Gazeta Transilvaniei, mai 1899 (Anul 62, nr. 95-118)

1899-05-01 / nr. 95

Nr. 95.—1899 omeni. Ei, de când fac gazetăria la noi, nici o singură dată măcar n’au fost capa­bili să stea de vorbă cu argumente obiec­tive şi în mod cinstit fiă cu noi, fiă cu alţi confraţi ai noştri. Aşa i-am soitit în­­totdeuna cum îi vedem astăzii şi cum cu noi împreună îi vede, cu părere de rău şi cu mare disgust, ori­ce Român de bune sentimente. Cu toate astea trebue să mărturisim, că am fost surprinşi de gradul de răutate şi cinism, ce-i desfăşură ei în numărul cel mai nou cu data de Vineri al „Tribunei Poporului“. In paroxismul frigurilor, ce i-au cuprins în toiul agitaţiunei pentru noul lor patron Goldiş, ei merg aşa departe să ne insinue înaintea cetitorilor lor cea mai petestabilă procedere susţiind, că publicăm rapoarte mincinoase şi mistificări de ale „nea­murilor“ şi afirmând drept esplicare, că „în­tre socotelile Consistoriului date comisiu­­nilor respective ale Sinodului, se găsesc nsemnări de acum 2 şi 3 ani, despre nisce miisore date „Gazetei“ şi „Dreptăţii“...“ Se vede, că cei dela fata din Arad— ori se laudă a fi tari şi mari în Sinodul le acolo — sciu mai multe, decât noi, des­ire însemnările, ce pretind, că s’ar afla în­­re socotelile Consistorului. Am crede însă, că atunci, când cineva face o astfel de afir­­nare şi o face în astfel de chip, încât într’asta aruncă cea mai gravă suspiţiune asupra altuia, trebue să­ o şi argumenteze ci s’o dovedescâ. Noi nu ne pricepem la ţigănia celor dela „Tribuna Poporului“, de aceea le ce­­em simplu şi categoric să ne lămurască am, din ce incident şi sub ce modalitate i­ s’a administrat nouă din partea Consis­­oriului din Arad acele „sufisore“, despre ani susţin, că ni-au fost date de acum 2­­­3 ani, pentru-ca să publicăm astăzi „ra­­lerte mincinoase“ şi „mistificări de ale neamurilor“. Atâta suntem în drept, credem, a retinde şi dela nişte gazetari, ca cei dela Tribuna Poporului“, pe cari acum înşi­şi mdatorii acestui filar îi declară de „laşi şi ilsificatori“, fără ca să fie în stare de a­ se păra. După o astfel de purtare faţă cu ropiii lor sprijinitori, ne va înţelege ori­cine, că dacă ridicăm pretensiunea de mai sus, o facem numai pentru prestigiul­ressei române seriose şi cinstite, pe care nici împrejurare nu o va putea duce acolo, ca­­-şi vendă principiile şi convingerile sale. Pactul, Seim, că miniştri austriaci, ari merseră la Budapesta ca să confereze a miniştri ungari de resort asupra aface­­ri pactului, s’au reîntors la Viena iute şi e grabă fără a fi isprăvit nimic, căci­­ s’au putut înţelege unii cu alţii. „Frem­­enblattu îşi esprimă părerea de rău, că inferenţele din Budapesta s’au sfîrşit fără resultat. Greşesc foile maghiare, fiice Fremd en blattaz déca cred, că, în aceste inferenţe s’a tractat despre periode de timp de puţină însemnătate; din potrivă a fost vorba despre afaceri de estra-ordinară gravitate. Foile unguresci continuă de altfel cu răspândirea a tot felul de soiri sensaţio­­nale. Ele cred a­poi, că contele Thun ar fi suferit un eşec în Budapesta şi că în urma acesta fiilele cabinetului său ar fi nu­mărate. Este interesant, că eventualitatea căderii lui Thun se pune în legătură cu naufragiul, ce l-ar fi suferit el în Budapesta „faţă cu punctul de vedere solid şi just maghiar“ în cestiunea pactului. Vom vede. I frisau părul cu ferul cald (colamistrum) ,peedeu considerat ca mueratic de omenii sfnoşi. In epoca imperială acest lux se în­­nde din ce în ce mai mult pănă şi la ilavî, pe cari îi găsim împopoţonaţi cu zu­­fi artificiali. Coafura primilor Cesari era asită de ori­ce frisură. August este tot­­iuna representat în busturi şi statui cu irul puţin adus pe frunte. Neron îl are efiat în strate de zulufi, alte­ori cade pe neri. Trai­an figureză cu o coafură rega­­lă, dela vîrful capului spre frunte. La metatea secolului II, o parte din persp­­igiul dela Curtea lui Marcu Aureliu pur­­u părul scurt, port adoptat de Stoici şi lu­at la Creștini după propovăduirile Sf. lemeni din Alexandria, care îndemna pe edincioşi a purta barba întrăgă pentru strarea majestăţii figurei. D. Kalinderu­l scrie mai departe în colori vii şi cu pre­­siune de amănunte variate coafurile pur­­te de împăraţii posteriori împărţirei Im­­iriului sub Valentinian şi Valenz, când­­serii îşi reluară meseria, ce le aducea lesa frumoase.­­ (Va urma). GAZETA TRANSILVANIEI. Revistă externă. Conferenţa pentru desarmare. Din Viena se anunţă, că în cercurile di­plomatice de acolo este răspândită spirea, că puterile, cari participă la conferenţa din Haga, au dat deja representanţilor lor îndrumările referitoare la toate amănuntele programului. In sensul acestor îndrumări, în conferenţă nu este permis a­ se trata ceşti­nul P.nrY stan în lan­af.nvä nri p/-»L­­­barea statului quo al raporturilor terito­riale şi cu afacerile de naţionalitate. Ameninţare cu revoluţiei. Parti­dele unite oposiţionale din camera belgiană au ţinut prin representanţii lor o confe­renţă în Bruxella şi au hotărît să pornescă mişcare revoluţionară, deci guvernul nu re­trage proiectul de lege electoral, care ga­­ranteaza pe decenii întregi domnia clerica­lilor în stat, Anglia şi Musia. Marele fiiar ru­sesc „Novoie Vremiau ocupându-se cu în­voiala ruso-englesă fiice, că Rusia n’a în­cheiat cu Anglia decât o convenţia sepa­rată asupra unor anumite cestiunî. Rusia n’are lipsă de­ o învoialâ generală nici în Asia, nici alt­unde­va. Una dintre proble­mele principale ale politicei internaţionale ruseşci este aceea, că ea îşi reservă de­plina libertate de acţiune şi prin amintita învoială nu s’a întâmplat nici un fel de apropiere. Din Turcia. In suburbiul Marchik­oi din Constantinopol, doi ofiţeri turci au sfâşiat în fiina de St. George un stindard grecesc. Legaţiunea grecască cere pedep­sirea celor doi ofiţeri şi ridicarea din post a şefului poliţiei departamentului. Porta a adresat representanţilor di­plomatici din Constantinopol o notă, în care fiice, că dreptul de a­ se arbora stin­darde naţionale de către supuşii străini nu poate privi decât misiunile diplomatice, consulatele, precum şi instituţiunile biseri­­ceşci şi umanitare, şi rogă, ca să dea în­drumări supuşilor, să nu mai arboreze stin­darde naţionale. s­piriLE JVA' A m..AL JL_J JLe 1 — HO Aprilie, v. Bibliotecă poporală în Schein. Aflăm, că poimâne, Duminecă, după eşirea din biserică (cam la orele 10’/2) se va preda în folosinţa poporului român din suburbiul Şcheia (Tocile) biblioteca ambulantă Nr. V. a despărţământului braşovean al Asocia­­ţiunei. Inaugurarea, care a trebuit pănă acum să fie amânată din causa serbărilor „Junilor“, se va face prin delegaţi trimişi din partea comitetului cercual. Se stie, că înfiinţarea acestei biblioteci este a­ se da­tori stăruinţei harnicilor noştri tineri me­seriaşi, cărora însă şi comitetul despărţă­mântului li-a dat sprijinul său moral şi ma­terial. Biblioteca constă din peste o sută de opuri preţiose şi representă o valoare de peste 130 fi. Prin asta poporul român de pe întreg teritoriul oraşului nostru va fi provăriut ca lectură. La sate încă avem biblioteci pănă acum în Herman şi Fel­dioara. In scurt timp însă comitetul des­părţământului va fi în posiţie de-a putea preveda cu biblioteci alte câte­va comune. Pentru masa studenţilor români din Braşov au mai intrat fl. 20 de la „ Ol­teana11, cassă de economii din Viştea de jos. Direcţiunea şcolelor medii îşi esprimă cele mai căldurose mulţămite şi pe calea aceasta pentru darul mărinimos. Ministrul de răsboiu austro ungar, generalul de cavalerie Krieghamer, a fost distins de regina regentă a Spaniei cu ma­rea cruce a ordinului pentru merite mi­litare. Morte prin trăsnet. Din Frătăuțul vechiu (Bucovina) se scriu următorele: Luni în 1 Mai, pe la 11 ore a. m. a fost lovită de trăsnet tînăra Ecaterina Boicu originară din Bilca şi în serviciu la Simion Iurescu, tocmai pe când mâna vitele stă­pânului său pe prundi. Fata a rămas la moment mortă. O altă fetiţă, care din în­tâmplare se afla în apropierea celei lovite de trăsnet, a asurfiit la auriul acestuia. Trăsnetul a lăsat în urma sa în pământ o gropă în forma unei căldări. Mac Kinley bolnav. Din Washing­ton se vestesce, că preşedintele Uniunei nord-americane e greu bolnav. Ia timpul din urmă, se fiice, preşedintele Mac Kin­ley prea s’a opintit şi prea s’a adâncit în lucru, așa că afil a ajuns să fiă atât de eșofat încât într’o fii plimbându-se pe stra­dele orașului a căftat grămadă și era pe-aci să-l calce nisce trăsuri. El fu scăpat însă de adjutantul seu, care s’a pus înaintea cailor, ce erau pe aci să dea năvală peste corpul lui Mac Kinley. Predici. Poimâne, (Duminecă în 2 Mai. v.) va predica în biserica Sf. Nicolae din Scheia părintele Dr. Vasilie Saftu. Deschiderea gradinei otelului „Po­mul verde“. Din anunțul, ce l-am publicat pe pagina din urmă a filarului nostru, ceti­torii vor fi aflat, că frumoasa grădină a otelului „Pomul verde“ este deschisă. Poi­mâne, Duminecă, se va da din partea musicei orăşenesci primul concert în aceasta grădină, or pentru viitor aceeaşi musică va concerta acolo în fie-care Joi şi Du­minecă. Când timpul ar fi nefavorabil, concertele se vor da în salonul de sticlă. Bucătăria, fiind de­ asemenea în grădină, ospeţii vor pute fi serviţi cu atât mai re­pede şi mai bine. Bestialitate. O fată ungurăscă din provincie dă amănunte despre o faptă gro­zavă săvârşită în Szegszard de-o calfă cu numele Ştefan Szabó. Bestialul tînăr un­gur a prins copila de 5­/2 ani a econo­mului F. Hermen, a dus-o la locuinţa lui, i-a spintecat pântecele, apoi a săvârşit asu­pra ei un atentat bestial. Nenorocita jertfă a murit. Bestialul om a fost arestat şi in­ternat între nebunii spitalului din Szeg­szard. Din România. Mercuri, 28 Aprile­e, la orele 10 dimineţa, M. S. Regele, însoţit de adjutantul de serviciu, a mers la şcola de oficeri pentru a­ o inspecta. La sosire Suveranul a fost întâmpinat de A. S. R. Principele Moştenitor, de d-l ministru de resbel, d-l comandant al corpului II de ar­mată, [şeful marelui stat-major al armatei, şeful casei militare regale, d-l comandant al pieţei şi comandantul şcdlei, care a pre­­sintat M. S. Regelui raportul. In curte se aflau asediate, în linie de bătaie, ambele companii de elevi, cu drapel şi musică, având la flancul drept pe toţi oficerii in­structori şi profesori. După ce Regele trecu pe dinaintea frontului, în sunetul imnului regal şi în aclamaţiunile elevilor, a ordonat să se execute mânuirea armelor, marşurile de front şi în colona şi diferitele mişcări din şcola de batalion, după care urma de­filarea. Regele trecu apoi în menagiu, unde vă fiu o reprisă din elevii anului al 2 lea, cari au executat mişcări din şcola de echi­­taţie în tote­alurile, precum şi sărituri de obstacole. Majestatea Sa, voind a constata şi progresele făcute de elevi de la cea din urmă inspecţie la cursurile, ce se pre­dau, merse în sălile de studiu şi puse ele­vilor din anul 1-ia şi al 2-lea mai multe cestiunî asupra artei militare, tacticei, for-1 toificaţiei, topografiei şi studiul limbilor străine; în urmă visita cu deamănuntul lo­calurile direcţiunei şcolei, merse în sala de mâncare, unde se găseau toţi elevii, gusta din hrana lor, visita toate mesele, binevoind a vorbi cu mai mulţi elevi. înainte de ple­care, Majestatea Sa, mulţumit de progre­sele, ce a constatat, că s’au făcut în acest institut de educaţiune şi instrucţiune mili­tară, a arătat d-lui comandant al şcolei, precum şi d-lor profesori şi instructori înalta Sa satisfacţiune. La orele 12 şi juni, Majestatea Sa s’a reîntors la palat. — D­l G. Ionescu-Gion a fost numit inspector general al învăţământului secun­dar, în locul d-lui P. Răşcan, demisionat. — D-l profesor Dr. Obreja a luat in primire postul de director general al ser­­viciului sanitar superior, în care a fost numit. — Procesul instigatorilor socialişti Bangherean Ficşinescu şi ţăranilor ames­tecaţi în ultimele mişcări rurale, s’a ter­minat asară în faţa tribunalului Caracal. Toţi inculpaţii au fost achitaţi. — Eri s’a început în capitală recen­sământul copiilor în vârstă de şcolă. Re­censământul se face de cătră un delegat al ministerului de instrucţiune publică şi un delegat al primăriei, de fie­care colore din Capitală. — Joi, diminaţa, după un obiceiu­­ vechiu religios, moşteie S-tului Dimitrie au fost transportate cu mare pompă dela Me­­tropolis la rondul al doilea dela şosea, unde s’a oficiat un serviciu religios, pentru ploaie. — Numirea principelui Bibescu ca comisar al guvernului român la esposiţia dela 1900 se va face pe fiiua de 1 Maiu. — D-l Take Ionescu, ministrul in­­strucţiunei publice, a hotărît să numască pe d-l Dr. Minovici — actualul suplinitor la catedra de medicină legală dela facultatea de medicină, — agregat la acea catedră. Tot agregat va fi numit şi d-l Dr. Mari­­nescu. — Guvernul bulgar a trimis în Ro­mânia pe d-l Cristian Gulceff, inspector general domenial, din Sofia, pentru a stu­dia măsurile, ce s’au luat în ţară, relativ la pescuit şi a pune bazele unei convenţii între România şi Bulgaria în cestiunea es­­portului de pesce. 2 Pentru orăşeni, funcţionari, etc. cari au ocupaţiuni sedentare sunt prafurile Seidlitz ale lui Moli cel mai bun remediu prin efec­tul lor la regularea misturrei. O cutie 1 fl. se poate căpăta chilme prin poşte de cătră far­macistul A. Moli literantul curţii din Viena Tuchlauben 9. In farmaciile din provinciă se să cară preparatul lui Moli provăriat cu marcă şi ssubscriere. Pagina 3. Literatura. A apărut în editura librăriei G. Sfetea din Bucuresci a doua ediţie din „Resboiul nostru pentru neatârnare, povestit pe înţelesul tuturor“, de G. Coşbuc. Preţul 95 bani, îndemnăm pe toţi Românii să-şi pro­cure acestă frumosă descriere a vitejiei ar­matei române din ultimul résboiu. * A apărut Revista Economică, or­gan pentru societăţi financiare şi comer­ciale, director: Dr. Corn. Diaconovich. Nr. 5 dela 10 Mai, are următorul sumar: Credi­tul şi titlurile de credit, de Iuliu Popescu. Legislaţiune: Darea de bursă. Jurisdicţiune. Decisiuni curiale: Ziua Sf. Ştefan ca fii de plată, Protestul cambial în cas de fali­ment. Comerciu: Exportul Ungar în Ro­mânia. Comunicaţiune: Taxele de naviga­­ţiune la Porta de fier, Căile ferate ungare de stat. Agricultură: Starea sămănăturilor, Export de lapte la Constantinopol, Expo­­siţiune de maşini agricole în Viena, Comi­­siune zootechnică în România. Industrie: Desvoltarea industriei ungare în 1898. Afaceri de asigurare: Asigurare în contra grindinii. Revista financiară: Situaţiunea. Băncile noastre: „Auraria“, „Aurora“, „Casa de păstrare în Sălişte“, „Doina“, „Furnica“, „Haţegana“, „Lipovana“, „Mielul“, „Nera“, „Victoria“, „Vlădusa“. De închidere, Divi­­denda băncilor române din Ungaria pe 1898, Băncile române din Ungaria (anul de eserciţiu 1898), „Reforma casselor de păstrare“. Cronică, Necrolog, Reclamă ne­­gustorescă, „Cassa de păstrare poporală din Arad“, învăţământ: Academie veteri­nară. Literatura economică: Tregerile la sorţi. Amortisări. Bursa de efecte din Viena şi Budapesta. Bursa de efecte din Bucu­resci. Bursa de mărfuri din Budapesta. In­­serțiuni.

Next