Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1896 (Anul 59, nr. 241-264)
1896-11-26 / nr. 260
Pag 2 relaţiunile de partid şi direcţiunea politicei generale“.* După cum anunţă foile berlineze, împeratul Wilhelm a ţinut o importantă vorbire în malegiul militar hannoveran şi s’a pronunţat în special asupra caşului Bruse- toils. Acest cas, crise, l’a atins forte dureros. împăratul admonieză mai cu seama pe oficerii mai tineri, să fie totdeauna consoli de înaltele datorii, ce li le impune uniforma. Cu deosebire ar trebui să aibă înaintea ochilor, că uniforma nicidecum nu formează un contrast între corpul oficeresc și statul civil, și că o astfel de deosebire în nici un cas nu e permis să fie marcată prin purtarea oficerilor, spereza şi aşteptă ca corpul oficeresc, întrucât atârnă de la el, va insui întotdeauna, se stea în bune raporturi cu cetăţenii civili. Oprirea conferenţei din Maia. Sub acest titlu „Tribuna“ de Duminecă comunică, că în sfîrşit, după aproape şăpte luni a sosit dela ministrul de interne hotărîrea, ce a luat-o în urma recursului înaintat de d-l Dr. Raţiu în contra decisiunii vice-spanului din Sibiiu, afacerea oprirei conferenţei naţionale, ce a fost conchiemată pe ziua de 15 Mai, a. c. Eră decisiunea ministrului: Ministerul de interne r. u. Nr. 97.600 V.b. Spectate d-le vicecomite! Hotărîrea de a fI instanţă n-rul 9200 dela 28 Maiu a. c. a spectatului domn vicecomite, adusă în causa adunării românesc! însdiinţate de cătră Ioan Raţiu, locuitor în Sibiiu, pe 15 Maiu a. c., în sensul cărei hotărîri, cu aprobarea decisului de prima instanţă a primarului, ţinerea adunării nu s’a permis, suprarevisuind’o în urma recursului dat de mai sus numitul o aprob pa basa motivelor sale. Despre acesta însciinţez pe spectatul domn vicecomite, cu referinţă la relaţiunea sa de datul 26 a lunii trecute n-rul 19,633, reeludând actele pentru ulterioră procedură. Budapesta, 13 Nov. n. 1896. Peresei, m. p. Spectatului domn Reiezenberger Gusztáv, vioeoomitele oomitatului Sibiiu în Sibiiu. Era de prezent, că ministrul Perczel nu va desavua pe faţă măsura luată de ministrul Perczel în ascuns, ceea ce înse trebue se surprindă este laconismul, prin care ministrul aprobă procederea ilegală a organelor sale subalterne. Par’ că şi ministrul ar fi un funcţionar turcesc ori muscălesc, cari n’au lipsă a-şî motiva paşii lor. Ar fi fost bine, credem, decă GAZETA TRANSILVANIEI. „Tribuna“ pentru mai buna pricepere a lucrului ar fi publicat totodată şi recursul din cestiune, compus precât seim, de d-l I. Coroianu, cu atât mai vârtos, cu cât la timpul seu, când noi am cerut publicarea, „Tribuna“ ne-a pus în vedere, că ea se va face odată cu răspunsul ministrului. SCBRILE DILEJ. 9 — 25 Noemvre. Tabloul condamnărilor la noi. Aiiarul „Liga Română“ din Bucuresci publică în numărul său cel mai nou un interesant tablou cronologic despre condamnările Românilor,de la noi de dinoace în cei din urmă 2 ani (1895 şi 1896). Din acest tablou, — care arată: data condamnării, numele şi profesia celor condamnaţi, terminul osîndei şi motivul —■ de multe ori motive de nimic, pe basa cărora s’au dictat osînde grele — resaltă, că în anul 1895 au fost condamnate 64 persoane, la olaltă la o osândă de 4 ani, 9 luni, 18 cfda și la o amendă în bani de 2665 fl., or în anul 1896 au fost condamnate 128 persoane, la olaltă la o osândă de 19 ani, 16 4^® Ș* o amendă în bani de 6355 fiorini. In total în anul 1885—96 au fost condamnați: 192 persoane la 22 ani,, 10 luni, âfile, şi 9000 fl. (—18.900 Lei) amendă în bani. Cu privire la aceste date observă „Liga Română“ următoarele: „Statistica, pe care o publicăm astăzil va interesa desigur pe toţi amicii sinceri ai causei naţionale. Ori de câte ori Maghiarii vor căuta să seducă preasa străină susţinând cu sfruntare, că Ungaria ar fi un Stat modern, în care libertăţile publice ar fi asigurate, vom avea acesta statistică autentică la îndemână, şi ori şi cine scie vr’o limbă străină şi sote purta un condeiu va putea da pressei străine o ilustraţie eloquentă a „libertăţilor“ din Ungaria“. Jurământul noului episcop al Lugojului. Astăzi, Luni, noul episcop al Lugojului Dr. Demetriu Radu a depus jurământul obicinuit în Viena, deodată cu noul episcop Ivankovics János. Pentru scopul acesta a plecat la Viena şi ministrul unguresc de culte ,Wlassios. După depunerea jurământului, este proiectul de a fi primiţi în audienţă privată la monarch atât Wlassics, cât şi noii episcopi. — p — Moţiunea comitatului Cianad la Budapesta. Cetitorii noştri îşi vor aduce aminte de faimoasa moţiune a comitatului Cianad, care printr’o adresă ceruse dela toate comitatele, ca să înainteze dietei petiţiuni pentru trecerea inveţâmentului poporal în mâna statului. Acastă moţiune a şoviniştilor dela Cianad a fost luată acum în discuţiune şi din partea comitetului şcolar al Budapestei. Acest comitet „nu află oportun a se ocupa cu aceasta cestiune" și a hotărît a recomanda se se ia adresa comitatului Cianad simplaminte la cunoştinţă. Va seua că nici marii şovinişti din Budapesta nu se încumetă a merge aşa departe, cum au mers şoviniştii, unguri de prin comitatele nemaghiare în cestiunea aceasta, runcescă decât Şaguna din Blaşiu*). Cine poate crede, că dr. Kemény István, prefectul sau fişpanul comitatului, de care se ţine şi Auraria şi Blaşiul, să nu scie, că scaunul Episcopului Şiaguna n’a fost în Blaşiu, ci în Sibiiu? 3) Cum se poate, ca autorul „Cărţii negre“ să cunoscă şi să ne arate numele, comumele, locul nascerei şi etatea celor 43 victime, ce-au fost masacrate la Sângătin, care e situat 5 peste depărtare de Aiud, sau Ciumbrud, şi să nu fi putut afla, sau să nu fi voit a publica numele, etatea etc. a celor 90 de victime, despre cari afirmă, că i-ar fi legat omenii lui „Axintye“, trei cu trei şi, trăgând o funiă lungă şi grosă printre ei, i-au desculţat, şi aşa desculţi i-au pornit la Blaşiu, dar în capul Vioarei, cetindu-le un popă românesc deslegarea, i-au tocat în cap şi i-au aruncat rând pe rând în Mureş? Cum se poate acesta, pe când salinele sau ognele sunt numai o fugă bună depărtare de Aiud şi Ciumbrud ? Apoi decă Românii i-au legat, cum legă şi gendarmii de-acum pe criminali, şi au voit să-i ducă la Blaşiu, calea cea mai scurtă le era pe la Ciunga la Ognişora, şi nu pe la Uiora şi Vama seca, cu atâta încungiur. Drept să spun, despre acest desastru nu am fost auzit şi cetit pănă în „Cartea negra“ şi desfid pe autor, ori cine va fi, declarând, că e adevărată minciună boeréseá. Dimpotrivă, aceşti 90 de nenorociţi au fost Români judecaţi la morte de Boer Firi (Ferencz) şi Pogány Gyuri. Ei au fost trimiş noaptea din Ocne la Uiora, unde Ungurii i-au aruncat în apă. 4) Cum se poate, ca corniţele suprem al comitatului Albei inferioare să scrie: în „Buzas-Botsard“ au omorît Adamescu pe Dobi şi Baranyai. Cum că un „Buzás- Botsárd“ sau o Bucerde esistă lângă Blasiu, sciu. Pe Nicolae lui Adam, al cărui frate Vasilie Maiorescu era în 1850 c. r. funcţionar inspector (solgăbireu) la Vingard, îl cunosc, dar acesta nu a căpătat decoraţiune pentru că a omorît pe Dobi, ci pentru că a salvat vieţa mea în 25 iulie 1849 împuşcând, cu alţi trei colegi ai lui, patru husari unguresci, cari m’ar fi putut împuşca, decă nu ar fi dorit să mă prindă viu, să mă potă spânzura şi tăia în patru părţi, ca să sparie cu ele pe „afurisiţii“, „mişeii“ şi „laşii de Olachi“. Cum se poate, ca Kemény István să nu fi cunoscut la Abrud pe hotelieriţa Galgotzi, la care cinând mai mulţi popi valahi cu Iancu şi Balint la o mésa, să-i pună şi scrie numele Galgotzzaka? Acastă ortografia, precum şi Draguss, în loc de Dragoş, cuvânt curat unguresc, nu arată pe un magnat ungur, crescut între Români şi mare proprietar într’un sat românesc, ci semăna a polecism şi ne arată vre-un Poleac zelos, care va fi compilat acea „Carte negra“ pentru o bună remuneraţiune, în limba germană, cum ne spune Hentaler, că e scrisă. (Va urma.) *) „Hogy az oláhoknak, Saguna Balázsfalvi püspökön kívül, sem a megye, se a gubernium, ne parantsalhasson“ (Nr. 121, pag. 13 din „Magyarország“) —p — Un organ pedagogic românesc, Şoim, că Sinodul archi-diecesan din Sibiiu atât în sesiunea din anul trecut, cât şi în sesiunea din anul acesta, s’a ocupat de Gestiunea înfiinţărei unui organ pedagogic. „Telegraful Român“ anunţă acum, că acest organ va şi apare cu începutul cailei de prima Ianuarie 1897. Noua foiă pedagogică va apăre ca adaus la „Telegraful Român“ de 2 ori pe lună în mărime de câte-o colă 8° mare şi va fi redactată de profesorii seminariului archidiecesau din Sibiiu. In chipul acesta, 4'°® «Tel. Rom.“ e asigurată esietenţa fotei; redacţiunea e compusă din bărbaţii cei mai competenţi şi astfel îngrijirea bisaricei a delăturat un’ne-ajuns, a umplut prin foia pedagogică un gol, care de mult s’a simţit. — Amănunte asupra noului ziar atât de dorit la noi, ca şi în Bucovina şi alte părţi, vom aduce după ce vom primi numărul de probă. — o— —o— La vizita împăratului în România, „Wiener Zeitung“, monitorul oficial al guvernului austriac publică în 9 numere consecutive pe larg şi pănă în cele mai mici detalii primirea ce s’a făcut împăratului Francisc Iosif în România. Autorul Dr. Zweifel face adeseori reflecţiuni foarte măgulitoare despre România şi poporul român. Sporirea Nazarenenilor. In jurul oraşului Hódmezővásárhely secta nazarenéna pe41 ce merge se sporesce. Săptămâna trecută şi-au anunţat la oficiul orăşenesc de acolo 141 persons trecerea lor la nazarenism, ci mai de curând alţi 64. —o— La universitatea din Toulouse se fac în anul acesta cursuri despre istoria Românilor şi în special despre situaţia Romănilor de sub stăpânirea Maghiarilor. Şi la şcola de studii superiore „Ecole des hautes études“ se face un purs forte frecventat asupra istoriei române. Generalul Baratieri, comandantul trupelor italiane din răsboiul african, a scris o carte forte interesantă despre răsboiul Italienilor în Africa. Cartea va eși de sub tipar la începutul lunei lui ianuarie. In partea aceasta generalul Baratieri comunică mai multe experienţe proprii şi episode din răsboiul african. Cartea promite a fi forte interesantă. Facultăţile de litere şi filosofie în România. „Liga Română“ primesce următoarele informaţiuni eşapte, cu privire la unificarea regulamentului facultăţilor de litere şi filosofie. Inovaţiunile principale introduse în noul regulament sunt urmă Nr. 260—1896. terele: vor fi patru licenţe în filosofiă şi litere, licenţa în filologia clasică, licenţa în filologia modernă, licenţa în filosofiă şi licenţa în istorie. La fiecare din aceste patru licenţe sunt obiecte principale obligatorii şi obiecte secundare neobligatorii. Astfel se dă studenţilor facultăţii de litere posibilitatea de a se specializa după bunul lor plac şi de a-şi alege studiile de predilecţie. Se mai întroduce doctoratul în filosofie şi litere cam în felul cum să dă acest titlu în Germania. Se introduc seminariile universitare, sa regulamenteze pestia echivalenţii diplomelor străine cu cele din ţară, şi să iau măsuri pentru asigurarea frequentării cursurilor şi severitatea examenelor de licenţă. Regulamentul este astfel un nou pas spre progres, şi este datorit mai ales profesorilor ce şi-au făcut studiile lor în Germania. Imprmentarea unei femei nazarenene. Foile unguresci aduc spirea, că în Lugoşin a murit 49ele aceste o femeie de origine română, care cu puţin mai înainte de moartea sa trecu la nazarenism. Deoarece secta aceasta religionară încă nu e receptă între celelalte secte, autoritatea publică a decis, ca femeia să se îmormânteze în cimiterul român gr. or. din Lugoşin. Când conductul ajunse la cimiter, uşa cimiterului era încuiată, or păzitorul de acolo le spuse oamenilor, că autorităţile bisericesc! nu permit îmormântarea femeei nazarenene în cimiter. Omenii, cari petreceau mortul la gropă s’au opus păzitorului şi au început a face gălăgiă. Lucrul era p'aci să degenereze într’un scandal formal, daca nu intrevenia poliția și astfel cu puterea fu îngropată femeia în cimiterul gr. ov. Ca să nu se mai ivască vr’un scandal mormântul femeii este păzit de gendarmi. — Spirea aceasta o dăm după „Alkotmány“ cu iotă reserva. —o — Elvira și Folchi spre America, piarul „Piccolo“ într’o telegramă datată din Roma aduce spirea sensaţională, că Elvira şi Folchi se gătesc de drum spre America. Pictorul Folchi face cunoscută unui amic al său într’o epistolă interesanta lui hotărîre şi clipe, că în lumea nouă va începe o viaţă cu totul nouă dimpreună cu Elvira, şi încă ce e mai mult, îşi vor schimba şi numele. Despre părechia fugară atâtea solri sensaţionale s’au lăţit, încât omul nu mai scie, oare să le preda. Călătoria regelui Serbiei. După cum se telegrafeaza din Roma, regele Serbiei a plecat în 5. o. din Roma la Florenţa. Regele Italiei Umberto l’a petrecut pănă la gară. Ghiaţa de pe Dunăre. O telegramă din Mohacia anunţă, că în 4. o. pe neaşteptate a pornit ghiaţa pe Dunăre, ceea ce a adus în mare pericol pe morile şi vasele de pe Dunăre. Şase-zeci de vase, opt vapore şi ca la vre-o douăzeci de mori pe apă numai cu multă greutate le-au putut scăpa dinaintea sloilor de ghiaţă. Mai multe mori şi vase au fost binişor turtite de ghiaţă. —o — Bucuria fumătorilor. In anul viitor se va pune în comerciu, o nouă specie de ţigării acesta se numesc: „Virginia de Brasilia“. Bucata va costa 4 or. Ţigările „Virginia“ de pănă acum vor rămâne în comerciu şi mai departe. —o— Falsificatori de bani. In Paris 4ilel® aceste a fost descoperită o cotă întregă de falsificători de bani. Pănă acum au fost deţinuţi vreo 150 de inşi. Renumita societate fabrica numai bani de aur. Aceşti falsificatori scobeau monetelede aur de câte 10—20 franci şi le umpleau cu plumb, apoi ei astupau apertura cu aur, aşa că în partea exterioră nu se putea observa nici o falsificare. Societatea aceasta a pus în circulaţie o mulţime de monete de aceste „umplute“. —p— Emigrarea Armenilor în Bulgaria. Din Sofia se telegrafiza, pă emigrarea AI-