Gazeta Transilvaniei, mai 1899 (Anul 62, nr. 95-118)
1899-05-01 / nr. 95
Nr. 95.—1899 omeni. Ei, de când fac gazetăria la noi, nici o singură dată măcar n’au fost capabili să stea de vorbă cu argumente obiective şi în mod cinstit fiă cu noi, fiă cu alţi confraţi ai noştri. Aşa i-am soitit întotdeuna cum îi vedem astăzii şi cum cu noi împreună îi vede, cu părere de rău şi cu mare disgust, orice Român de bune sentimente. Cu toate astea trebue să mărturisim, că am fost surprinşi de gradul de răutate şi cinism, ce-i desfăşură ei în numărul cel mai nou cu data de Vineri al „Tribunei Poporului“. In paroxismul frigurilor, ce i-au cuprins în toiul agitaţiunei pentru noul lor patron Goldiş, ei merg aşa departe să ne insinue înaintea cetitorilor lor cea mai petestabilă procedere susţiind, că publicăm rapoarte mincinoase şi mistificări de ale „neamurilor“ şi afirmând drept esplicare, că „între socotelile Consistoriului date comisiunilor respective ale Sinodului, se găsesc nsemnări de acum 2 şi 3 ani, despre nisce miisore date „Gazetei“ şi „Dreptăţii“...“ Se vede, că cei dela fata din Arad— ori se laudă a fi tari şi mari în Sinodul le acolo — sciu mai multe, decât noi, desire însemnările, ce pretind, că s’ar afla înre socotelile Consistorului. Am crede însă, că atunci, când cineva face o astfel de afirnare şi o face în astfel de chip, încât într’asta aruncă cea mai gravă suspiţiune asupra altuia, trebue să o şi argumenteze ci s’o dovedescâ. Noi nu ne pricepem la ţigănia celor dela „Tribuna Poporului“, de aceea le ceem simplu şi categoric să ne lămurască am, din ce incident şi sub ce modalitate i s’a administrat nouă din partea Consisoriului din Arad acele „sufisore“, despre ani susţin, că ni-au fost date de acum 23 ani, pentru-ca să publicăm astăzi „ralerte mincinoase“ şi „mistificări de ale neamurilor“. Atâta suntem în drept, credem, a retinde şi dela nişte gazetari, ca cei dela Tribuna Poporului“, pe cari acum înşişi mdatorii acestui filar îi declară de „laşi şi ilsificatori“, fără ca să fie în stare de a se păra. După o astfel de purtare faţă cu ropiii lor sprijinitori, ne va înţelege oricine, că dacă ridicăm pretensiunea de mai sus, o facem numai pentru prestigiulressei române seriose şi cinstite, pe care nici împrejurare nu o va putea duce acolo, ca-şi vendă principiile şi convingerile sale. Pactul, Seim, că miniştri austriaci, ari merseră la Budapesta ca să confereze a miniştri ungari de resort asupra afaceri pactului, s’au reîntors la Viena iute şi e grabă fără a fi isprăvit nimic, căci s’au putut înţelege unii cu alţii. „Fremenblattu îşi esprimă părerea de rău, că inferenţele din Budapesta s’au sfîrşit fără resultat. Greşesc foile maghiare, fiice Fremd en blattaz déca cred, că, în aceste inferenţe s’a tractat despre periode de timp de puţină însemnătate; din potrivă a fost vorba despre afaceri de estra-ordinară gravitate. Foile unguresci continuă de altfel cu răspândirea a tot felul de soiri sensaţionale. Ele cred apoi, că contele Thun ar fi suferit un eşec în Budapesta şi că în urma acesta fiilele cabinetului său ar fi numărate. Este interesant, că eventualitatea căderii lui Thun se pune în legătură cu naufragiul, ce l-ar fi suferit el în Budapesta „faţă cu punctul de vedere solid şi just maghiar“ în cestiunea pactului. Vom vede. I frisau părul cu ferul cald (colamistrum) ,peedeu considerat ca mueratic de omenii sfnoşi. In epoca imperială acest lux se înnde din ce în ce mai mult pănă şi la ilavî, pe cari îi găsim împopoţonaţi cu zufi artificiali. Coafura primilor Cesari era asită de orice frisură. August este totiuna representat în busturi şi statui cu irul puţin adus pe frunte. Neron îl are efiat în strate de zulufi, alteori cade pe neri. Traian figureză cu o coafură regală, dela vîrful capului spre frunte. La metatea secolului II, o parte din perspigiul dela Curtea lui Marcu Aureliu puru părul scurt, port adoptat de Stoici şi luat la Creștini după propovăduirile Sf. lemeni din Alexandria, care îndemna pe edincioşi a purta barba întrăgă pentru strarea majestăţii figurei. D. Kalinderul scrie mai departe în colori vii şi cu presiune de amănunte variate coafurile purte de împăraţii posteriori împărţirei Imiriului sub Valentinian şi Valenz, cândserii îşi reluară meseria, ce le aducea lesa frumoase. (Va urma). GAZETA TRANSILVANIEI. Revistă externă. Conferenţa pentru desarmare. Din Viena se anunţă, că în cercurile diplomatice de acolo este răspândită spirea, că puterile, cari participă la conferenţa din Haga, au dat deja representanţilor lor îndrumările referitoare la toate amănuntele programului. In sensul acestor îndrumări, în conferenţă nu este permis a se trata ceştinul P.nrY stan în lanaf.nvä nri p/-»Lbarea statului quo al raporturilor teritoriale şi cu afacerile de naţionalitate. Ameninţare cu revoluţiei. Partidele unite oposiţionale din camera belgiană au ţinut prin representanţii lor o conferenţă în Bruxella şi au hotărît să pornescă mişcare revoluţionară, deci guvernul nu retrage proiectul de lege electoral, care garanteaza pe decenii întregi domnia clericalilor în stat, Anglia şi Musia. Marele fiiar rusesc „Novoie Vremiau ocupându-se cu învoiala ruso-englesă fiice, că Rusia n’a încheiat cu Anglia decât o convenţia separată asupra unor anumite cestiunî. Rusia n’are lipsă de o învoialâ generală nici în Asia, nici altundeva. Una dintre problemele principale ale politicei internaţionale ruseşci este aceea, că ea îşi reservă deplina libertate de acţiune şi prin amintita învoială nu s’a întâmplat nici un fel de apropiere. Din Turcia. In suburbiul Marchikoi din Constantinopol, doi ofiţeri turci au sfâşiat în fiina de St. George un stindard grecesc. Legaţiunea grecască cere pedepsirea celor doi ofiţeri şi ridicarea din post a şefului poliţiei departamentului. Porta a adresat representanţilor diplomatici din Constantinopol o notă, în care fiice, că dreptul de a se arbora stindarde naţionale de către supuşii străini nu poate privi decât misiunile diplomatice, consulatele, precum şi instituţiunile bisericeşci şi umanitare, şi rogă, ca să dea îndrumări supuşilor, să nu mai arboreze stindarde naţionale. spiriLE JVA' A m..AL JL_J JLe 1 — HO Aprilie, v. Bibliotecă poporală în Schein. Aflăm, că poimâne, Duminecă, după eşirea din biserică (cam la orele 10’/2) se va preda în folosinţa poporului român din suburbiul Şcheia (Tocile) biblioteca ambulantă Nr. V. a despărţământului braşovean al Asociaţiunei. Inaugurarea, care a trebuit pănă acum să fie amânată din causa serbărilor „Junilor“, se va face prin delegaţi trimişi din partea comitetului cercual. Se stie, că înfiinţarea acestei biblioteci este a se datori stăruinţei harnicilor noştri tineri meseriaşi, cărora însă şi comitetul despărţământului li-a dat sprijinul său moral şi material. Biblioteca constă din peste o sută de opuri preţiose şi representă o valoare de peste 130 fi. Prin asta poporul român de pe întreg teritoriul oraşului nostru va fi provăriut ca lectură. La sate încă avem biblioteci pănă acum în Herman şi Feldioara. In scurt timp însă comitetul despărţământului va fi în posiţie de-a putea preveda cu biblioteci alte câteva comune. Pentru masa studenţilor români din Braşov au mai intrat fl. 20 de la „ Olteana11, cassă de economii din Viştea de jos. Direcţiunea şcolelor medii îşi esprimă cele mai căldurose mulţămite şi pe calea aceasta pentru darul mărinimos. Ministrul de răsboiu austro ungar, generalul de cavalerie Krieghamer, a fost distins de regina regentă a Spaniei cu marea cruce a ordinului pentru merite militare. Morte prin trăsnet. Din Frătăuțul vechiu (Bucovina) se scriu următorele: Luni în 1 Mai, pe la 11 ore a. m. a fost lovită de trăsnet tînăra Ecaterina Boicu originară din Bilca şi în serviciu la Simion Iurescu, tocmai pe când mâna vitele stăpânului său pe prundi. Fata a rămas la moment mortă. O altă fetiţă, care din întâmplare se afla în apropierea celei lovite de trăsnet, a asurfiit la auriul acestuia. Trăsnetul a lăsat în urma sa în pământ o gropă în forma unei căldări. Mac Kinley bolnav. Din Washington se vestesce, că preşedintele Uniunei nord-americane e greu bolnav. Ia timpul din urmă, se fiice, preşedintele Mac Kinley prea s’a opintit şi prea s’a adâncit în lucru, așa că afil a ajuns să fiă atât de eșofat încât într’o fii plimbându-se pe stradele orașului a căftat grămadă și era pe-aci să-l calce nisce trăsuri. El fu scăpat însă de adjutantul seu, care s’a pus înaintea cailor, ce erau pe aci să dea năvală peste corpul lui Mac Kinley. Predici. Poimâne, (Duminecă în 2 Mai. v.) va predica în biserica Sf. Nicolae din Scheia părintele Dr. Vasilie Saftu. Deschiderea gradinei otelului „Pomul verde“. Din anunțul, ce l-am publicat pe pagina din urmă a filarului nostru, cetitorii vor fi aflat, că frumoasa grădină a otelului „Pomul verde“ este deschisă. Poimâne, Duminecă, se va da din partea musicei orăşenesci primul concert în aceasta grădină, or pentru viitor aceeaşi musică va concerta acolo în fie-care Joi şi Duminecă. Când timpul ar fi nefavorabil, concertele se vor da în salonul de sticlă. Bucătăria, fiind de asemenea în grădină, ospeţii vor pute fi serviţi cu atât mai repede şi mai bine. Bestialitate. O fată ungurăscă din provincie dă amănunte despre o faptă grozavă săvârşită în Szegszard de-o calfă cu numele Ştefan Szabó. Bestialul tînăr ungur a prins copila de 5/2 ani a economului F. Hermen, a dus-o la locuinţa lui, i-a spintecat pântecele, apoi a săvârşit asupra ei un atentat bestial. Nenorocita jertfă a murit. Bestialul om a fost arestat şi internat între nebunii spitalului din Szegszard. Din România. Mercuri, 28 Aprilee, la orele 10 dimineţa, M. S. Regele, însoţit de adjutantul de serviciu, a mers la şcola de oficeri pentru a o inspecta. La sosire Suveranul a fost întâmpinat de A. S. R. Principele Moştenitor, de d-l ministru de resbel, d-l comandant al corpului II de armată, [şeful marelui stat-major al armatei, şeful casei militare regale, d-l comandant al pieţei şi comandantul şcdlei, care a presintat M. S. Regelui raportul. In curte se aflau asediate, în linie de bătaie, ambele companii de elevi, cu drapel şi musică, având la flancul drept pe toţi oficerii instructori şi profesori. După ce Regele trecu pe dinaintea frontului, în sunetul imnului regal şi în aclamaţiunile elevilor, a ordonat să se execute mânuirea armelor, marşurile de front şi în colona şi diferitele mişcări din şcola de batalion, după care urma defilarea. Regele trecu apoi în menagiu, unde vă fiu o reprisă din elevii anului al 2 lea, cari au executat mişcări din şcola de echitaţie în totealurile, precum şi sărituri de obstacole. Majestatea Sa, voind a constata şi progresele făcute de elevi de la cea din urmă inspecţie la cursurile, ce se predau, merse în sălile de studiu şi puse elevilor din anul 1-ia şi al 2-lea mai multe cestiunî asupra artei militare, tacticei, for-1 toificaţiei, topografiei şi studiul limbilor străine; în urmă visita cu deamănuntul localurile direcţiunei şcolei, merse în sala de mâncare, unde se găseau toţi elevii, gusta din hrana lor, visita toate mesele, binevoind a vorbi cu mai mulţi elevi. înainte de plecare, Majestatea Sa, mulţumit de progresele, ce a constatat, că s’au făcut în acest institut de educaţiune şi instrucţiune militară, a arătat d-lui comandant al şcolei, precum şi d-lor profesori şi instructori înalta Sa satisfacţiune. La orele 12 şi juni, Majestatea Sa s’a reîntors la palat. — Dl G. Ionescu-Gion a fost numit inspector general al învăţământului secundar, în locul d-lui P. Răşcan, demisionat. — D-l profesor Dr. Obreja a luat in primire postul de director general al serviciului sanitar superior, în care a fost numit. — Procesul instigatorilor socialişti Bangherean Ficşinescu şi ţăranilor amestecaţi în ultimele mişcări rurale, s’a terminat asară în faţa tribunalului Caracal. Toţi inculpaţii au fost achitaţi. — Eri s’a început în capitală recensământul copiilor în vârstă de şcolă. Recensământul se face de cătră un delegat al ministerului de instrucţiune publică şi un delegat al primăriei, de fiecare colore din Capitală. — Joi, diminaţa, după un obiceiu vechiu religios, moşteie S-tului Dimitrie au fost transportate cu mare pompă dela Metropolis la rondul al doilea dela şosea, unde s’a oficiat un serviciu religios, pentru ploaie. — Numirea principelui Bibescu ca comisar al guvernului român la esposiţia dela 1900 se va face pe fiiua de 1 Maiu. — D-l Take Ionescu, ministrul instrucţiunei publice, a hotărît să numască pe d-l Dr. Minovici — actualul suplinitor la catedra de medicină legală dela facultatea de medicină, — agregat la acea catedră. Tot agregat va fi numit şi d-l Dr. Marinescu. — Guvernul bulgar a trimis în România pe d-l Cristian Gulceff, inspector general domenial, din Sofia, pentru a studia măsurile, ce s’au luat în ţară, relativ la pescuit şi a pune bazele unei convenţii între România şi Bulgaria în cestiunea esportului de pesce. 2 Pentru orăşeni, funcţionari, etc. cari au ocupaţiuni sedentare sunt prafurile Seidlitz ale lui Moli cel mai bun remediu prin efectul lor la regularea misturrei. O cutie 1 fl. se poate căpăta chilme prin poşte de cătră farmacistul A. Moli literantul curţii din Viena Tuchlauben 9. In farmaciile din provinciă se să cară preparatul lui Moli provăriat cu marcă şi ssubscriere. Pagina 3. Literatura. A apărut în editura librăriei G. Sfetea din Bucuresci a doua ediţie din „Resboiul nostru pentru neatârnare, povestit pe înţelesul tuturor“, de G. Coşbuc. Preţul 95 bani, îndemnăm pe toţi Românii să-şi procure acestă frumosă descriere a vitejiei armatei române din ultimul résboiu. * A apărut Revista Economică, organ pentru societăţi financiare şi comerciale, director: Dr. Corn. Diaconovich. Nr. 5 dela 10 Mai, are următorul sumar: Creditul şi titlurile de credit, de Iuliu Popescu. Legislaţiune: Darea de bursă. Jurisdicţiune. Decisiuni curiale: Ziua Sf. Ştefan ca fii de plată, Protestul cambial în cas de faliment. Comerciu: Exportul Ungar în România. Comunicaţiune: Taxele de navigaţiune la Porta de fier, Căile ferate ungare de stat. Agricultură: Starea sămănăturilor, Export de lapte la Constantinopol, Exposiţiune de maşini agricole în Viena, Comisiune zootechnică în România. Industrie: Desvoltarea industriei ungare în 1898. Afaceri de asigurare: Asigurare în contra grindinii. Revista financiară: Situaţiunea. Băncile noastre: „Auraria“, „Aurora“, „Casa de păstrare în Sălişte“, „Doina“, „Furnica“, „Haţegana“, „Lipovana“, „Mielul“, „Nera“, „Victoria“, „Vlădusa“. De închidere, Dividenda băncilor române din Ungaria pe 1898, Băncile române din Ungaria (anul de eserciţiu 1898), „Reforma casselor de păstrare“. Cronică, Necrolog, Reclamă negustorescă, „Cassa de păstrare poporală din Arad“, învăţământ: Academie veterinară. Literatura economică: Tregerile la sorţi. Amortisări. Bursa de efecte din Viena şi Budapesta. Bursa de efecte din Bucuresci. Bursa de mărfuri din Budapesta. Inserțiuni.