Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1896 (Anul 59, nr. 241-264)
1896-11-01 / nr. 241
Pagina 2. Procesul Jilehadicanilor. (Raport special al „Gaz. Trans.“) Caransebeş, 10 Noem. 1896. Astăzi s’a început la tribunalul de aici procesul acelor Mehadicani, cari sunt acusaţi, că în dliua de1 Iunie a. c. ar fi agitat poporul contra stăpânirii. Sunt acusaţi 14 inşi. Tribunalul se compune din Dr. Rieger , ca preşedinte Kelemen, şi Gruber ca jucji votanţii, er ca notar A. Pop. Procuror : Csersch vice-procuror din Caransebeş . Apărător pentru toţi apusaţii: Coriolan Brediceanu, advocat în Lugoşin. Trebue să observ la acest loc, că advocaţii noştri din graniţă, n’au indrăsnit să primască apărarea, şi astfel a rămas totă sarcina numai în spatele harnicului advocat Brediceanu. Incepându-se pertractarea, presidentul aduce la cunoscinţă, că astăzi se va pertracta afacerea lui Iacob Şandru şi consoţii, cari sunt acusaţi pentru agitaţie. După acestea ies toţi martorii şi acusaţii, şi rămâne în sală numai acusatul Iacob Şandru şi martorul George Urecheatul. George Urecheatul, primar în Mehadica, face istoricul celor întâmplate în filele de 24 şi 26 Iunie a. c. Spune, că cu câteva (ju) înainte de 24 Iunie a. c. a venit citaţiunea ca pe caua de 24 Iunie să se adune toţi aceia, cari au pământ în vecinătatea pământului comunal, pentru că în cliua aceea va eşi la faţa locului conducătorul cărţii funduare din Teregova, pentru localizarea pământului comunal. Spunând elemenilor la poruncă, Petru Şandru ar fi strigat să conchere representanţia comunală, pentru că pământele sunt ale lor. Spune mai departe cum a venit în dta de 24 Iunie coşerul in sat şi din causa acestuia s’a născut certa între el şi Petru Şandru, care l’a scuipat. Fres.: Te-a făcut hoţ? Martorul: Nu spiu. Fres.: Intreba pe George Urecheatul, decă doresce pedepsirea acusatului Petru Şandru, pentru vătămare de onoare. Urecheatul, declară, că nu cere pedepsirea lui. După acestea spune Urecheatul, că nu are nici o cunoscinţă despre arătarea făcută contra oamenilor la notar şi pretor. In 26 Iunie s’a dus cu mai mulţi oameni la islaz după nisce cercuri, şi întorcându-se de acolo, a fost chemat de un străjar la casa comunală. Ajungând la casa comunală un gendarm scoase o hârtie vânătă şi întrebă de mai mulţi omeni. Spunând primarul, că nu toţi sunt vinovaţi, gendarmul i-a răspuns: să şi ţină gura, că el ştie ce face. A deţinut pe mai mulţi inşi şi poporul a început a se aduna şi să rugau de gendarmi să elibereze pe cei deţinuţi. Fres.: Au venit omenii cu sape, lopeţi? etc. Urecheatul: N’au avut, ei au fost cu mânile gole, şi numai au strigat: „afară cu primarul, că ne-a vândut“. Spune, că oamenii au deschis de 3 ori porta. La întrebările preşedintelui, că fost’au şi cei apusaţî, declară primarul, că el a văzut pe mai mulţi dintre oameni acolo, nu stie însă să fi strigat. Despre Mihai Felescu şi Petru Şandru spune, că sunt cei mai buni oameni din comuna lor, or loan Ignea chiar dacă ar fi strigat, nu seia ce face, fiind om beţiv. Ascultarea acusaţilor. Iacob Şandru întrebă pe preşedinte într’un ton foarte resolut, că cine a făcut arătarea despre el, că e agitator, pentru că el nici-odată n’a agitat. Făcendu-l preşedintele atent, că el are aici să se apere, spune, că n’a putut agita, deore-ce a fost închis. Fres.: Ce ai făcut după ce te-a eliberat? Acusat.: Am stat de vorbă cu D-l pretore, care mi-a spus, că sunt ales dinpreună cu alţii ca bărbat de încredere. Pretorele l’a provocat să stea acolo pănă vor veni şi ceilalţi bărbaţi de încredere şi să-i spună dorinţa poporului. Spune mai departe, că după-ce au fost toţi eliberaţi, muerile de faţă a sărutat mânile D-lui pretore şi atunci s’a depărtat cătră birt. Abia a ajuns la birt, şi au auzit puşcând, văzend cum 3 gendarmi puşcau în sus, alţi 3 în jos, or locotenentele lovia cu sabia în omeni. Freş.: Câţi omeni au putut fi ? Acusatul: Vre-o sută. Judele Kelemen, încerca prin diferite întrebări şi într’un ton maliţios a-l aduce pe acusat în încurcătură, ceea ce nu-i succede. Freş.: Dacă nu ar fi făcut oamenii nimica, aşa-i, că nu s’ar fi puşcat? Acusat.: Gendarmii au tot beut de diminaţa şi aşa n’au fost curaţi la minte. Să provoce la martorii: Pavel Jurca şi Jurju Ignea, cari au adus gendarmilor beutură. Kelemen, cătră preşedinte: ezt elkeli titani. Petru Şandru spune, că în 26 Iunie a fost la Orşova şi întorcându-se acasă pe la 10 ore, s’a pomenit, că e chiămat la casa comunală. Ajungând în apropierea casei comunale ,i-au ieşit înainte 2 gendarmi şi l’au petrecut la casa notarială, unde a fost închis într’o chilie. Nu ştia, că şi alţii sunt închişi şi de ce s’a adunat poporul, mai târziu a fost scos în curte şi pus cu faţa la zid, apoi l’a chiămat pretorele şi ’i-a împărtăşit, că este ales bărbat de încredere, deci să se informeze despre dorinţele poporului. Eşind între popor, a fost ridicat şi purtat pe sus de acasta, şi el a împărtăşit apoi pretorelui, că poporul cere eliberarea celor deţinuţi. Intâmplându-se acesta poporul a început să strige „trăască D-l pretore şi D-l locotenent“, şi el’ au sărutat mânile pretorelui. După acestea s’a depărtat şi abia a mers vre-o 150 de paşi, când a auzit puşcăturile. Freş : Tu m ’ai strigat? Câţi omeni au putut fii ? Au avut bâte, sape etc. ? Acusat: Eu am strigat, „să trăescă D-l pretore“, or după aceea m’am dus. Freş.: Sunt 2 gendarmi, cari te-au vă- zut, că ai agitat. Acusat.: Ei m’au putut vedèa când m’au rdicat oamenii şi când am vorbit cu d-l pretore. Acusatul Teodor Fetescu spune, că el s’a dus la primar să-şi scotă pasoul, dar primarul i-a pus, să vină la 4 ore după amó41. Venind el după amó41, a aflat oamenii cu căciulile în mână şi au au4it când au strigat, că d-l pretor să elibereze pe cei deţ’auţi. Cei ce au strigat au fost numii nisce copilandri. Abia m’am depărtat, şi am auzit împuşcăturile. Trei gendarmi puşcau în sus şi trei în jos, şi vă- zând acesta, m’am ascuns sub un calid. Acusatul Nicolae Şandru, spune, că s’a dus în ziua aceea la casa comunală, ca să-şi scoată ţidulă de vite, dar primarul i-a zis să mai aştepte, că acum are de lucru cu pretorele. Spune, că n’a făcut nimica. Fres.: Au avut oamenii arme ? Acusat.: Nu! Acusatul Mihai Fetescu spune, că s’a dus să scotă cărţi pentru boi. Neputând intra, a stat afară şi cineva a împins de poftă, „or domnii deteră cu pușoile.“ Uitându-se la un om, care a fost împuşcat, s’a pomenit, că a fost lovit de d-l locotenent, cu sabia preste cap. Judele Kelemen îl întrabă, că de ce nu s’a dus acasă, şi de ce nu a stat acasă ca om bătrân? Acusatul 4io©, că spune adevărul, pentru că numai un suflet are şi acest suflet nu-l dă nici pentru d-l judecător, nici pentru d-l pretor. Declară, că nu a strigat nicidecum. Jud. Kelemen, voind poate să glumescă, face observarea: Eşti nevinovat ca un copil. Acusat. Petru Şandru Nr. 228, 4oped că pe la 2 ore a venit de la holdă, pentru a-şi scote ţidură de vite. Neputând căpăta, s’a depărtat şi abia a ajuns în colţ, când a auzit puşcând. Tot asemenea spune şi acusatul Cosma Gherghinescu. Petru Şandru Nr. 86 a fost în ziua aceea străjar şi ’i s’a poruncit să stea pe acolo. Fiind întrebat de preşedinte, că de ce a dat locotenentele cu sabia în el, spune, că el a fost afară între popor, pentru că a fost trimis după omeni prin sat şi chiar decă l’ar fi omorît D-l Oberneutenant el nu s’ar fi depărtat, pentru că el a fost în slujbă. Ceilalţi acusaţi, Nicolae Gherghinescu, loan Baderca, loan Gomboşiu, loan Ignea şi Ilie Urechiatu spun, că au fost cu mânile gole, n’au agitat nici strigat. Urmeaza ascultarea martorilor. Simion Rămba, din Teregova, a fost în clina aceea cu pretorul la Mehadica. Când a ajuns în comună, a vădut, că mai mulţi omeni sunt închişi, pe cari apoi i-a eliberat pretorul. Nu spie apicat câți omeni au fost de față la casa comunală, căci nu i-a numărat, crede însă, că au fost vre-o 50; nu i-a vădut cu nici o armă. Fres.: Ai vădut în marginea satului vre-un steag? Martorul: a fost o cârpă năgră într’o prăjină. Oamenii au fost cu pălăriile în mâni, a stat tot timpul lângă d oi, dar n’a vădut ca cineva să se fi suit pe did. Oamenii n’au strigat, că voesc să omoare pe primar. Freş.: Ţi-a fost frică şi ţie? Martorul: Mi-a fost frică de puşcături când au dat foc. De omeni nu mi-a fost frică. Judele Kelemen : Cred că gendarmii au fost siliţi să puşte, ai fi puşcat şi D-ta? Martorul: Nu, oamenii s’au rugat numai se scoata pe primar. Fiind întrebat de adv. Brediceanu, dacă a audit, când a dispretorul cătră popor: „jos cu pălăriile“, spune că a audit. N’a vădut pe nici unul dintre acusaţi, spune, că după puşcătura poporul s’a împrăştiat de sine; peste gard n’a trecut nime. (l a urma.) au ajutat a crea astfel de legi, cari pe Jidan îl favoresca, or pe Maghiar îl ruinâză așa, încât din causa năcazului emigreză cu dreia in America. Intr’aceste au copleșit pressa. In locul lui Csengery Antal, Bajsza, Sigismund Kemény, Pompery etc., au venit Maxii Falk, Alexandrii Fenyő, Izidorii Barna și o ciurdă întregă de Federvneh Kubik, a căror până e venală, n’au principiu, n’au convingere. Scriu pentru aceia, care le plătesc; aceea ce doresce. Foile lor gem de imoralitate. Amice! astăzi aceia familiă, care are fete, nu poate prenumăra foi, deoarece în pressa de astăzi s’a înţelenit moravurile jidovesei. Cariera de medic şi advocat e copleşită de jidovime şi unde se vâresc aceştia: acolo s’a sfîrşit cu onoarea, cu ruşinea, cu cinstea, umanitatea şi cu toate acele calităţi bune, pentru cari Maghiarul a fost stimat pănă acum. Şepte-spre-dace milioane de locuitori are ţera şi dintre aceştia un milion sunt Jidani! Ei vin tot mai mulţi, fiindcă liberalismul le deschide porta, fereastra ţărei, prin care se strecară ca muscele şi ţinţarii. Şi seminţia acesta niciodată nu va deveni maghiară. Ea inveţă unguresce şi poate îşi maghiariseza şi numele ; însă moravurile şi calităţile ei rele de rassă remân. Tu spii, că Jidanul şi adl este cel ce a fost Esau, şi mai târdiu pe timpul lui Ramses II în Egipt. „Die Religion ist einerlei, in der Rasse liegt die Schweinerei /“ Patrioţii maghiari cinstiţi şi independenţi au prevăzut acesta. Ei văd, că a sosit ora a 12-a, când trebue să lucrăm, dacă voim a mântui Ungaria şi a-o conserva pentru creştinism. Să nu-i împedecăm dor, ci să-i sprijinim în acestă tendinţă mântuitore. Să nu ne temem, că dacă cele 9 milioane de catolici vor câştiga hegenomia, protestantismul va fi prin acesta ameninţat. însuţi vedi fi cum ne risipim ca un snop desfăcut sub domnia liberalismului.... meu, să nege scrisele mele, mă cred dispensat în cele ce mă privesc pe mine şi persona mea a mai da vreun alt răspuns la inculpările, ce le repetă din nou „Magyarország“ prin autorul Kemény. Cei ce ar dori a afla şi cunoaste adevărata stare a lucrurilor, incriminărilor şi desminţirilor, caute şi afle acea broşură şi apoi judece. Ceea ce mă îndemna şi mă determină pe mine a descinde de nou în arenă şi a lupta contra celor publicate în „Cartea cea negra“ a baronului Kemény, sunt afirmările, calomniile şi apusaţiunile, ce le aduce autorul acelei „Cărţi negre“ colegilor mei Iancu, Balint, Dobra, Buteanu etc. Sunt unele afirmaţiuni, cari se prind cu mâna şi se dovedesc ele pe sine de minciuni, cari nu pentru puritatea caracterului meu şi al colegilor mei, ci pentru restabilirea adevărului istoric trebuesc rectificate şi aduse la adevărata lor fiinţă şi valoare. (Va urma). GAZETA TRANSILVANIEI Domnia jidovisnmim în Ungaria. Un Ungur protestant din Alföld ajuns la adânci bătrânețe, înspăimântându-se de puternicul avent ce-l ia jidovismul în Ungaria, adreseza cătră superintendentul său o seriedre pe care o publică organul partidei poporale. Estragem următorele din acestă scrisoare importantă: Ochii tăi ageri desigur vor vedèa, că unde a dus politica liberală pe bietul Maghiar , că ne-a pus pe Jidan după cap, că a făcut ţara pat cald pentru Jidani, din care caută vecinii noştri din Vest încep a ne despreţui. „Jidani maghiari, Budapesta'1, adice Lueger şi el are dreptate. Capitala ţărei (Ungariei) bâjbâe de mulţimea Jidanilor, băncile, banii sunt în mâna lor, parlamentul e în buzunarul Jidanilor. Pe bărbaţii cu influinţă, ca Coloman Széli, Podmanitzky, Hegedűs şi încă un legion de alţi deputaţi liberali şi neliberali, i-au îndopat cu slănină, cu pâne unsă cu măduvă, cu oficii la bănci etc. aceștia apoi Nr. 241—1896 SOieiLE SILEI. — 31 Octomvre. Comassare. In 13 1. c. se va face demarcarea nouălor partele pe hotarul dela Bartolomeu pănă la marginea hotarului Cristianu nou şi Ghimbav, or în 14 1. c. pe hotarul între drumul Feldioarei şi calea fânaţelor ce duce la Stupini. Respectivii proprietari sunt învitaţî ca în 13 c. să se afle la gara Bartolomeu, or în 14 c. la capătul aleei de plopi din Braşovu-vachiu dimineţa la 6 ore. —p — Despre Sinodul archidiecesau gr. cat., convocat la Blasiu pe dua de 17 Noemvre, g,Alkotmân la organul partidei poporale dipe: „Sinodul este chiămat în primul rând, de-a hotărî atitudinea preoțimei greco-catolice în afacerea Congruei, fiind-că în forma în care guvernul vrea să introducă Congrua, preoțimea română greco-catolică n’o pri*mesce, deoarece prin acesta clerul ar fi dependent de voinţa guvernului. Acest Sinod are mare importanţă şi pentru aceea, că Metropolitul Mihályi, abătând-se de la datina antecesorului său, voesce să reguleze afacerile bisericesc mai însemnate prin conlucrarea clerului subaltern, pe când antecesorul său a făcut totul numai cu ajutorul Consistoriului, convocând forte rar Sinodul. Preoţimea română greco-catolică, ba chiar şi cei de confesiunea greco-orientală, se bucură nespus de convocarea Sinodului... Preoţimea va fi representată în număr frumos“. —o— „Liga română schimbată“. „Magyar Hírlap“ publică sub titlul acesta următorea telegramă din Bucuresti: „Liga română va fi reorganisată şi conducerea centrală va fi încredinţată bărbaţilor guvernamentali. Programul încă va fi modificat, ceea ce se exprimă mai ales prin aceea, că în viitor nu vor mai merge mână ’n mână cu slavismul“. —p — Afacerea lui Dreyfuss. Din Paris se scrie: In afacerea trădării de patrie, comisă de căpitanul Dreyfuss, care se va pertracta