Gazeta Transilvaniei, decembrie 1896 (Anul 59, nr. 265-286)
1896-12-08 / nr. 270
Viáícuarea. AcJuíriStrííiHBsa, ii Tipornia Braşov, piaţa amn Mz 30. 3crif»orí nefwuac**.TM sva «» primoso. — Xajiusoripí® nn sv íftftmaet. INSERATE se primesc la Adml-Ristraţiune în Braşov şi ia îi3r matóareie Birouri do «iiHROluri, în Viena: M. Dukes, Esinrich Schaiek, Rudolf Moase, A. Oppelika Nachfolger, Anton Oppelik, J. Danneber, în Budapesta: A. Z. Oddbergerg, Sokaiein Bemnat; în Buenxegoi: Agence Havas, Supoursale d© .Soumanie; în Hambem,: Károlyi di Lisîmann. Preţul Inaerţiunilor: o seria Warmond pe o colonă 6 or. şi 6 scr. timbru pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă și învoială. Kaciezne pe pagina a 3-a ofertă 10 or. seu 30 bani. Nr. 270—Anul LIX. Braşov, Sâmbăta-Duminecă 8 (20) Decemvre 1896. (HTJMâE XDE DITMINEOA -£©) „Gazeta“ iese încare 4L AconaiEBnte pentru Austro-Unearia. Pe un an 12 fl., pe şăse ioni 6., pe trei luni 3 fr. N-rii de Dumineca 2 fl. pe an. Pfflciu România şi străinătate. Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Dumineca 8 franc!. Se prenumără la toate oficiele poştale din întru şi din afara şi la doi. colectori: filamentul nentru Braşov administraţiunea, piaţa mare, Tfiigul Inului Nr. 80 \\ etagiu I., pe un an 10 fl., pe şaae lun! 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul în casă: Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Un esemplar 5 cr. v. a. acu 15 bani. Atât abonamentele oftt şi inserţiunile sunt a a o plăti înainta. Şi-au pus gând rea Nimic nu poate dovedi mai mult, că guvernul unguresc plănuesce a nimici încetul cu încetul întrega organisaţia nostră, tote legăturile, ce ne unesc într’un mănunchiu ca popor cu aceeaşi limbă, cu aceleaşi datine şi obiceiuri, cu aceleaşi tradiţiunî şi instiinţe, — şi ne unesc nu numai ca partid politic, ci pe terenul de cultură naţională, tocmai aşa ca pe terenul politic, — nimic nu poate dovedi, cricem, duşmănosele planuri mai mult, decât modul, cum s’a pus la cale din partea guvernului urmărirea şi pedepsirea pe cale poliţienescă a convocătorilor întrunirilor de alegători români, din ajunul alegerilor generale dietale. Mai întâiu s’au năpustit în contra convocătorului întrunirei din Braşov, ce fusese mai întâiiî permisă de poliţie, or în momentul din urmă oprită printr’un ordin volnic fişpănesc. D-l Dr. Aurel Mureşianu a fost citat la poliţie şi, după câteva întrebări, ce ’i s’au pus, a fost condamnat de câtră căpitănia poliţieneasca din loc la 8 cjile arest şi 50 fl. amendă, pe motivul că, precum a mărturisit, a conchiămat întrunirea ca preşedinte al clubului electoral român din loc şi făcând acesta cu scop de a alege delegaţi pentru conferenţa generală a alegătorilor români din Sibiiu, ar fi păcătuit în contra ondinaţiunei ministrului de interne din 7 Decemvre 1895, care opreşce convocarea da adunări cu direcţiunea partidei naţionale române. In contra acestei judecăţi poliţienesc!, d-l Dr. A. Mureşianu a înaintat recurs. Astăzi am primit o copie de pe sentinţa poliţiei din Sibiiu în contra d-lui Dr. Baţiu ca convocător al conferenţei delegaţilor şi în contra d-lor Dr. O. Russu Dr. A Frâncu, Dr. N. Vecerdea, O. Tilea, Z. Boiu şi Dr. I. de Preda ca convocători ai adunarei alegătorilor români din cercurile comitatului Sibiiului. Chipul şi spiritul în adevăr poliţienesc, ce răsuflă din acâstă sentinţă şi din motivele ei, ne dă cea mai nimerită icona a planurilor diavolesc!, ce s’au pus în lucrare spre a stîrpi din rădăcină orice organisaţie între Români. Etno: Nr. 995/1896 kih. SENTINŢĂ: 1. Dr. Ioan Ratiu, advocat, de 68 de ani, gr. cat., căsătorit, tată a 3 copii, a mai fost pedepsit. 2. Dr. Octavian Russu, advocat, de 40 de ani gr. cat. căsătorit, fără copii, n’a mai fost pedepsit de poliţie. 3. Dr. Amos Frâncu, advocat, de 31 de ani, gr. cat. necăsătorit, n’a mai fost pedepsit de poliţiă. 4. Dr. Nicolau Vecerdea, advocat, de 34 de ani, gr. crt., căsătorit, fără copii, n’a mai fost pedepsit. 5. Onoriu Tilea, inginer, de 46 de ani, gr. cat., căsătorit, tată a 5 copii, n’a mai fost pedepsit de poliţie. 6. Zaharia Boiu, assesor consistorial, de 63 de ani, gr. ort. căsătorit, tată a 4 copii, n’a mai fost pedepsit şi 7. Dr. Ioan de Preda... (Aci lipsesce naţionalul), toţi locuitori în Sibiiu, sunt declaraţi vinovaţi de transgresiune în contra înaltei ordinaţiunî a ministeriului reg. ung. de interne dela 7 Decemvre 1894 Nr. res. 1488 şi sunt judecaţi pe basa aceluia cum urmăză: 1) Dr. Ioan Raţiu, pentru conchemarea conferenţei delegaţilor tuturor alegătorilor români peziua de 24 Octomvre a. c. la Sibiiu,la o amendă de 70 fl. v. a. în favoarea scopurilor indicate în art. de lege XXII din 1892, — în cas, că nu s’ar pute scote acesta sumă la 7 arest — și la o pedepsă de 10zile arest pe cheltuiala propriu, precum și la purtarea speselor de esecuțiune eventuală.‘2) Dr. Octavian Russu, 3) Dr. Amos Frâncu, 4) Dr. Nicolau Vecerdea, 5) Onoriu Tilea, 6) Zaharia Boiu şi 7) Dr. Ioan de Preda pentru convocarea alegătorilor români, cari stau pe basa programului dela 1881 din cercurile electorale Sibiiu, Cisnădia şi Nocrich pe ciiua de 23 Octomvre a. c. la Sibiiu, cu scop de a alege delegaţi la conferenţa ponchiemată de Dr. Ioan Baţiu, la o amendă de câte 25 fl. v. a. pentru scopurile indicate sub 1) — în cas, că nu s’ar putea scoate acestă sumă la câte 3 dile arest — şi la o pedeapsa de 3 dile arest pe propriele spese şi toți apusații se obligă de a plăti la acest oficiu amendele în timp de 15 cjile după intrarea in vigoare a acestei sentinţe, fiind la din contră încassate pe calea execuţiunii şi pedeapsa de arest să o inceapa în acelaşi termin, fiind la din contră aduşi cu brachiul în arest. MOTIVE. Fapta subiectivă este dovedită faţă cu acuzaţii prin convocarea adunărilor dificultate, ce au mărturisit’o, fapta obiectivă faţă cu Dr. Ioan Raţiu e dovedită prin cuprinsul convocării, prin ordinea de cji, ce a presentat’o acesta când a anunţat primarului conferenţa delegaţilor plănuită pentru 24 octomvre a. c., prin provocarea adresată preşedinţilor clubului partidei în diferitele cercuri electorale, ca se alega câte doi delegaţi la conferenţa generală de delegaţi convocată de densul şi prin numeroşi articuli apăruţi în organul său „tVbuna11. Din acestea reese neîndoios, că Dr. Ioan Raţiu a convocat partida naţională română, cea mai înainte esistentă, apoi declarată disolvată şi totuşi privită ca şi mai departe esistentă, conform organisaţiei de mai înainte cu scop de a o reactiva, respective a o consirui din nou conform organisaţiunii sale. Acesta o dovedesc: 1. Punctul 3 al ordinei de 41 pentru plănuita conferenţă de delegaţi, în care se zice: „Raportul comitetului“central esecutiv asupra sesiunii trecute“ — un comitet esecutiv al partidei disolvate nu era permis să esiste, pentru că şi comitetul, care a asistat a fost disolvat, — ca stând în nedespărţită legătură cu partida — dar precum se vede din acest punct al ordinei de 44 totuşi, ca şi partida însăşi, a fost privit ca şi mai departe esistent şi avea să fie pus în activitate, adecă invitaţi să-şi facă raportul. 2. Dr. Ioan Baţiu a provocat în mod oficial, prin preşedinţii lor, cluburile partidei, cari în sensul organisaţiunei partidei s’au constituit în diferitele cercuri electorale la 1862 şi au format o parte integrantă a partidei disolvate, ca să invite la o întrunire pe alegătorii dietali români, cari stau pe basa programului de partid dela 1881, să alegă — conform organisaţiei de mai nainte — câte doi bărbaţi de încredere şi pe aceştia să-i trimită ca delegaţi ai cercului electoral la conferenţa delegaţilor ponchiemată dedânsul (veal Nr. 219 „Tribuna“: „La lucru“, Nr. 220: „Cătră presidenţii cluburilor“ şi diverse asemeni invitări şi ordine de zi publicate în aceeaşi foră, mai departe Nr. 264 al „Tribunei“ pasagiul cuprins în recursul publicat al D-rului Ioan Baţiu contra oprirei conferenţei din gestiune: „...Au fost permise conferenţele de alegători români cer d ouăle, convocate în cercurile singuratice de câtră presidenţii cluburilor cercuale ale partidului nostru!“ Faptul evstenţei mai departe a partidei naţionale române, ce a fost declarată disolvată, precum şi prgmisiţiunea ei şi conchidmarca acestei partide însăşi o dovedesc afară de articuli citaţi până aici încâ diferiţi arţi sticul! apăruţi în „Tribuna“, ca d. es. la nr. 221: „Situaţia“ cu încheierea: „Acţiunea nostră“ ; nr. 227 : „Momentul“ ; nr. 260 : „Partide politice ■— partide naţionale“; nr. 223: „Politică sănătosă“ ; nr. 224: „Conferenţe“, „argumente forţate“ şi multe altele. Faţă cu Dr. Octavian Russu, Dr. Amos Frâncu, Dr. Nicolae Vecerdea, Onoriu Tilea, Zaharia Boiu şi Ioan de Breda este dove- FOILETONUL „GAZETEI TRANSILVANIEI“. O DĂ LA MUGURAM TEATRULUI NAŢIONAL DIN IAŞI 1896 Decemvrie. Te salut măreţe templu, Tu al muselor locaş, Care te înalţi cu fală în bătrânul nostru Iaşi! In tine lucesce arta, ca nestinsul foc vestal, Răspândind rasa culturel cătr’al lumei ideal! Tu eşti logan de mărire pentru om şi ce popor, Care ’ndreptă’a lui iubire spre-a luminilor isvor! Numai arta şi sciinţa sunt puteri de ’nsufleţire, Care ’nalţă pe popoare şi le duc la nemurire! Aici genii şi talente, flori de ’naltă cugetare, Desmorţesc în om virtutea cu-ale artelor suflate; Ele-apropie trecutul de presentul sburător, Luminând a vieţii cale în spre timpul viitor. Prin talent se oglindeşte orice faptă strălucită Din bătrâna omenire, printre secole adormită; Şi’n a inimei adâncuri, câte patimi se ascund. Se aduc la suprafaţă, ca şi din al măre! fund. Orî ce suflet plin de jale şi cuprins de grea durere, In imaginile artei află dulce mângăere; Căci iluzia răsare în pieptul ce-a suferit, Precum aarea pe morminte din dureri a răsărit. Inocenţa şi iubirea, stele din raiul ceresc, In a vieţii primăvară mândre’n suflet strălucesc Dar lumina lor frumosă se cuprinde deseori, De dureri şi suferinţă, ca un cer senin de nori. Ei la cântul poesiei, limba felor cerescî, Se trezesc în armonie dorurile omenesc!; Ş’atuncî inima se ’nalţă, ca un vultur cătră sere, In spre ce-i nobil şi gingaş în al consciinţeî flore. Câte-acordurî dulci a lirei din trecuta omenire Pănă aeji mai răsun încă în a lumei amintire! Şi cântarea lor divină pe popore ’nbărbătând, Le-a condus falnic la morte, pentru ţara lor luptând. Fericită dar se fie ţara noastra Româneasca, Unde artele frumoase vor putea să se umbrescă! Şi mărirea strămoşască pri’ntre secol asfinţită, Cu-ale artelor cunune va să fie ’mpodobită! Generaţia presentă cu o muncă de rod plină, Va lăsa viitorimei mândră cale de lumină; Ş’a culturei muguri fragezi ce răsar acum şi cresc; Vor da florea Nemurire! pentru nemul Românesc! loan lanov. La inaugurarea Teatrului Naţional. 1 Decemvre 1896. Să cântăm un cânt de fală, şi ea’n ceasuri de mărire lu isbândă fericită, glasul viu să ridicăm îmboldiţi de gânduri bune, tari de dreaptă făptuire Imnul vremilor dorite şi ajunse, să ’nălţăm! Templul artei se deschide — cu porţi scump împodobita Lăcaş sfânt minţii măestre şi-armoniei închinat, Pe altaru-i să păstreze graiul patriei iubite, Adevărul vecinic tinăr şi frumosul aripat. Au trecut neguri de noapte peste câmpurile noastre, Invălind suflarea vieţii în des giulgiu de mormânt, Ascundend a ei odore, câmpuri verdi şi bolţi albastre Cu făptură minunată fără semăn pe pământ. Şi-a fost lungă şi vrăşmaşă noaptea cea ’nfiorătore A fost veacuri mut cuvântul, ochiul veacuri adormit, Dar de-au curs lacrimi şiroie peste brazda hrănitore Au rodit ogorul veacuri şi pe noi ne-a oţelit! Astfel au scăpat neatinse, întregi, vii, îmbogăţite A naturei daruri scumpe şi-ale inimei comori; El de când a topit umbra focul raclei isvorite Din lumina aşteptată. — E sfânt revărsat de zori! Şi de-atuncî cu muncă crudă, sub a soarelui văpae Strîns uniţi în dor de ţeră, sfărmând piedici, înfruntând