Gazeta Transilvaniei, decembrie 1899 (Anul 62, nr. 266-289)
1899-12-08 / nr. 271
Ce fac Năseudenii? Au trecut opt fiile, de când am primit dela Năseud scriea scurta telegrafică, prin care ni s’a adus la cunoscinţă, că ministrul Wlassics a anulat alegerea profesorului Virgil Şotropa ca director gimnasial, precum şi votarea stipendielor noue şi vechi. Am crefiut, că în urma acestei scriî grave, Românii născudeni vor grăbi a se pune în mişcare pentru a-şî apera dreptul lor încălcat şi a păşi odată pe ţaţă, în mod energic şi cu totă bărbăţia, în contra uneltirilor de clică ale acelor mameluci, revnitorî de interese personale, cari pe toate căile caută se zădărnicască bunele porniri ale celor, ce portă la inimă prosperarea și binele școlelor. Pănă afi înse n’avem nici o scrie se se fi întreprins vre-un pas în direcțiunea aceasta. Nici măcar atâta nu s’a făcut, ca prin vre-un articul de filar s® se lamuresca publicul cetitor român asupra amănuntelor atentatului d-lui Wlassics. Nu putem presupune, ca servilismul şi laşitatea se fi ajuns până la aşa grad între Românii născudeni, ca ei nici măcar se nu mai cuteze a lupta pentru validitatea drepturilor lor. Pentru ce dâră tac şi nu dau nici un semn de viaţă? Noi avem informaţiunea, că în contra alegerei ca director al lui Şotropa şi în contra persoanei acestuia — pe lângă toată străduinţa, ce şi-au dat şi din a căreia causă a fost atât de mult amânată resolvarea acestei cestiunî,—nici fişpanul comitatului Bistriţa-Năsăud, nici inspectorul superior de şcole din Cluşiu şi nici însuşî ministrul instrucţiunei Wlassics n’au putut se afle nici un motiv, nici măcar politic; din causa aceasta ministrul în scrisoarea sa fără de a-şî motiva hotârîrea declară pur şi simplu comisiunei administrative a fondurilor, că alegerea nu o aprobă şi cere se se redacteze un nou concurs „cu termin lung11, care înse înainte de a se publica serise presente lui. Aşa sună ucazul ministrului instrucţiunei publice Iuliu Wlassics. Cine-l va ceti, de bună seama nu va crede, că aceste lucruri se petrec într’un stat constituţional, căci nisce ucazuri ţinute într’un ton atât de volnic şi despotic poate nici în autocrata Rusiă nu se pomenesce. Nu spune ministrul nici că dară candidatul ales n’ar ave cualificaţiunea recerută, ori că i-ar lipsi alte condiţiunî ce se recer unui director de scule; nici că alegerea, care dealtmintrea s’a făcut cu unanimite, n’ar fi decurs după toate formalităţile prescrise ; cu atât mai puţin nu poate ministrul se facă vre-o observaţiune contra disposiţiunilor statutare, după cari s’a făcut alegerea, căci dară statutele din cestiune, atât de apăsătore pentru Români, sunt făurite după calapodul unguresc, fiind opera fostului paşă Banffy dela Bistriţa şi a favoritului său Csókán. Pentru ce dor ministrul Wlassics n’a întărit alegerea şi n’a aflat cu cale, cel puţin pentru ochii lumei, se motiveze acest pas al său măcar printr’un cuvent? De sigur, pentru că neaprobarea alegerei d-lui Virgil Șotropa nu s’a făcut pe basă de motive, ci pe basă de intrigi ale unei elice, în fruntea căreia stă fatalul Csókán, care și pănă afiî domineazâ situațiunea în Năsăud. Acest Csókán, temendu-se, că prin ajungerea d-lui Şotopra în postul de director îşi va perde puterea de stăpânitor asupra Năseudenilor şi împreună cu ea poate şi mandatul de deputat, a pus totul în mişcare contra d-lui Şotropa. Poate înse n’ar fi putut ajunge la nimic, deca n’ar fi întrevenit patronul său Banffy, despre care se scie, că și astăziî dispune de un aparat puternic, care actualului ministrupreședinte îi impune temeri și îngrijiri. E vorba, vase fiică, de-un fel de presiune, care dă Nascudenilor să înțelagă, că prin venirea lui Szeil la putere încă n’au scăpat de Banffy. Numai astfel se poate esplica neintărirea alegerei d-lui Șotropa ca director al gimnasiului din Náseud. Faptul e insă, că prin aceasta neaprobare s’a săvîrșit un atentat, peste care Românii náseudeni nu pot să trece la ordinea fiilei, fără a nu da cea mai tristă dovadă de slăbiciune și inconsciinţă de drepturile lor. Consideraţiunile de oportunitate un singur moment nu mai pot avea loc, ci cu toţii trebue să caute chiar de-acum a lua măsuri spre a pune stavilă curentului anarchic şi cutropitor, ce s’a pornit asupra lor cu o vehemenţă, ce fii de fii va cresce şi din a căruia cale nu vor putea scăpa prin umiliri şi servilisme, ci numai prin o luptă energică şi hotărîtă. FOILETONUL „GAZ. TRANS“. Preumblări în Bucuresci. XXV. labile Amice! De mult tot aud şi citesc, că în Ardeal s’ar agita mult cestiunea completării gimnasiului din Brad în liceu cu 8 clase, care ar satisface o necesitate, ce s’ar simţi în părţile locului. Pornind din acest punct de vedere, necurmat mă întreb în gândul meu: care ar fi necesitatea, ce s’ar simţi, şi care ar fi resultatele practice şi reale, ce s’ar putea dobândi pentru poporul român din părţile locului în special şi pentru corpul naţional din Transilvania, Ungaria şi Bănat în general, prin transformarea sau completarea gimnasiului din Brad ? Cu toţii stim, că în timpurile de afi, mai toţi bărbaţii luminaţi din statele europene susţin cu date statistice în mână, că liceele n’ar mai corespunde la nevoile şi trebuinţele poporului, creând numai un poletariat intelectual, sau cum s’ar fiice in Ardeal, un proletariat inteligent. Liceul n’ar pregăti pe tiner pentru lupta vieţii; instrucţiunea şi educaţiunea liceală n’ar duce la alt resultat, decât la amorţirea energiei, iniţiativei şi destoiniciei elevului de-a putè trăi prin el însuşî, fiindcă liceul l’ar deprinde din copilărie de-a trăi prin alţii şi dela alţii, sau cu alte cuvinte: de-a trăi vecinie sub tutela mai mult sau mai puţin vecrută a statului, vorba d-lui Petre Carp privitoare la Românii din regat: „Românul se nasce bursier, trăesce funcţionar şi mare pensionar“. In Ardeal rnsé trebue să avem în vedere mai mult, ca în orîce altă ţară, că puterea statului fiind deţinută de adversarii rassei şi culturei noastre specifice românescî, licealistul nostru eo ipso e înlăturat dela binefacerile, pe cari ’i li-ar putea acorda tutela statului, decá voesce se remâná credincios poporului român din sânul căruia a eșit, încă odată repet, că ținend seama de acâstă împrejurare enorm de importantă pentru Românii ardeleni, ni se impune de sine întrebarea: ce se vor face absolvenții liceului din Brad ? Și aceasta întrebare se impune oamenilor cugetători, cu atât mai mult, cu cât liceele noastre sunt populate în număr considerabil cu copii de ai sătenilor români, cari pe când termină fiii lor, fără perspectivă de a-şi putea procura pânea prin învăţătura obţinută în liceu, sau mai bine fus fără pespectivă de a se pute face domni, rămân şi ei în sapă de lemn. Deci am avea înaintea nostră un tablou din aceste trei decenii din urmă al absolvenţilor liceelor din Ardeal şi Ţara ungureascá, şi în special al liceelor române din Braşov, Braşiu, Nasăud şi Beiuş, ne-am convinge, că mai tot ce-au produs aceste licee, a trecut în Ţâra româneascá, or acei, cari au urmat pe la universităţi sau şcoli superioare speciale, au venit şi ei în urmă, după ce s’au specialisat într’o ramură sau alta. Nu mi-am propus pentru a fi să mă ocup cu emigraţiunea elementului cult ardelean în special ; causa, care a provocat acest efect, o cunosceţi destul de bine şi o simţiţi destul de amar în viaţa politică, culturală şi socială; mă mărginesc numai în a pune punctul pe i, fiicând, că emigraţiunea, mai mult sau puţin instruită şi cultă, în totalitatea sa nu e decât produsul şcolelor secundare, superioare şi speciale, care creând în Ardeal un proletariat intelectual, acesta cu voia sau fără voiă, însă în tot caşul de nevoia, a trebuit A TT TT SKââTahsa gsaffla\l %sstsr tamatsai „gazeta“ iese în flăcare ii. Aironamente pentru Austro-Ungaria: Pe un an 12 fl., pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe an. Pentru Mânia şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şese luni 20 fl., pe trei luni 10 fl. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la tote oficiele poştale din întruşi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov Adm-misa,raţiunea, Piaţa ttpic Târgul Inului Nr. 80, etegiu I.: Pe un an 10 fl., pe şâs€ luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul în casă : Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 f.. pe trei luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr. v. a. sau 15 bani. — Atât abonamentele cât și inserțiunile sunt a se plăti înainte. BfeliACȚIUNEA, iâiDistrațiiiafiați TiDOgrala. SMSOV, plații maîs Hr, SO, Scrisori ne francaie na m primesc. Manuscripte nu se retrimet. i .*38 ERATE se primesc la AD- flSMiSTRAȚIUME în Brașov și la «jîTaâtricele Birouri da «nundiurî. '.in Viena: Bi. Dufeaa Haehi. &dî. Auflent'sld «bEmarioh Lnanar, ^slrloh Solialek. Rudolf Kiosss. A* Qppellks N&chf. Anton Qppellk. laBudapesta: A. V. Salclberg®r, Ekstein Bsrnat. In Ham.Burg: Barolyl & Uschmann. CREŢUL INSERŢIURIiLOR : o sedia garmond pe o coloana 6 or. gi 30 or. timbru pentru o publicare. — Publicări mai dese după tarifă şi învoială. RECLAISE pe pagina a 3-a o seria 10 or. sau 30 bani. Nr. 271. Braşov, Marţî-Miercuri 8 (20) decemvre. 1810. Situaţia dincoce şi dincolo de Laita. Pe fii ce merge tot mai rău se încurcă iţele şi tot mai complicată devine situaţia în ambe părţile monarchiei. Câteva fiile sunt numai până la finea anului şi etă că causa compromisului austro-ungar nu e de loc asigurată, ba după cum stau lucrurile afii, nici nu sunt speranţe, ca pe cale parlamentară pactul să fiă finalisat, sau cum s’ar fiice perfecționat. Ministru-preşedinte ungar Coloman Szell a alergat fărăşi pe la Viena, ca să se înțelagă cu Clary, că ce e de făcut. Unii fili, că Szell ar fi mers în afacerea delegațiunilor, alții sunt de părere, că drumul lui la Viena stă în legătură cu cestiuni mai grave. în parlamentul din Budapesta obstrucţiunea kossuthistă începe să-şi ridice din nou capul şi încă în formă destul de ameninţătore Partida independentă a provocat mai ales în şedinţa din urmă scene turbulente şi i-ar fi plăcut să aranjeze şi votări nominale la propunerea de a se prelungi şedinţele cu câte 2 ore. Afară de acesta membrii din stânga camerei au înscenat un sgomot asurdiitor din causa „stilului de casarmă“ cu care secretarul de stat Groman a răspuns la niste aprecieri făcute de deputatul Marjay referitor la cvotă. Marjay fiise, că dacă Ungurii ar avea armata lor naţională, atunci n’ar mai fi transferaţi ofiţeri din armata comună la honversime, cari sunt elemente, ce nu se mai pot folosi. Nu vedeţi, fiise el, ce sunt în stare să facă Burii cu armata lor naţională? Gromon răspunfind lui Marjay a fus, că acesta n’ara nici chemarea, nici capacitatea de a judeca asupra armatei. Aici isbucni viforul. Deputații din stânga săriră de pe băncile lor strigând : Rușine, porcărie! Ei bat băncile și nu lasă pe Gromon se vorbesc. Piresce, acest fel de scene a pus pe gânduri şi pe d-l Szell, care se teme, că afirmâne kossuthiştii vor reînvia obstrucţiunea de pe timpul lui Banffy. Dar ce e cu cvota! E mai mult ca sigur, că nici în parlamentul ungar, cu atât mai puţin în parlamentul austriac cvota nu va fi votată pănă la 1 ianuarie. Despre asta garanteaza și o foaie apropiată de guvern, care mai adauge, că proiectul despre cvotă se va lua dela ordinea zilei. * în Austria şi mai rău. Acolo obstrucţiunea Cehilor merge înainte în parlament, şi în desbaterile comisiunei pentru pact. Sâmbătă s’a întrunit aceasta comisiune în şedinţă. Ea însă n’a fost convocată de preşedintele Bilinszki, ci de Menger (german). Când deputaţii din stânga s’au presentat la şedinţă, eşi la iveala, că ea nu poate aduce hotărâre, fiind-că atât cei din partida popolară-catolică, cât şi Polonii au absentat. Va se fiică aceste două partide ărășî tin cu Cehii. * în astfel de împrejurări contelui Clary nu-i rămâne altceva, decât să se fericească cu paragraful 14, seu să-și dea dimisia. Degeaba sunt toate declarările lui, că va dimisiona, dacă i se vor vota proiectele cele mai necesare, căci Cehii şi aliaţii lor cer fapte şi nu vorbe şi nu se mai mulţămesc cu promisiuni vage. De acesta situaţiă critică se lovesc şi se vor lovi încă mult şi formulele d-lui Szell şi tot rikîbontahozasu-ul cu care mereu vedem ilustrându-se coloanele fiiarelor guvernamentale. Par’că nu altă, făr’ vîrcolaci!