Gazeta Transilvaniei, februarie 1899 (Anul 62, nr. 24-46)
1899-02-02 / nr. 24
pagina 2. vesce proiectul judicaturei s’au isbit de greutăți. Cei doi membrii oposiționalî ai comisiunei pretind, ca guvernul să înainteze camerei un proiect de resoluțiune, care se ordone, ca în cestiunea reformei electorale să se înainteze în termin inclusiv un proiect de lege. Vedem dlar, că cu toate silinţele ce se fac şi deo parte şi de alta, în cestiunea principală, indemnitatea, amândouă taberele stau morţiş pe lângă poziţia ce au luat-o de la început. Va trebui prin urmare să decidă arăşi Coroana, şi încă urgent, deci e ca compromisul să nu se compromită cu desăvârşire. Plângerile Sârbilor. Deputaţii Congresului bisericesc sârbesc au ţinut Vineri o conferenţă în Agram, la care s-au presentat 12 liberali şi 28 radicali. Ei au hotărît se trimită o adresă Coronei şi un memoriu „noului guvern“ unguresc, în care să-şi expună plângerile şi vătămările, ce timp de 25 de ani s’au făcut autonomiei bisericei sârbesc!. Vor repeţi apoi cererea de a se convoca cât mai curând Congresul naţional bisericesc. Mişcarea teránesca în România. . Mişcarea produsă între ţăranii din Oltenia n’a luat dimensiuni mai mari, şi măsurile de represiune ale guvernului i-au pus deocamdată stavilă. Seim, că ministrul de interne Ferechide, fiind interpelat în cameră, a declarat, că nu există nici un indiciu, că vreun partid politic ori social ar fi instigat tulburările ţărănesci şi că pentru moment erau indicii de culpabilitate numai contra a două persoane, cari au fost arestate. De când cu acâstă declaraţiă, s’a schimbat situaţiunea, întru cât guvernul cu organele sele a început o gonă contra socialiştilor pe totă linia, considerând propaganda socialistă, ca causă a mişcărei ţărănesci. Joi sora primul procuror Caracaş şi judecătorul de instrucţia Urlăţeanu au făcut o descindere la clubul muncitorilor din Bucuresci şi au confiscat acolo broşuri, scrisori etc. De aci au mers la locuinţa d-lui Nădejde, directorul clerului socialist „Lumea nouă“, şi au confiscat mai multe broşuri de propagandă socialistă şi toate scrisorile primite de dl Nădejde din diferite sate. Totodată se fac aspre perchisiţii la toate cluburile socialiste din satele, unde s’au ivit agitaţiunile Deja foile oposiţionale şi amice partidului socialist vorbesc de hotărîrea guvernului, de-a desfiinţa toate cluburile socialiste şi în deosebi cele de la sate, şi de-a suprima orice propagandă socialistă.* Pressa ungurească şi germană, dar îndeosebi cea ungurescă, a făcut mare svon cu „revoltele ţărănesci“ din România şi, ca de obicei, a scris cât se poate de duşmănos şi răutăcios asupra acestor mişcări, făcând din ţînţar armăsar. Cu privire la acesta poftă particulară, revista „Liga Română“ face unele observări nimerite, scriind : „Revolte ţărănesci în România“, — aşa strigă (fiarele maghiare adi şi după ele şi diarele germane! E foc şi pârjol în România ! Totă ţărănimea s’a resculat în contra proprietarilor, măceluri îngrozitore, arestări cu ridicata ş. c.. Cam aşa înfăţişază aceste foi neorânduielile ţărănesci, ce s’au produs în cailele din urmă în câteva din judeţele nostre. Nimeni nu poate contesta gravitatea cestiuniei ţărănesci, de la noi şi toţi dorim ca ea să primescă cât se poate mai curând o înţeleptă soluţiune. Ce privesce însă rebelele din urmă, ele sunt de fapt curate glume în asămănare cu gălăgia infernală pe care o fac gazetele de la Budapesta şi Viena, înţelegem, ca pressa nostră să dea cea mai încordatăatenţiune acestor mişcări, să ştirbească totul şi să discute totul. Aceasta este datoria ei. Dar ce interes vor fi având, mă rog, Ungurii, ca se se ocupe cfie de arândul, pe lungi şi interminabile coloane, cu aceste încercări de revoltă? I-o fi durînd ore aşa de mult inima de sorta ţăranilor noştri? Apoi mi se pare, că ei ar avea destulă ocupaţiune, decă ar vedé de mişcările socialiste ale ţăranilor din Ungaria propriu disă. La noi, s’au apucat câţi’va naivi şi străini să înduplece pe ţărani a-şi alcătuit cluburi. Cu alte cuvinte s’a făcut un început In Ungaria însă, cluburile socialiste au produs deja de repeţite ori vărsări de sânge între ţărani, cum la noi nu s’au pomenit în acest secol o singură dată măcar. Care va să dică, Ungurii mai bine s’ar ocupa de chestia lor agrară, decât de a nostră. Dar natural, că nu veleități umanitare se reflectă în alarma pe care o dau foile maghiare. Fie procedeza la comandă Scopul lor este: a presenta tânărul nostru stat ca un cuibar de resvrătire, ca o ţară subminată de o implacabilă ură de clasă, ca o ţară slăbită, pe care nici una din marile puteri nu s’ar pute rezima. Planul unguresc e tot cel vechiu:a scote pe Maghiari în relief, a-i presenta ca pe singurul element destoinic in Orient. Deşartă străduinţă: acolo unde vizeză Maghiarii, se scie deja valoarea Ungurilor şi a Românilor. In orice cas însă, e forte caracteristic, cu câtă poftă lungesc Ungurii vorba când află despre revoltă în România! Aceia, cari le provocă, pot vedé, deci sunt Români, ce bune treburi fac ei duşmanilor noştri, fâră a face cu chipul acesta nici un bine ţărănimei noastre. baltă de sânge, rosti fatalele cuvinte: „E mort!“ Constatându se acesta de cătră secundanți, interstrucară cadavrul în gropă, o umplură şi netectînd bine pământul pe deasupra, dispărură. A doua cji părinții celui mort, primiră o epistolă, în care el — amintindu-le ardenta lui pasiune veche de-a călători în streinătate a le arăta acestora plecarea sa din portul X. şi le promise a le scrie imediat după debarcare. Firesce nenorociţii părinţi în deşert mai aşteptă împlinirea acestei promisiuni!“ Galbeni ca ceva stăteam înmărmuriţi ascultând acestă înfiorătore poveste adevărată. Nu cutezam nici unul a întrerupe tăcerea, când — în fine — unul din noi to■toşl întrebă: „Şi ce e cu celălalt?“ „Acela sunt eu!“ „Şi dama ?“ „A fost o miserabilă!“ P. 3. GAZETA TRANSILVANIEI. Din Austria. (Reluarea activităţii parlamentare. — Dietele provinciale. — Ordonanţele de limbă in Troppau. — Manifestul Cehilor). Scrrile ce sosesc de peste Leitha presantă situaţia politică din imperiul austriac, ca forte încurcată. Zilele acestea preşedintele „Reichsrath“-ului, Dr. Fuchs, a declarat unui publicist distins, că reluarea activităţii parlamentare nu este posibilă în actualele împrejurări. Pentru aşa ceva se cere nesmintit, ca Germanii să între în dieta din Praga şi să caute a se împăca acolo cu Cehii. Pănă când rana cehică — erise Fuchs — bântute în organismul imperiului, nu se poate aştepta reîntrunirea parlamentului. Amânarea de azi a desbaterilor s’a făcut numai cu scopul, de a se înlătura turburările vechi din parlament. Germanii — încheia el — trebue să aducă jertfe în interesul monarchiei, şi atunci guvernul îşi va pune toate silinţele de-a realisa împăcarea celor două elemente, cari se combat cu înverşunare. Foile vienese, între cari şi „Fremdenblatt“, anunţă unanim, că o parte a dietelor provinciale vor fi convocate cam pe la 20 Februarie, oi altă parte prin Martie. Intre cele dintâi şi se află dieta din Galiţia, între cele din urmă data din Praga. Se anunţă, că ordonanţele de limbă creeză episode tot mai nouă. In Troppau s’a pertractat (ji*®!® trecute un proces în limba cehă şi apărătorii ambelor părţi au pretins, ca şi procesul verbal să se ia în limba cehă. Preşedintele tribunalului însă a refuzat împlinirea cererei din urmă, provocându-se la aceea, că lui îi stă în drept a examina legalitatea ordonanţelor. Comitetul esecutiv al deputaţilor cehi a adresat un manifest cătră alegători, în care cruce între altele. Deşi întăitatea limbei cehice nu se poate discuta în ţările coronei boeme, totuşi poporul ceh nu pretinde privilegii de drepturi, ci numai o valoare egală şi o tractare egală a limbei cehtice faţă cu limba germană. Manifestul critică apoi atitudinea deputaţilor germani, cari submină basa vieţii parlamentare in speranţa, că absolutismul le va aduce mai multe foloase decât dreptatea şi libertatea. In chipul acesta ei împiedecă resolvarea Gestiunilor de stat, economice şi sociale. Scurtarea parlamentului slăbesce poziţia imperiului faţă cu Ungaria şi împiedecă desvoltarea economică a Germanilor, ca şi a Cehilor, precum şi toate instituţiunile constituţionale. Acesta dovedeşte, că aceste instituţiuni nu mai corespund diferitelor individualităţi istorice şi politice şin chipul acesta deputaţii cehi nu mai află garanţii pentru înlăturarea tulburarilor în parlament. Crisa constituţională nu se va pute sfîrşi, decât deca factorii imperiului se vor reîntorce la basele, cari pot se garanteze esistenţa federaţiunei ţărilor austriace in contra tuturor tendinţelor adversare dinăuntru şi dinafară, adecă basele dreptului şi adevărului în organismul de stat. Manifestul declară mai departe, că deputaţii cehi rămân credincioşi majorităţii în consciinţa, că toate partidele dreptei trebue să fie solidare, şi în credinţa, că alianţa aceasta nu va păgubi naţionalităţile din majoritate. Cehii pretind egală îndreptăţire cu Germanii pe terenul limbei. Numai pe basa aceasta va fi posibilă o împăcare cu Germanii, împăcare, ce o doresc fierbinte. Unicul mijloc, care poate preveni certelor naţionale şi poate se restabilescă activitatea legislativă, manifestul îl află în lărgirea cercului de influenţă a dietelor provinciale, în autonomisarea administraţiei şi în lărgirea guvernării autonome. Manifestul încheie îndemnând la unire şi solidaritate pe toţi Cehii. Obstructiune in dieta croată. Şedinţa din 10 Februarie n. a dietei croate din Agram a fost extraordinar de sgomotosă A venit la ordineajilei verificarea alesterei lui Ivan Vulsan în Pisarova. Oposiţia a fost învinuită, că a comis abusuri şi terorisări pentru candidatul ei Pasarici, or acasa acesta a fost cu vârf reînturnată de cătră oratorii oposanţi, cari au constatat tocmai contrarul. Un vehement schimb de vorbe s’a întâmplat în urma aceasta între guvernamentali şi oposiţionalî. Seara la 10 ore s’a dat o mică pausă. Reluându se discusiunea, deputatul Ranavcici a luat cuvântul şi a vorbit timp de 2 ore. Nu şi-a încheiat discursul, ci a cedat cuvântul altor doi deputaţi din oposiţie. Şedinţa abia s’a închis la 12‘20 ore nóaptea. In cursul desbaterei a fost deşertată galeria, ceea ce a dat însă la scene turbulente. Locuitorii Budapestei şi censul. ,,Magyarország, dela 12 Februar’ie acrie, că şi între locuitorii Budapestei se simte o mare nemulţămire din causa numeroaselor abusuri, ce se fac cu dreptul electoral al cetăţenilor şi mai ales din causa censului. Etă cum e spune acesta fară vederile, ce domnesc în privinţa asta în sînul locuitorilor Budapestei: „In cercurile largi ale cetăţenilor din capitală a produs mare consternare faptul, că guvernul şi partida liberală respinge în modul cel mai hotărît orice tendință de reformă privitoare la dreptul electoral. Fiecine simte anomaliile, ce le produce actuala regulare, sau mai bine cis neregulare a drepturilor politice. In capitală numai acela poate fi alegător, care are timp de-a alerga în fecare an să vadă, decă este introdus în lista electorală, ori nu este? Comisiunile pentru compunerea listelor proced într’un mod cu totul arbitrar în privința alegerei persoanelor, pe cari să le introducă în listă, ori să nu le introducă. Nr. 23.—1899, deorece sciu, că sporadicele reclamări, c se fac, nu mult pot să schimbe listele. „Și mai mari abusuri se întâmplă omiterea persoanelor din listele electoral din causa restanțelor de dare în urma neregularităților manipulărei dărilor din capitală, nimenea nu stie, deci are ori nu are restanță de dare, și deci nu cumva din causa aceasta va fi despoiat de cel mai cardinal drept cetățenesc al său? „Acestor gravamene le pune vârf faptul, că sistemul actual prin censul cel mar deschide mii de cetățeni din cadrele constituției, cari însă ca elemente inteligente , independente ar avea juste pretensiuni, de-a influenţa şi ei cu votul lor în resolvarea afacerilor publice. Acele elemente ruse, care au ajuns a fi introduse în listele alegătorilor, în mare parte sunt atât de corupte încât alegerile din capitală, din causa mituirilor obraznice, fac parte din categoria celor mai neruşinate alegeri în intrega ţara. Şi aceste stări voesce guvernul şi partida sa să le susţină cu orice preţ! „Astfel apreciază locuitorii capitalei procederea guvernului în ceea ca privesce censul, din care cau să se şi vorbesce, căi cetăţenii capitalei vor porni o mişcare mai mare în interesul unităţii şi scărirei censului şi al estindarei dreptului electoral în straturile mai largi ale elementelor inteligente“. Revistă externă. Convenţie comercială între Francia şi Italia. In şedinţa de la 10 Februarie a Senatului italian din Roma, s’a primit cu unanimitate proiectul de lege despre convenţia comercială franco-italiană. La rândul seu am fost amintit, că acastă convenţiune, deşi se face pe teren comercial, însemna o îmbucurătore apropiere între naţiun de surori, francesă şi italiană. In cursul discusiunei din şedinţa ultimă a Senatului italian, în care s’a făcut votarea, s’au aucjit voci din tote partidele, cari au întâmpinat cu o deosebită bucuriă şi însufleţire proiectul de convenţiune. Senatorul Negretto cjise, că resultatul cel mai important politic al tractatului comercial este sistarea ori-căror contrarietăţi între Francia şi Italia şi restabilirea amiciţiei între cele două popoare de gintă latină. Oratorul esprima mulţămită guvernului, mai ales pentru că libertatea de acţiune a Italiei nu este întru nimic mărginită prin acestă convenţiune. A vorbit între alţii şi ministrul de esterne Canevaro. El declara, că convenţia va întări raporturile amicale dintre Italia şi Francia. Faţă cu oratorii, cari au căutat motive politice în convenţiune, ministrul de esterne declară, că ea are caracter esclusiv comercial şi economic şi scopul ei este de a uşura raportul amical de vecinătate între cele două naţiuni. Canevaro aminti apoi, că în insula Creta trupele francese şi italiene au operat în comun, de unde nimeni n’a putut deduce, că Francia nu s’ar face datorinţa cătră dupla alianţă, or Italia cătră tripla alianţă. După discursul ministrului de ixterne, convenţia a fost primită cu unanimitate. Victoria cabinetului Dupuy în Francia. In şedinţa de la 10 Febr. a camerei deputaţilor din Paris cabinetul Dupuy a raportat o strălucită victorie prin proiectul său, ca în cestiunea revizuirei proceselor să nu mai decidă singur consiliul criminal al Curții de cassație, ci toate senatele acelei Curți. In afacerea Dreyfus încă se va decide în plenul acestor senate. Proiectul cabinetului a fost combătut de Renault-Moliere, care a cisi că legea aceasta submineaza întreg organismul justiției. Der degeba. Venind rândul la vot, proiectul fu primit cu 326 contra 206 voturi în desbatere generală. La desbaterea pe paragrafl fu primit cu 332 contra 216 voturi. In tabera dreyfusistă consternarea e mare. Autonomia Cretei. Va interesa desigur pe cetitori noștrii să cunoscă în esență acel regulament organic, care a fost elaborat de comisiunea întrunită spre acest scop, Creta, pe baza hotărîrei celor patru puteri.