oficiesei va

Next