Gazeta Transilvaniei, iunie 1900 (Anul 63, nr. 121-144)

1900-06-11 / nr. 130

Nr. 130—1900. GAZETA TRANSILVANIEI. Adunarea Despărţământului I (Braşov) al Asociaţiunei. Dumineca trecută, în 4 (17) Iunie, avurăm în comuna Hărman o frumosă di de serbare culturală. Ţinendu-se aci adu­narea generală a despărţământului Braşov a! Asociaţiunei, Românii hărmănenî au soitit să dea acestui fapt însemnătatea cu­venită şi n’au cruţat nimic, din ce li-a stat în putere, ca se ridice festivitatea adunărei. Când membrii comitetului, însoţiţi de alţi ospeţi din Braşov, sosiră la gara din Hărman, îi întâmpinară un frumos banderiu de călăreţi în frunte cu epitropul G. Cris­­tolvan, care în cuvinte bine simţite saluta pe ospeţi de bunăvenire, or preşedintele despărţământului A. Bârseanu răspunse, mulţumind. După acestea ospeţii, într’un şir de trăsuri ce au fost trimise înaintea lor, fură conduşi direct la biserică. In partea lo­cuită de Români trecurăm pe sub un fru­mos arc de triumf şi casele multor Români erau împodobite cu verdeţă. Biserica era îndesuită de bărbaţi şi femei, or podişorul ocupat de corul plu­garilor din loc. Sf. Liturgiu o oficia d­e parooh local Al. Dogariu, or răspunsurile liturgice şi alte cântări le esecuta corul condus şi instruit cu mult zel de d-l loan Toma, absolvent de teologie şi învăţător dirigent. După liturgia d-1 paroch rosti o predică frumosă şi instructivă, întocmită peasiunei. Urma în fine un parastas pentru răposaţii preşedinţi ai Asociaţiunei, precum şi pentru membrii decedaţi ai despărţămân­tului în anul acesta. Am de observat, că unele cântări, ca „Unul sfânt“ etc. erau cântate de întreg poporul din biserică,­­ un lucru frumos şi vrednic de imitat. După eşirea din biserică ne întru­nirăm la un dejun abundant în ospitala casă a d-lui paroch. Adunarea s’a deschis la 1 oră p. m. printr’un frumos discurs din partea preşe­dintelui despărţământului, d-l Andreiu Bâr­seanu, căruia i-a răspuns d-1 paroch Al. Dogariu. Incetul cu încetul spaţiosa sală se umplu de public. Printre representanţii agenturilor vă­juvăm pe părintele George Ludu cu d-nii învăţători Frateş şi Şurar, înso­ţiţi de alţi vre-o cinci prejmereni; din Derste d-1 capelan Broju cu d-1 învăţător Martin şi încă vre-o 5 membri; din Feldioara d-1 paroch Miou, d-1 învăţător Taus şi alţi câţi­va inşi, din Bod d-nii preoţi Creiţar şi Mereţiu însoţiţi de d-1 învăţ. Gheroiu etc. S’a cetit întâi şi prin d-1 secretar Nic. Bogdan raportul comitetului despre lucră­rile sale în decursul anului administrativ trecut. Din raport s’a văcjut, că comitetul a desvoltat o frumosă activitate în diferite direcţiuni, dar cu deosebire în direcţiunea înfiinţărei de biblioteci ambulante, de cari pănă acum esistă pentru 12 comune. Nu­mărul agenturilor s’a înmulţit cu trei. Membrii fondatori, pe viaţă şi ordinari are despărţământul 85, ci membri ajutători au câte 1 fi. 125. La­olaltă 210. Acestea şi alte constatări au produs vină bucurie între membrii adunărei. Interesant şi îmbucurător a fost şi raportul pet­it de vice-preşedintele Gregori Maior cu privire la starea şi întrebuin­ţarea bibliotecilor. In acest raport s’a con­statat, că numărul bibliotecilor înfiinţate de comitet pe teritoriul despărţământului este pănă acum de 12, mai multe cu , ca înainte cu un an; numărul cărţilor din biblioteci, toate legate şi aşoctate în dulapuri anume făcute, este 1067, mai multe cu 353 ca în anul trecut. Preţul cărţilor din toate bibliotecile este 1662 cor. 29 bani, or împreună cu dulapurile 1878 cor. 29 bani, mai mult cu 648 cor. ca an. tr. După arătarea acestor date, se întoarse la fie-care comună în special, luându-le în cerc, pe rând, începând cu suburbiul Schei- Toeile, Brașovul-vechifi, Dârste, apoi Bod, Preşmer, Feldioara şi aşa mai departe pănă se reîntorse la comuna din vecinătatea Braşovului Cristian. A arătat cum se ad­­ministrază biblioteca în fie­care comună, cari cărţi au fost mai cetite şi de câte­ ori au fost împrumutate. Raportul fu ascultat cu mare interes. Urma raportul cassei, cetit prin d-l cassar Cornel Aiser, în care s’au arătat fru­­moase sume de bani încassate în favorul bibliotecilor parte prin contribuiri lunare de câte 2 cor. din partea mai multor Ro­mâni generoşi din loc, parte prin altfel de contribuiri, şi parte prin ventrarea de bilete a 10 or. în favorul bibliotecilor. Incassările totale au fost de 847 cor. 62 bani, dintre aceștia s’au transpus cassei centrale 316 cor. 80 bani. După acestea se alege o comisiune pentru revidarea cassei din d-nii N. R. Petrescu, I. C. Panţu, I. Iarca şi Al. Do­gariu; altă comisiune pentru înscrierea de membri din d-nii: loan Toma, G. Cristo­­lovan şi Silv. Bârseanu. Se dă cetire disertaţiunilor. D-l loan Lapedat ceti frumoasa sa disertaţiune: „Im­­bunătăţirea stărei poporului nostru“, din care o parte o publicăm în numărul nostru de aci­. Fiind de un cuprins atât de interesant şi forte bine cetită, acestă disertaţiă cap­tiva atenţiunea tuturor şi după vii acla­­mărî d-1 Lăpădat fu invitat să ia din nou cuvântul. Printr’un discurs însufleţit, d-sa motiva tema cuprinsă în disertaţia sa şi după o discuţia, la care lua parte d-1 N. P. Petrescu şi C. Aisăi, la propunerile fă­cute de donator se hotărî, ca comitetul des­părţământului să studieze cestiunea înfiin­­ţărei unei reuniuni de agricultură în comi­tatul Braşovului, or agenturile să studieze cestiunea înfiinţărei de însoţiri de credit sistem Raiffeisen. A doua disertaţiune s’a cetit din par­tea d­lui paroch Ai. Dogariu privitóare la mo­nografia comunei Herman; d-lDogariu avea pregătită o disertaţiune privitoare la trecutul Românilor din Intrega Ţara Bârsei. Fiind însă timpul prea înaintat, s’a mărginit a ne comunica numai unele date din monogra­fia comunei Herman. Datele comunicate sunt de forte mare interes. Meritul lucră­­rei d-lui Dogariu e cu atât mai mare, cu cât spim cu câtă greutate se procură datele pentru întocmirea de monografii. Comisiunea pentru revioarea cassei raporteaza prin d-l profesor I. C. Panţu, că a aflat cassa în cea mai deplină regulă, propune a se vota comitetului absolutoriu şi a se aproba noul proiect de budget. Se primesce propunerea cu aclamaţiune. Pen­tru a doua comisiune a raportat d-11.Tom­a arătând, că s’au înscris ca membri: d-1 Al. Dogariu preot în Hărman membru ordinar, cu taxa de 5 fl. şi alţi 25 de inşi ca mem­bri ajutători. S-au dăruit în fine din partea despărţământului mai multe cărţi folosi­­toare spre a fi împărţite între popor, or d-l N. P. Petrescu a dăruit şi d-sa 5 exemple din fumoasele sale „Poveşti alese“. Urma o masă comună cu frumoase toaste pentru Hermaneni şi preotul lor, pen­tru comitet, învăţători etc. Şedinţa se încheia cu un frumos discurs ai­ lui preşedinte. Işi esprima mulţumirile sale pentru hărnicia Hermanenilor, îi îndamnă la lucru şi pe viitor, termină mulţumind tutu­ror pentru participare. D-1 N. Petra­ Petrescu mulţumesce comitetului pentru activitatea deosebită şi doresce ca şi pe viitor să des­­volte aceeaşi activitate ca astfel acest des­părţământ nu numai după nume, dar şi în faptă să fie tot­deauna cel dintâi ei. Sera a fost producţiune urmată de dans. A participat un public număros. La producţiune s’a distins d sora Victoria Do­gariu, fiica d-lui paroch, care a esecutat cu multă desteritate câte­va piese la pian şi a declamat cu succes poesia „Martea lui Ful­ger“ de Coşbuc. Asemenea d-şora Creiţar din Bod a cântat cu vocea ei plăcută două piese frumoase. Corul plugarilor condus de d-11. Toma a satisfăcut aşteptărilor tuturor. Onoare d-lui Toma! Succese au fost canţonetele „Bar­­bul Lăutarul“ şi „Surugiul“. Cea dintâi­ a fost predată cu multă iscusinţă de d l Nic. Jugănariu din Braşovul vechiu, or a doua de d-l Dumitru Jaliu tot din Braşovul­­vechiu cu acelaşi frumos succes. După pro­ducţiune a urmat dansul care s’a continuat cu voiă bună pănă în crina albă. Un participant, noi ne-am întors în trăsură, înconjuraţi de pioneri, seimeni, darabani, cari descăr­­cau pe drum puşcile lor, pe când cântăreţii cântau,­ pănă ce am ajuns la mănăstire. Apoi, dându-le un bacşiş, i-am concediat, rămânând asurdiţi de vuetul lor. Sâmbătă diminaţa, a doua z şi după sărbătore, toţi musicanţii, toboşerii, flueraşii Turci şi Mun­teni, umblau pe la casele tuturor celor bo­gaţi, cântând din instrumentele lor. Veniră şi la Patriarch, ca să-i dorescă sărbători vesele şi traiă fericit. Dându-le bacşişuri, i-am concediat. In acelaşi mod veniră şi seimenii, şi alţi ofiţeri ai armatei să facă urările lor, dând foc cu puşcile şi depăr­­tându-se apoi cu bacşişul. Acesta ţinu pănă seara. Trebue observat, că toţi boierii cei mari munteni sunt peste măsură de reli­gioşi. In toate dimineţele de peste an, ei se duc la biserica Curţii de asistă la ’'Ogu gov, după aceea se urcă la Beia şi formeaza un Divan pentru sentinţe şi judecăţi, apoi se coboră la liturgie şi nu părăsesc biserica pănă aproape la amiadî, când plecă la prând. Acesta e traiul lor în tot cursul anului. Tîrgovişte. — Biserici. Palaturî Episcopale. In acest oraş al Tîrgoviştei sunt peste 80 de biserici şi mănăstiri, cele mai multe de piatră. Oraşul e mare ca Alep şi Damasc. Mateiu-Beiu ridică un zid de lemn jur împrejur, şi săpând un şanţ cu multă os­­teneala. Ni­ se spune, că Tera Romanescu mai are alte două-deci şi şese oraşe ca Tirgo­­viştea. Din mănăstiri aceea a lui Vasilie­ Beiu e cea mai frumosă (Stelia). Palatul mitropolitan*) e la un capăt al oraşului e la un capăt al oraşului tocmai lângă zid şi e forte măreţ. II înconjoră trei îngrădi­turi de lemn, având trei curţi. Curtea exte­­rioră e pentru crescerea gâscelor, raţelor şi găinelor; cea de a doua pentru grajduri şi bucătărie; cea de a treia cuprinde un­­ scump edificiu, întreg de piatră, în care întri prin porţi mari, în faţa cărora e prea frumoasa biserică, ce nu-şî are părechiă în aceste regiuni, afară numai de biserica mi­tropolitană a Cazacilor, amândouă fiind zi­dite după modelul Sft. Sofii: înalte, vaste, sprijinite pe mai multe colone, forte impo­sante. Ea se împarte în trei secţiuni. Intâiu e volptic,e-ul exterior, forte spaţios şi cu mai multe cupole; de aci prin o a doua uşe întri într’un alt de asemenea spa­ţios şi ore­cum elegant; în fine, prin o a treia uşe, întri în mijlocul bisericii, care e de dimensiuni vaste, şi cu o mare cupolă de­asupra, în centrul căreia atârnă un vo­luminos candelabru. Aci sunt trei taberna­cole sau capele forte înalte şi frumoase. Acel din centru e spaţios şi are mai multe strane aşedate în jur. Iconostasul, simbolul şi crucile sunt forte mari. Sfeşnicile, de lemn poleit, se disting prin eleganţa formei. Ferestrile din jur sunt numeroase; mai sunt şi altele în cupole, toate înfrumseţate cu cercevele lus­truite. Strana Beiului e la mâna dreptă, cum întri, în colţ. Alăturea, e strana ar­­chiereului, în care stătea tot­deauna Patriar­chul nostru. In colţul opus e strana Mitro­politului local. Tot jurul bisericii e cuprins ca strane, or păreţii sunt acoperiţi cu pic­turi vechi. Locul unde şedea Doamna, era în al doilea vâgâreţ,, în care se aflau strane pentru ea şi suita sa. Biserica e înconju­rată de grădini cu trandafiri şi cu frumoase straturi de diferite fiori, cu ferestruice. In vecinătatea tabernacolului nordic, e o piatră pentru apă, de o frumuseţe uimitoare , înaltă, voluminosă şi grea. Numărul cupolelor mari şi mici e două­ spre­ dece, cu tot atâtea cruci poleite. Dinaintea uşii e o frumosă fântână, şi afară din porta curţii o altă asemenea. Apartamentele Mitropolitului sunt forte înalte, aşezate spre răsărit. In edificiu te sui pe o scară lungă, ridicată pe arcuri, cu perspectiva la biserică, la curte, şi la în­tinsa grădină. Toţi pereţii sunt zugrăviţi cu minunile Creaţiunii Pământului şi Mării, cu descrierea Ierusalimului şi a mănăstirii *) Mitropolia din Tîrgovişte a fost începută de Neagoe Basarab la 1510, terminată la 1585 de Petru­ Voevod. Cf. G. Musceleanu, Monumentele Străbunilor. STIRILE 1­1 LEL — 10 (23) Iunie. Moartea principesei Iosefina d­e Ho­­h­enzollern. Ac­i, Sâmbătă, se va face în­mormântarea Principesei Iosefina de Ho­­henzollern, mama venerată a Regelui Ca­rol, care a încetat din viaţă Marţia trecută în Sigmaringen, în etate de 87 de ani. De­­peşite de simpatie şi de condolenţă, ce Pagina 3, le-a primit Regele Carol din totă ţara şi din străinătate, sunt foarte numeroase şi căl­­duroase. începând dela consiliul de miniştri, toate corporaţiunile, instituţiunile şi reuniu­nile din ţară au adresat cuvinte de durere şi de simpatie Regelui pentru perderea cea mare ce a suferit-o. Parte mare din aceste telegrame au fost adresate la Sigmaringen Regelui Carol, care îndată după ce a pri­mit soliea tristă a plecat dimpreună cu principele moştenitor Ferdinand în Ger­mania. Intre aceste telegrame este şi aceea a sindicatului diariştilor din Bucuresci sem­nată de preşedintele său Ales. Ciuron. Con­siliul de miniştri a adresat o telegramă de condolenţă şi principelui Leopold de Hohen­­zollern. Dela capii încoronaţi au sosit ase­menea telegrame, între cari cea dintâiu dela împăratul Francisc Iosif, apoi dela împăratul Wilhelm al Germaniei, Ţarul Nicolae al Rusiei, Papa Leo XIII, de la Regina Victoria a Angliei, Regele Belgiei, al Portugaliei ş. a. In cliua îmnormentărei Principesei se va oficia un parastas la Me­­tropolia din Bucuresci, la care vor lua parte miniştrii şi membrii corpului diplo­matic. In aceeaşi coi se va oficia la cate­drala catolică în Requiem. Atât la paras­tas cât şi la Requiem vor asista Majesta­­tea Sa Regina, Principesa Maria şi micul Principe Carol. Se vor ţină parastase la toate bisericele din ţară. Capitala e cernită, toate autorităţile şi edificiile publice au ar­borat drapelul negru, îndată după înmor­mântare Regele şi Principele moştenitor se vor reintoarce în ţară. Cum cerceteaza Românii şcolele. In „Bunul Econom“ d-l Dr. Ioan Mihu publică o statistică de mare preţ despre contingentul Românilor din Ungaria, cari au frequentat şcollele de diferite categorii în anul 1898. Datele sunt presentate după conscripţia oficiolă publicată de ministeriu şi sunt în estras următorele: La cele două universităţi, din Budapesta şi Clusiu, au fost cu totul 281 studenţi, la teologie şi prepa­­randiă 921, la gimnasii şi reale 3100, dintre cari la şcole medii româneşti 1463, cr res­tul la şcole streine; frecventanţi la şcolle speciale, militare economice, industriale, comerciale, de pictură şi desemn eco. au fost 396; numărul ucenicilor la şcollele pen­tru meseriaşi a fost 3040; elevi la şcolele poporale au fost 292.730, dintre cari la şco­lele de stat 17.753, şi ceilalţi la şcolele confesionale şi comunale. Examen de cualificaţiune în Blaşiu. La examenul de cualificaţiune pentru învă­ţători şi învăţătore, ţinut la institutul pre­parand­iar din Blaşiu la 1­9 iunie au fost admişi 65 inşi, (între cari 9 candidate), parte din archidiesă, parte din diecesele sufragane; 57 au fost ordinari, oi 8 repe­tenţi din limba maghiară. Dintre aceştia s’au supus la esamen 64 inşi. Resultatul e următorul: Cu distincţiune: Ioan Pavel ; Cu laudă: Gizela Vili născ. Turc, Maria Col­tor, Silvia Chirilă, Corneliu Langa, Iuliu

Next