Gazeta Transilvaniei, decembrie 1902 (Anul 65, nr. 264-285)
1902-12-08 / nr. 269
REDACŢIIMNEA, iflfflMstraţiiinea si Tipografia %f*a$Gv, piaţa mare nr- 80. tărişori nefrancate nu se primase.— Manuscript© nu ao retrimit., INSERATE as primesc la Administraţiune In Brasov şi la armato rele BIROURI do ANUNŢURI: la Viena la N. Dukes Nachf., Kux. Augenfeld & Emeric Lester. Heinrich. Schalek. A. Oppelik Nachf. Anton Oppelik. In Budapesta: la A. V. Goldberger, Iîkstein Bernarc, Iuliu Leopold (VII Erzsébet-körut). PREȚUL IMSERTIUHILOR: o seria garmond pe o coloana 10 bani pentru o publicare. — Publicări mai dese după tarifa și învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seria 20 bani. Nr. 269.—Anul LX¥. Brașov, Sâmbătă-Duminecă 8 (21) Decemvrie. 1902. (Număr de Duminecă 49). „&A.ZETA“ iese în Metre Aiaaaesig neutra Austro-Ungaria: Pe un an 24cor., pe șase Iun? 12 cor., pe trei Iun? 6 cor. H-rii de Duminecă 3 fr. pe an, Petii tobiia si strimtele. Pe un an 40 franci, pe șase luni 2 co r., pe trei luni SO fr. N-rii de Thvminecă O franc?. Se prenuraeră la tote oeolele poştale din întru şi din afara şi la d-nii colectori. isoBcUBsital teatriî Breşe« Administraţinea, Piaţa Baie, Tergul Inului Nr. 30, Staţia I.: Pe un an 20 cor., pe şase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă . Pe un an 24 cor., pe 8 luni 12 c., pe trei luni 6 corone. — Un esemplar 1a bani. —■ Atât abc namentel© cât şi inserţiunile sunt a se plăti Înainte Ce se pregătesce în Balcani? De câtva timp starea esterioră politică a început se fie mai îngrijitoare şi nu sunt puţini cei ce se tem, ca la primăvară poate se isbucnască flacăra resboiului în peninsula balcanică. In Macedonia spiritele sunt forte tulburate, revoluţionarii bulgari lucreaza pe întrecute spre a submina totul, încât numai o scânteie va fi de lipsa ca ţeratată se se resvretesca cu putere ne mai recrută. Turcia de-oparte nu poate se suprime uneltirile resvretitore ale propagandei bulgare, de altă parte nu e în stare se facă rânduială bună, şi se introducă acele reforme în administraţie, ce le a cerut dela ea tratatul de Berlin şi pe cari Ii le cer acum şi puterile de atâţi ani. Austro-Ungaria şi Rusia par’că ar fi în ajun de a lua mesuri mai energice, pe basa cunoscutei lor învoeli de la 1897, pentru a delătura pericolele ce ameninţă serios pacea în peninsula balcanică. Se zice, că acesta ar fi scopul călătoriei la Viena a ministrului de externe rus Lambsdorff, pe lângă dorinţa sa de a se presenta Majestăţii Sale împăratului Francisc Iosif. E vorba de o acţiune energică pentru a pune capăt propagandei tulburatoare din Macedonia. Toate aceste se scriu prin foile oficioase. Dăcă însă adevărata stare a lucrurilor corespunde pe deplin cu aceste planuri şi declarări este încă o întrebare nedeslegată. E lucru vechiu, că Rusia face în peninsula balcanică o politică oficială şi una neoficială, adecă o politică, care nu se dă pe faţă, este prin urmare ascunsă. Nu numai odată s’a întâmplat ca prin note oficiale Slavii din Turcia să fie dojeniţi, ci pe sub mână încurajaţi a merge înainte. Ministru de externe rusesc, înainte de a merge la Viena, va visita pe regele Alexandru al Serbiei la Belgrad şi pe prinţul Bulgariei la Sofia. Ce va discuta el şi ce va alcătui cu ei, nu se poate sei. Unul din ziarele oficiale rusescinse îşi dă silinţa a esplica visita contelui Lambsdorff la Belgrad şi la Sofia, în înţelesul, că scopul ei nu este decât acela al sufocărei depline a agitaţiunilor revoluţionare periculose din Macedonia. Se-i credem pe cuvânt? Adevărat, că Rusiei nu-i place nicîdecum, că Bulgarii ar vrea se mergă în cestiunea Macedoniei de capul lor și ar vrea se grabeasca resolvarea cu orîce chip a ei în interesul lor propriu. De când e lumea celor mar! nu le-a plăcut a vedea, că cei mici vor se se întărască, că au gânduri de a se libera de sub tutela lor. Guvernul rusesc vrea se protejeze Bulgaria, înse numai aşa ca acesta se fie totdeauna gata la poruncile Ţarului şi se nu facă şi Întreprindă nimic fără soirea lui. De aceea e de înţeles că vrea se pună capăt propagandei comitetelor revoluţionare bulgare, cari merg mai departe decât ar conveni intereselor rusesc de predomnire. Tocmai mergerea contelui Lambsdorff pe la Belgrad şi Sofia, arată că de astă-dată călătoria sa are o importanţă extra-ordinară. Dar şi timpul ce şi l-a ales pentru visita sa la Viena este bătător la ochi și face, dimpreună cu visitele ce vor premerge acesteia, ca călătoria sa se apară și mai însemnată. In genere timpul ce-1 străbatem e forte critic, înarmările inainteaza cu toate că pretutindeni se plâng omenii de crisă economică. Ministrul comun de resboiu austroungar a trebuit chiar se se retragă, deoarece nu i-a succes a face se se primeasca proiectele sale pentru înmulțirea contingentului armatei. Toate acestea ne dovedesc, că se pregătesc mari evenimente. Decisiunea in causa alegerei de Episcop din Arad. De câteva zile foile maghiare din Arad şi Budapesta vestesc, fiecare în felul ei, că alegerea de episcop al vicariului de la Oradea-mare, Vasilie Mangra,îna a fost aprobată de Maiestatea Sa. Foile oficiose din Budapesta în frunte cu „Magyar Nemzet“, confirmă acăstă scrie. Se zice că consiliul de miniştrii ţinut la 6 Noemvrie a. c. a hotărît a nu recomanda Monarchului alegerea de episcop a lui Vasilie Mangra, şi că îndată ministru-president a făcut raport Majestăţii Sale. Prin decisiunea prea înaltă dela 15 Decemvrie a. c. Maiestatea Sa n’a aflat posibilă întărirea alegerei de Episcop a lui V. Mangra, săvârşită de sinodul electoral ţinut la 12 iunie a. c., şi a împuternicit pe ministrul de culte şi instrucţiune publică de a lua măsurile trebuincioase pentru ocuparea scaunului episcopesc gr. or. din Arad, conform statutului organic. Decisiunea prea înaltă, despre care e vorba aici, nu s’a făcut cunoscută încă în mod oficial. FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ • ma n um îii iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii***iiiii»iiiiiiiiiiii«iiiiiiiiiiiiiiiiiii Te-ai dus__ Te-am vecrut odată copilă străină, Geană de lumină Zărită ’n noaptea ’ntunecată De un călător pe drum pierdut Copilă streină..., Ai licărit... şi-ai dispărut! Nu ’ntrebai anume copilă streină De ce ţi se ’nchină Sufletu-mi... şi nici din care lume Venit’ai... nu m’am întrebat Copilă streină, Eu am rămas... tu ai plecat!... Inima, nebuna, copilă streină Fuge spre lumină... Prin noapte ea te cată ’ntr’una Plângând se uită ’n jos și ’n sus Copilă streină... Și nu scie ’ncotro te ai dus!... Yeturio. Noapte de ierna. O După Lenan. I. De ger sunt amorțite toate, Zăpada scârție, trosnesce, Prin barbă-mî jocă sloi de ghieţă. — Tu calcă, calcă voinicesce! E pace sfântă în câmpie, Şi luna bracii bătrâni lumină, Moşnegi duioşi de morte şi ei, Crengi ninse spre pământ înclină. Pătrunde gerule şi ’nghiaţă In mine inima aprinsă, Ca şi 'n ea să s’aşette pacea De-aicea din câmpia ’ntinsă! II. In mied de codru urlă lupul; Precum un prunc flămând deşteptă Pe mama, — şi el scolă nóaptea Din visul ei, cum sânge-aşteptă. Acuma vânturile aspre Alergă, fug în larg uşore, Revista politică. Pe când în dieta din Pesta s’a pus ca prin surprindere capet obstrucţiunei ce o făcură kossuthiştii contra proiectului de indemnisare budgetară, în sferele politice din monarchie a produs mare consternaţie şi desorientare scrrea, că adunarea imperială germană a primit proiectul tarifului vamal, prin care se loveste în mod simţitor agricultura celeilalte state şi produsele lor şi ale cărui urmărire va simţi mai ales monarchia nostră. Se credea, că în urma acestui eveniment şi sub presiunea scriei de la Berlin, guvernele austro-ungare au se se înţelagă cu privire la pactul vamal. Ministrul president unguresc Coloman Szell a şi alergat imediat la Viena, a conferit cu ministrul president austriac Koerber, a fost primit în audienţă la Maj. Sa, a avut conferenţe şi cu Goluchowski, dar n’a isprăvit nimic. Solrile cele mai noue din Viena confirmă acest nesucces al lui Szell şi toate sunt de acord în a constata, că şi de rândul acesta în afacerea pactului nu s’a făcut nici un pas înainte. Ziarul vienes „N. W. Tageblatt“ scrie, că guvernul unguresc ar fi trimis guvernului austriac o notă, care la Viena e considerată ca ultimat. Nota acesta pretinde, ca pănă la finele anului curent, Austria se ia o decisiune definitivă în afacerea pactului, căci Ungaria nu poate se remână şi mai departe în nesiguranţa, în care se găsesce actî; ea pretinde resolvirea pactului. Deca scirea acesta s’ar adeveri, atunci cu ocasia proximei întâlniri între Szell şi Koerber, ori că se va decide definitiv asupra pactului vamal austro-ungar, ori, la cas contrar, se va constata imposibilitatea încheierii acestui pact. * O serie sensațională din Viena: ministrul comun de resboiu br. Krieghammer și-a dat demisiunea. Foile din Viena scriu, că Majta va primi demisiunea ministrului. „Fremdenblatt“, oficiosul ministeriului de externe încă publică scriea despre demisiunea lui Krieghammer. Se crede, că urmaşul lui va fi mareşalul Pitreich, locţiitorul şefului de stat maior militar din Viena Piarele unguresci, nu trebue se spunem, se bucură de demisiunea acasta, fiindcă pretensiunile maghiare în ce privesce armata aveau un potrivnic declarat în br. Krieghammer. * Mult sgomot s’a făcut în timpul din urmă în jurul scriei, că ministrul de esterne al Rusiei, contele Lambsdorff, va face o visitâ la Viena. Se dice, că scopul acestei visite ar fi în primul rând, ca Lambsdorff se se presenteze monarchului nostru, care nu-1 cunosce încă. Scopul adevărat al visitei înse este cu totul altul. Situaţia in Peninsula balcanică este arăşi critică şi sunt temeri, că în Par’ c’ar voi să se ’ncălcească. Tu inimă jeluitoare: Invie-ţi morţii tăi şi cârdul Durerilor.... şi ’n astă noapte Le lasă ’n voia viforelor A slugilor lui Méza-noapte! 1. Prişcu. Povestea despre cioplitorul de petru japonez. De Multatuli. Era odată un om, care scotea petri din stâncă. Munca lui era din cale afară grea şi lucra forte mult, dar plata lui era puţină şi nu era mulţumit. Şi suspina mereu de povara grea, ce trebuia se o porte. Şi dicea: „Ah, deca aşi pute fi bogat, să me pot odihni pe un baleh - baleh *) cu Idambu **) de mătasă roşie!“ *) pat. **) perdele. Şi veni un ânger din ceriu şi dise: „Să fie după cum ai dis tu“. Şi s’a făcut bogat şi se odihnia pe un baleh-baleh cu klambu de mătase roşie. Şi regele ţării trecu pe acolo având călăreţi înaintea trăsurei sale. Şi erau călăreţi şi după trăsură ei d’asupra capului regelui ţineau un parong***) de aur. Şi când vădu acesta omul, era mâhnit, că d’asupra capului său nu ţine nimeni un paiong de aur. El suspină şi dise: „Aşi dori să fiu rege!“ Şi veni un înger din ceriu şi dise: „Să fie, după cum ai dorit!" Şi s’a făcut rege şi înaintea trăsurei lui călăriau mulţi călăreţi şi după trăsura lui alţi călăreţi, el d’asupra capului se ţine un paiong de aur. Şi soarele era ferbinte şi ardea pământul şi se usca totă ierba. Şi regele se jeluia, că soarele îi arde faţa şi că are putere asupra lui. Şi nu era mulţumit. ***) umbrelă.