Gazeta Transilvaniei, octombrie 1900 (Anul 63, nr. 218-241)
1900-10-26 / nr. 238
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 238.—1900. Manifestul Ligei culturale. Comitetul central executiv al Ligei pentru unitatea culturală a tuturor Românilor publică un manifest iscălit de d-nii: V. A. Urechiă, Mihail Vladescu, Grigorie Ștefănescu, Aid. D. Fiorescu, P. G. Cantilli și de membrii: Valerian Ursianu, A. C. Popovici, şi N. N. Zlotescu. In prima parte a manifestului se arată îndoita obligaţiune a Ligei, de a face cunoscute dreptăţile urmărite de Românii de pretutindeni şi de a urmări cu înţelepciune şi cu zel orice mişcare internă şi ori-ce manifestare de bucurie a Românilor ărăși de pretutindeni. Arată mai departe, cum prin convocarea reuniunei panlatine sub patronagiul Ligei la Paris, s’a dobândit resultatul de a se convoca în anul viitor la Roma un mare congres latin. Vorbind de activitatea internă a comitetului central, manifestul spune, că ea a fos încâtva mai mărginită din diferite cause, printre cari cea mai de frunte este prisa financiară. Stătue apoi asupra Zilel°r grele prin cari trec Românii din Peninsula balcanică de ale căror năcazuri şi greutăţi însă se ocupă acum Europa cultă, guvernul şi justiţia română, şi esprimă speranţa că Turcia va înţelege interesele sale şi chiar Bulgarii vor pricepe în fine, că salvarea lor nu este într’o Bulgaria fantastică, ci în cea mai perfectă concordie cu popoarele din Peninsula balcanică şi în deosebi cu naţiunea română. Manifestul se ocupă apoi de sartea Românilor din imperiul austro-ungar. După ce arată cum şovinişti din Budapesta nu-şi schimbă direcţiunea lor politică greşită, din contră o înăspresc ; cum studenţii români de la universităţile unguresci sunt persecutaţi, dovadă caşul cu G. Novacovici, şi I. Scurtu, manifestul continuă aşa: „Liga nu se amestecă în mersul polilitic al nici unui stat vecin ; mai mult, nu Liga are să dea directivă, nici sfaturi fraţilor de sânge de pretutindeni. Dar ea are o sfîntă obligaţiune, aceea de a se adresa cătră lumea civilisată, arătându-i persecuţiile la care sunt expuşi Românii din Ungaria. „Liga mai are o obligaţiune, care înainte de toate legitimeza existenţa ei, a lupta împreună cu toţi fraţii pentru naţionalitatea şi limba comună, pentru respectarea lor deplină. „ Dăcă din Ardeal, ochii noştri întristaţi se îndreptă spre Moina, la sprâncena Prutului, în cea ţerişorâ română din care isvoreşte îmbelşugătorele ape ale Moldovei, şi în care se conservă moştele marelui Ştefan-Vodă, numai de bucurie nu ne simţim sufletul cuprins. „In desa întunecime a ceriului Bucovinei, se făcuse nu de mult un zîmbitor luminiş: toţi papii naţiunei române de acolo, sau aproape toţi, mână în mână, lucrau contra neamicului comun. „Pe aşa cale mergând, victoria finală era asigurată, dar intriga şi zavistia a suflat... şi norii negrii ameninţă tot mai mult să acopere micul luminiş. „Liga nostră nu are de a interveni în lupta fratricidă, dar datoria ei este de a le striga din adâncul sufletului. O, fraţilor, numai prin unirea şi concordia vostră, mai puteţi salva Bucovina de slavisare. La luptă cu toţii împreună la ocasiunea nouălor alegeri parlamentare. Rămâneţi aceea ce aţi fost, supuşi credincioşi ai Austriei, dar nu încetaţi a fi Români“. In fine manifestul apeleza la toţi colegii să se pună pe lucru înlesnind comitetului central tot mai multe mijloace materiale şi morale pentru urmărirea marilor scopuri naţionale. — Măcar de aşî sfîrşi-o odată! murmura el sfâşiat. In urmă zăcea în pat bolnav. — Acuși voia fi fericit! îşi gândia el. Acolo sus nu sunt gheboşi. De ce m’au şi supărat şi chinuit oamenii? Ah, a muri singur, singur... Picături mari de lacrimi îi udau faţa. El repeta fără întrerupere: — Mamă!... Jaques!... Madelaine! O Dumnezeule!... Din visul lui trist și jalnic îl deștepta un sgomot. — Cine-i? Nici un răspuns. Erăsi întreba: Cine-i? Atunci aucji un schilălăit plângător. — Ah, zise el zimbind trist, — bietul Mayeux! Voi să se scule, ca să deschidă ușa, dar recăciri fără puteri, oftă greu şi mult. Acum nu-i mai doare nimic. Dar numele şi acel obicinuesc a-lfolosi ca o espresiune de urâciune şi răutate. Astfel se nasc numele de batjocură în Francia. Din isprăvile comitetului macedonean. Se scie, că acum câteva Zile „Agenția Română“ a transmis o depeşă din Constantinopole, în care se spunea, că autorităţile otomane au arestat acolo pe mai mulţi Bulgari, bănuiţi de poliţie, că ar sta în relaţiuni cu comitetul macedo-andrianopolitan din Sofia. Chiar er, am semnalat o serie de felul acesta din Constantinopole. Era acum, peri sorie „Timpului“ din Bucureşci un corespondent al său din Constantinopole. Bulgarii arestaţi au fost trimişi de comitetul macedo-andrianopolitan acolo, într’o misiune foarte delicată : aceea de a asasina pe Exarhul bulgar. Poliţia a fost înstiinţată de însuşi Exarhul, care primise scrisori ameninţătore. Despre resultatul cercetărilor nu s’a putut afla nimic, autorităţile păstrând cel mai strict secret. Eră însă, ce s’a aflat asupra acestei interesante afaceri : Dela o vreme încape, agenţii Comitetului, în mare parte dascăli în şcolele bulgăresc, spăriaţi de atitudinea energică a autorităţilor otomane, s’au arătat cam neascultători la poruncile comitetului, refusând să execute jafurile şi asasinatele ordonate dela Sofia. Comitetul iritat de acest act de rebeliune, a invitat pe Exarhul din Constantinopole să destitue pe toţi cei nesupuşi. Exarhul, temându-se probabil să nu-şî compromită situaţia faţă de guvernul otoman, a retuzat. Peste câteva Zii© apare în „Les Reformes“, organul Comitetului, o notiţă ameninţătore la adresa Exarhului, spunând, că el şi-a uitat obligaţiunile cătră ţară, că atitudinea lui a devenit curat antipatriotică şi că, dacă nu-şi va lua seama, se vor ivi complicaţiuni grave de tot. Câteva zile după apariţia notiţei, Bulgarii cu pricina sunt arestaţi la Constantinopole. Este evident, că în duelul acesta dintre comitet şi Exarh, e de o importanţă capitală să se cunoscă sentimentele şi atitudinea guvernului bulgar. Exarhia, ne scrie corespondentul nostru ocasional din Constantinopole, se află într’o posiţie forte critică, pentru-că guvernul bulgar i-a tăiat subsidiul. Cu alte cuvinte guvernul bulgar spune Exarhului: „Ori eşecuţi poruncile comitetului, ori eşti osândit să mori de inaniţie. Acesta nu e afirmaţiune gratuită. „Curierul Bisericesc“ din Sofia, organul Sfântului Sinod, s’a făcut echoul disperărei Exarhului, dând publicităţei şi accentuând faptul, că Exarhia se află într’o situaţie pecuniară forte critică. De altă parte avem declaraţiunile organelor oposiţioniste „Mir“ şi „Noul Veac“ din Sofia, cari atacă în mod violent guvernul Ivandoff-Radoslafoff pentru că refusă să remită Exarhiei subsidiul, care a fost plătit pănă acum regulat. De ac reese, că guvernul bulgar ţine partea comitetului macedo andrianopolitan, şi răsare de la sine întrebarea, dacă asasinii bulgari espediaţi ca să estermine pe Esarbul din Constantinopole, au fost trimişi de comitet numai, fără soirea guvernului, sau cu soirea şi consimţământul lui ? întrebare prea gravă, ca să dăm răspunsul în pripă. Mai bine să aşteptăm să răspundă faptele. Noi ne mărginim la constatarea, că guvernul bulgar ocrotesce şi sprijină comitetul pănă într’atât, încât să se declare răsboiu Esarhului din Constantinopole, şi ne întrebăm : dacă până acolo merge comunitatea de vederi între guvern şi comitet, va avea ore guvernul bulgar destulă tărie şi independenţă, ca să ia măsurile indicate pentru satisfacţiunea nostră ? That is the question. Conferinţa învăţătorilor y y rom. gr. or. din districtul Braşovului (protopopiatele Braşov, Bran şi Treiscaune). Şedinţa 111. 24 Oct. (S/4 ore a. m.) După deschiderea şedinţei să pune la ordinea Zi3ei lecţiunea practică cu elevii şi elevele din anul II de şcolă, care să ţine din partea d-sorei Maria Bogdan, învăţătoare, Braşov. D-ştra prelegătoare alege din cartea de cetire ca piesă de tractat „Bradid“ ; pe celelalte despărţăminte le-a ocupat în scris. Incheiându-se lecţiunea şi eliberându-se elevii şi elevele din sală, să deschide disensiune asupra acestei lecţiuni. Din observările făcute de mai mulţi membri ai conferenţei prelegerea să declară deplin supausă şi d-ş trei prelegătoare mulţămită protocolară. Urmază strigarea apelului nominal şi o mică pausă. După redeschiderea şedinţei să pune la ordineaZilei lecţiunea practică din limba română cu elevii şi elevele din an. III de şcolă. Prelegătorul Aurel Popoviciu (Satulung) trateaza piesa de cetire: „Fetiţa murdară“, după-ce ocupase deja în scris celelalte despărţăminte. Prelegerea e ascultată cu cea mai mare atenţiune. După încheiere se fac din partea mai multor membri observaţiunile aflate cu cale şi în urmă prelegerea să declară deplin succes, şi prelegătorului i se aduce mulţămită protocolară. Şedinţa IV. (23/14 ore p. m.) Să pune la ordinea 7noi observări asupra Normativului şcolar. Deoarece în cele două conferenţe din anii trecuţi să revisuise şi îndreptase materialul din învăţământul religiunei pentru cei şase ani de şcolă şi din învăţământul limbei materne pănă la an. V de şcolă, acum urmeză materialul pentru an. V şi VI de şcolă din învăţământul limbei materne. După cetirea materialului din Normativ şi din proiectul de plan al unei comisiuni, ce să alesese anume pentru acest scop încă acum doi ani, să fac observările de lipsă primind în partea cea mai mare materialul designat de numita comisiune ca acestea să ridică şedinţa. — 2B Octomvrie v. Archiducelele Francisc Ferdinand a sosit alaltări în Beclchereoul-mare, de unde sora a plecat la Ecica fiind oaspele contelui Harnoncourt. A doua zi s’a făcut o venitare la care archiducele a împușcat 22 de vulpi. Asasinat politic. Din Salonic se telegrafază «Ziarului „Acropolis“, că notabilul Român Titani — distins pentru sentimentele sale naţionale, a fost asasinat de Bulgari, pe când se întorcea de la Moţicova spre Ghergheli. O rectificare- Faţă cu spirea lansată în nr.-ul de Marţi al „Tribunei Poporului“, că I. P. Sad-i arohiepiscop şi metropolit Ioan Meţianu nu ar fi contribuit cu nimic pentru fondul mesei studenţilor români din Braşov, ni se comunică din isvor competent şi suntem rugaţi a constata, că I. P. S. Sa a contribuit, încă în Februarie 1899, cu o sumă însemnată, dar în mod anonim. Din România, D-l C. Olanescu, ministru de interne, a alcătuit deja proiectele de legi asupra: a) Monopolului cârciumilor, în comunele rurale ; b) Suprimarea subprefecturilor şi crearea inspectorilor de plăşi; c) Organizarea şi sporirea atribuţiunilor notarilor. — Aceste trei proiecte de legi vor fi supuse, probabil, la începutul săptămânei viitoare desbaterilor consiliului de miniştri. — JDesminţire, ziarele opoziţiei au vorbit despre demisia d-lui Olănescu, ministrul de interne. „Epoca“ este autorizată a da cea mai formală desminţire acestei nouă născociri. Un redactor al ei a văzut pe d-l Olănescu, care i-a spus: Nici nu m’am gândit, nici n’am vre-un motiv să demisionez. Vandalismul Bulgarilor, aiiarul „Spirile Petersburgului“, organ al prinţului Urtowski, a publicat, zilele trecute, un lung articol relativ la isprăvile bulgăresci în Macedonia, datorit savantului rus Draganoff. Acesta în baza informaţiunilor primite de la institutul archeologia rus din Constantinopol, asigură, că Bulgarii distrug în mod sistematic orice monument istoric din Macedonia. Bulgarii rup manuscripte şi mânjesc cu cernală inscripţiunile istorice de pe iconele bisericilor. Asemenea probe de vandalism poate cineva să le vadă în mănăstirile : Trespavetz, Marcolo şi Scopia. Organul institutului archeologic rus din Constantinopol, a scris în acestă privinţă urmatoarele: „Vinovaţi în actele de vandalism sunt înşişi Bulgarii, cari nimicesc orice monument istoric din epoca romană sau greca“. In tot caşul, este demn de remarcat, că chiar un institut scienţific rus începe a condamna relele apucături ale barbarilor Bulgari. Manevrele împerâtesci din anul viitor, după cum se scrie, se vor ţină în ţinutul oraşului Cinci-biserici. Monarchul cu acesta opasiune va fi încuartirat în castelul contelui Majlath din Miholjaţ. Tămbălău la Arad. La Arad se face azi instalarea noului fispan al comitatului. La tămbălăul aranjat din incidentul acesta, se vor presenta şi Românii sub conducerea P. S. Sale episcopului Goldiş. Aşa spune fata de acolo „Tr. P.“ Ore nu se va face şi acuma cu „Românii“ vre-o „frăţietate“ ? Desvelirea statuei lui Carnot. Duminecă s’a făcut în Lyon desvălirea statuei fostului preşedinte Sadi Carnot. La actul desvălirei a participat şi preşedintele Loubet şi miniştri. Din incidentul acesta stradele erau decorate şi pavoazate. Din tote părţile preşedintele republicei a fost viu aclamat. După inaugurare cortegiul s’a dus la prefectură pentru recepţia oficială a preşedintelui. După recepţiune s’a dat un mare banchet la camera de comerciu, unde Loubet a rostit un toast lăudând operele sociale pe care camera de comerciu le protege şi adause, că tot ce priveste îmbunătăţirea esistenţei celor umili şi desmoşteniţi are drept la încurajarea şi la solicitudinea preşedintelui Republicei. Sora Loubet a luat parte la banchetul dat în onoarea sa la primărie. Aici încă ținu un toast glorificând memoria lui Carnot. El mai zise, că-şi va da silința să îndeplinească sarcina sa de a apăra interesele morale şi materiale ale ţării. — Mai amintim, că cu poasta acestei serbări Ţarul Rusiei a adresat preşedintelui Loubet o telegramă în care îşi esprimă alipirea sa la acest act şi asigură de sincera şi nestrămutata prietenia. Preşedintele Loubet i-a răspuns îndată, mulţumindu-i călduros în numele Frandei. Cum sunt judecaţi ucigaşii în Sofia ? Ca un cap de operă, despre constienţiositatea, cu care îşi împlinesc judecătorii bulgari datoria, cetind prin foile din Pesta următorul cas: Un învăţător bulgar cu numele Mihail Şumanov a ucis pe un Macedonean, Cacer Bojanov. Juraţilor li s’au pus urmatoarele întrebări: 1) Este constatat faptul, că Mihail Şumanov a ucis pe Cacer Bojanov? 2) Dovedit este, că ucigaşul a fost pe deplin conscient de fapta sa? 3) Este constatat, că moartea lui Cacef a urmat imediat după săvârşirea atentatului ? 4) Sunt împrejurări agravante şi atenuante? 5) Este Şimanov vinovat pentru comiterea atentatului? Juraţii cu unanimitate au răspuns la cele dintâiu trei întrebări cu da, er la cele două din urmă cu nu. Achitarea vinovatului a fost „motivată“ cu aceea, că Şumanov a ucis din simţ de patriotism. Pentru aceea a omorît pe Cacer, deoarece l-a cunoscut ca aprig inimic al comitetului macedonean. — Comentar nu mai e de lipsă. Furtul din Vatican. Poliţia din Genua a deţinut pe advocatul Pesoio, fiind bănuit, că el ar fi primit hârtiile de valoare, cari au fost furate din Vatican şi le-ar fi schimbat. La bancherii din Milan şi Florenţa pănă acum s’au aflat din acele hârtii în valoare de 270.000 Lire.