Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1903 (Anul 66, nr. 1-24)

1903-01-14 / nr. 9

Pagina 2. „Operaţia Sultanului“. Diarele ru­sesc­ continuă a se ocupa de cestiunea macedonănă „Nowoje Wremja“ scrie un articol categoric. „Trebue, dice diarul ru­sesc, ca autoritatea Sultanului se fie limi­tată, fiind deposedat de mai multe drep­turi asupra Macedoniei. Aceste măsuri vor supăra amorul propriu al poporului turc, însă va fi o binefacere pentru Turcia. Sultanul trebue supus la o operaţiune chi­rurgicală în provinciile europene. Ori­ce operaţiune este durerosă şi provocă în mod firesc resistenţa organismului bolnav. Prin câte­va sforţări eroice se va mântui boia. Turcia ori va trebui să se supue la ope­raţie de bună voie, ori va fi decapitată fără voia ei.“ Ministrul Feiervary despre proiec­tele militare. Vineri săra s’a ţinut conferenţa par­tidului liberal, în care s’au desbătut cele două proiecte de lege militare. După des­chiderea conferenţei şi după­ ce Szentivânyi Arpad a desfăşurat dorinţele esprimate în cunoscutele punctaţiuni apponyiste, a luat cuvântul ministrul de honvezi dr. Geza Fejervary. Fejervaryi a cerut mai întâiu, ca parti­dul să primăscă proiectele. Ca motivare a­­mintesce, că trebue se se ia în considerare situaţiunea politică generală, că Ungaria trebue să facă tot ce-i stă în putinţă pen­tru apărarea ei. Trebue se se ia în consi­derare situaţia geografică a ţării, şi dăcă monarchia aşteptă de la aliaţii săi oarecare încordare a puterilor, şi Ungaria are obli­­gamente faţă de ei. La 1889 Ungaria a fost silită să cără un contingent de recruţi, care se menţină contingentul de pace. De atunci s’au sistemisat formaţiuni mai mici, ceea ce a necesitat o urcare de 30,000 oameni în armată, din care s’a acoperit ceva în decursul timpului, a rămas însă mult de acoperit, ceea­ ce nu s’a putut face pănă acum. Lucrurile nu se mai pot amâna adî. Din sporirea nouă se vine în Ungaria 9362 ómen! pentru armata comună, şi 3000 pentru honvedirie, la­olaltă 12,362 omen!,mai mult de cât pănă acum. Spo­­rindu-se contingentul recruţilor, trebue să se urce şi cheltuielile cu 20 milioane pen­tru monarchia întregă. Fejervary constată, că Ungaria va pută să suporte partea de cheltueli ce-i revine, căci numărul reserviştilor de în­tregire se împuţinăză în măsura în care se urcă contingentul de recruţi. Budgetul statului garantăză suportarea jertfelor bă­nesc­, şi crede că guvernul îşî împlinesce o datorinţă patriotică, atune­­când cere votarea acestor cheltuelî inevitabile. Privitor la dorinţele cărora li-a dat espresie Szentiványi (dorinţe cuprinse şi în memoriul lui Apponyi)­lor. Fejervary declară următărele: In ce priveste cestiunea stindardului şi emblemelor în armata comună, se referă la cele ce le-a declarat Coloman Szell şi el însuşi. Şi dorinţa Majestăţii Sale este, ca cestiunea acesta se se reguleze conform raporturilor de drept public actual, şi e convins, că regularea acăsta se va şi face în curând. Termin nu păte fixa, fiind­că soluţiunea cestiunei atârnă de mulţi fac­tori. Privitor la transferarea ofiţerilor ma­ghiari în regimentele unguresci, recunosce că în privinţa acăsta nu s’a esecutat prea înaltul rescript din August 1868. Esecuta­­rea acestei dorinţe, în formă corăspundă­­tăre, o pune însă ministrul în vederea partidului. Conform rescriptului prea înalt din 68, ofiţerii maghiari vor fi readuşi gradat în regimentele unguresc­, căci deo­dată disposiţia acăsta nu se va pută ese­­cuta Relativ la reformat codului penal mi­litar spune, că pănă acum s’au făcut în cestiunea acăsta 19 proiecte de lege şi speră, că şi acăstă vechie dorinţă se va împlini, căcî ea se află într’un stadiu îna­intat, cum n’au mai fost nicî-odată. GAZETA TRANSILVANIEI. Celelalte dorinţe se vor aprecia cu ocazia revisuirei legei militare şi li­ se vor satisface după putinţă. Insă nici faţă cu acestea, nici faţă cu dorinţele din primul grup nu păre ministrul să facă promisiuni hotărîte. Băgă însă partidul să aibă răb­dare şi se se mulţumăscî cu declaraţiile ce le-a făcut. „Stăm în faţa unei lupte mari11 sfârşi Fejervary, după cum se p­re vede din decla­raţiile oposiţiei. Dar sper, că sub condu­cerea înţeleptă a lui Coloman Szell, inte­resele ţării vor eşi victoriele şi din lupta acăsta. Un deputat condamnat la morte. Telegraful anunţă din Londra, că ju­riul Trial­at bar a condamnat la mărie pentru crimeni laesae pe deputatul engles­ Lynch, fost colonel în armata Burilor, pen­­tru­ că în calitatea sa de supus engles a luptat contra patriei sale. Legea, după care a fost judecat Lynch, a fost adusă sub Eduard III, care a domnit de la 1327—1377 şi care de 520 ani este în vigăre. Artur Alfred Lynch, care mainainte fusese corespondentul unui diar englez în Paris, a plecat la 1899 în Africa de Sud. El este actualmente în etate de 42 ani şi e născut în Australia din părinţi irlandes. Pe la sfîrşi­tul anului 1899 s’a dus în Pre­toria şi Iohannesburg, s’a naturalisat în Transvaal şi a organisat, o brigadă com­pusă din 70 de ımenî, şi ajunse coman­dantul ei. A participat în campania din Natal şi în lupta de la Glenkoe. După ocuparea Pretoriei s’a Întors în Europa, unde a luat parte activă la propaganda întreprinsă în favorul Burilor. Domiciliul îl avea în Paris. Simpatiile sale pentru Buri au plăcut aşa de mult conaţionalilor săi irlandezi, în­cât la 1901 fu ales depu­tat în camera comunelor. Englezii au considerat acăstă alegere drept um­i­­­lire a Angliei şi au declarat,­ cM îndată ce îşî va pune piciorul pe pân­e­ , migle*, îl vor aresta. Incheiându-se pacea, Lynch s’a în­tors în Iunie 1902 în patrie. Sosind în Newhaven, fîi arestat şi în aceeași di su­pus interogatorului. De atunci şi pănă acuma a stat în arest, or acum i­ s’a ju­decat procesul înaintea juriului Trial at bar, care l’a condamnat la mărie. Lynch s’a purtat în tot cursul pro­cesului forte liniştit şi în timpul ce ju­decătorii chibzuiau asupra sentinţei, el conversa prietenesce cu gardiştii Diarele englese propun graţiarea lui Lynch şi însuşi ministrul de interne ar fi declarat, că va propune regelui graţiarea. Irlandesii îl consideră pe Lynch martir naţional, de ore­ce purtarea lui a fost espresiunea adevăratelor sentimente ale Irlandesilor. SOIRILE DUES. J 13-61 Ianuarie Fasiunile asupra datoriilor inta­bulate pe case ori moşii. Cei ce plătesc interese pentru datorii, său rente inta­bulate pe case şi pământuri ale lor, do­­bândesc un scădăment al dării suplemen­­tare, adecă al aruncului după darea de casă şi pământ, dacă fac în timpul pres­cris de lege fasiunile lor asupra acestor datorii intabulate. Fasiunile se pot face pănă la 31. Ianuarie st. n. 1003 pe blanchete, ce se capătă la toate primăriile (antistiile) comunale și se pot preda în decursul orelor de oficiu prevedute cu da­tele și cu subscrierea necesară. La cas de bălă său ivindu-se altă piedecă, din pri­cina căreia cineva n’a putut preda la timp fasiunea sa, celui împedecat îi stă în drept a face o cerere de justificare, ară­tând căuşele, pentru cari a fost împie­decat şi înaintând fasiunea datoriilor sale pe imobile pănă la 15 Februarie n. c., tot la primăriile comunale şi la percep­­toratele orăşenescî. Cel­ ce n’a înaintat fa­siunea sa pănă la 31 Ianuarie n., sau n’a justificat întârdierea ei pănă la 15 Februarie st. n. 1903, pierde avantagiul, ce i-1 dă legea pe acest an, adecă nu i­ se mai scade nimic din aruncul după casă și pământ. Moștenitorul Germaniei în Rusia. Primirea splendidă făcută principelui im­perial al Germaniei în Rusia este comen­tată şi lăudată în fără pressa germană. O delegaţiune a municipalităţii i-a oferit pâne şi sare şi i-a cetit o adresă în nem­­ţesce, concepută în termini entusiasticî, prin care au dis, că salută „pe fiul adora­tului şi popularului suveran al Germaniei.“ Prinţul a înmânat Ţarului Nicolae un mi­nunat model al unui bastiment german, ca un cadou din partea împăratului Wil­helm. Prinţul era să plece la Novgorod spre a inspecta regimentul Wiborg, al cărui şef este tatăl său, dar a renunţat în ultimul timp din causa unei uşăre in­­disposiţii. Afacerea Nessi. ziarul „M. N.“ scrie următorele: Deputatul Nessi fiind citat îna­intea juriului de onăre al brigădii în cunoscuta afacere de la Cluşiti. Aici a rostit un discurs de apărare, apoi şi-a dat dimisia din rangul de ofiţer. Juriul însă, în sensul reguamentului, i-a respins dimisia. După acesta Nessi a plecat din sală. — Un alt ziar scrie, că în faţa juriului Nessi şi a dat dimisia, motivându-o într’un discurs, care a provo­cat scene tumultuase. Preşedintele che­­mându-l la ordine, Nessi a protestat de­clarând, că va părăsi sala. Și-a descins sa­bia şi a vrut să plece din sală. Atunci că­pitanul l-a declarat arestat. — „Forte bine“, răspunse Nessi, „vă fac însă atent, că sunt deputat“. Ofiţerii au vrut să-l reţină, dar Nessi nu voia să se întărcă în sală, decât după­ ce colonelul i-a declarat, că plecarea lui va fi interpretată aşa, că fuge dinain­tea juriului. Atunci Nessi s-a întors şi a declarat, că nu mai vră să facă parte, din corpul ofiţeresc. Cit at „Albina“ şi „Concordia“.Directorul „Albinei“ din Sibiiu, d-l Partenie Cosma, în urma soirilor tendenţiase colportate prin ciiare cu privire la „Albina“ şi la persona­l-sale, publică în „Magyar Penzügy“ o de­claraţie în care arată, că „Albina“ prin lichidarea „Concordiei“ n’a suferit perderî mai însemnăte şi că bilanţul afacerilor nicî-odată n’a fost atât de splendid ca anul trecut. In acelaşi timp declară, că nu este adevărată spirea, ce se colportăză pe socotăla d sale anume, că ar avă de gând să se retragă de la conducerea „Albinei“. Proces de presă. Din Turoţ-St.­Măr­­tin se anunţă, că procurorul a intentat proces de pressă contra d-lui Nicolae Pictor, editorul şi redactorul lui „Poutsno Zahavne Knihya pentru­ că"a publicat poesii „agitatorice“. Pertractarea finală se va ţină la 10 Februarie. Cu două săptămâni mai târziu, la 23 Februarie se va per­­tracta procesul contra d-lui Svetozar Hurban. Alegere de paroch în Satulung. Duminecă în 25 ianuarie s’a făcut în co­muna Satulung alegerea parochului al doilea la biserica Sf. Adormiri. Sinodul electoral era presidat de părintele pro­topop V. Voina. Candidaţi au fost trei : Romul Verzea, capelan la biserica sf. Ar­­hangelî din Satulung, Zenovie Popovicî, actualmente învăţător în Satulung, şi Virgil Negru. Părintele Verzea a obţinut 86 voturi, Zenovie Popovicî 132. Acest din urmă a fost declarat ales. După cât suntem informaţi, alegerea se va protesta. Poliţia presei. Prim procurorul din Clusin a dat în judecată ziarul maghiar „­Szebben­ és Fogaras vármegye“ pentru­ că, a publicat articole politice fără să aibă cauţiunea prescrisă. Proprietarul şi redac­tor responsabil al ziarului, Hugo Gzobor (Fischer) a fost condamnat la judecătoria din Sibiiu la 100 corone amendă său opt zile închisăre ca pedepsă principală, și la 20 corone amendă ca pedepsă secundară. Un nou ziar săsesc. In Cohalm a început să apară un nou ziar sub titlul „Repser Burgvogt“. Redactorul ei va fi Wilhelm Herman, care mai înainte era redactor la „Sächsich - Regener - Wochen­blatt “. Ciocnire de tren. In diua de 24 Ia­nuarie trenurile nr. 506 şi 662 s’au ciocnit în gara Teiuş. Locomotiva trenului 662 a suferit mari stricăciuni. Victime de rămenî din norocire n’au fost. Pentru „Casa naţională“ au mai întrat contribuirî de la domnii: Nicolau Stupariu, locotenent (Agram) col. 2. Ni­colau Moldovan, protopop, (Nocrichiu) 2 cor. Mariu Elekes (Velecheriu) 4 cor. Ge­rasim Domide, protopop, 2 cor. Dr. Leon Scridon, 2 corone loan Corbul (Bistriţă) 2 cor. Dr. Mihail Gropşan, advocat, 5 cor. Dr. Petru Cornean, advocat, 5 cor. Dr. George Anca, cand. de adv. (Oraviţa) 2 cor. Dr. Ilie Iancu, medic 3 cor. Ilie Moga preot (Săsciorî) 2 cor. Romul Furdui, pro­­top. (Câmpeni) 3 cor. loan Man, proprie­tar (Biciul de câmpie) 4 cor. Nicolau Zi­­gre advocat (Oradea mare) 5 cor. Teo­dor Andru paroch şi Dimitrie Turla, în­văţător (Kiskoh) 1.60 cor. Teofil Drago­­mir proprietar (Lupoaia), 2 cor. Victor Fincu 1 cor. Coman Gligor, înv. gr. cat. (Sibiiu) 1 cor. Dr. Emil Gerasim, advocat, (Aiud) 5 cor. Simeon Şchiopu­, comerciant (Vârşeţ) 1 cor. A. Cremian, dir. de bancă, (Reşiţa) 2. Petru Checicheş, paroch, (Apa­­hida) 3 cor. Nicolae­Borza, paroch, (Viştea infer.) 2 cor. Ştefan Tulvan, învăţător, (Pesteş) 1 cor. Vincenţiu Pop (Jebelin), 4 cor. Vasilie Vasilca, (Daia­ română) 2 cor. Mihail Cherebeţiu, paroch, (Bogata ro­mână) 8 cor. Dr. Alesandru Andressi, me­dic (Petrovoselo) 5 cor. George Pop, dir. de finanţe, (Nyíregyháza) 3 cor. Dr. George Miclea, advocat (Alibunar) 5 cor. Iosif Goga, paroch (Răşinari) 2 cor. George Pop de Băsescu (Băsescî) 10 cor. Franeisc Ilossu Longin, advocat şi soţia (Deva) 10 cor. Dr. Ludovic Ciato (Sibiiu) 3 cor. Dimitrie Moldovan, protop., şi soţia Ioana n. Boiu (Si­­ghişăra) 5 cor. Dr. Hosanu, medic (Braşov) 10 cor. Ilie Măcelariu, proprietar (Gura­­niului) 2 cor. In total cor. 894.70. Sibiiu, 23 Ianuarie 1903. Dr. G Diaconovich. Mirasă împuşcată. In comuna Zse­­dan-Patak s’a întâmplat la 24 Ianuarie o dramă sângerăsă. Ţepeş Ion Nicolae a ucis printr'un glonţ pe Paraschiva Fruca — din gelosie. Ucigaşul a fost prins şi dat pe mâna gendarmilor. Nenorocita fată, care era micesa ucigaşului, a murit în chinuri mari. Arestarea unui diarist rus. Diarul rusesc „Novoje Vremja“ a publicat zflele acestea un articol, sbiciuind tendinţele absolutismului în Rusia. Din cauza acesta redactorul ziarului a fost arestat. El va fi deportat în Siberia. Telegrafia fără sîrmă. Din Londra se anunţă următorele: Sistemul lui Mar­coni a fost introdus în flota şi armata engleză. De curând sub­ofiţerii şi soldaţii instruiţi pe vasul-scălă al lui Marconi „Ver­non“, au dat depline dovedi despre cunos­­cinţele căpătate în acestă privinţă şi des­pre marea importanţă a sistemului, pentru scopuri strategice. Intre centrele principale ale armatei de uscat şi marinei, Aldershot şi Portsmouth, se stabilise o legătură de telegrafie fără sîrmă cu ajutorul unui balon captiv. Cu ocazia experienţelor, sol­daţii au dovedit că cunosc forte bine ma­nipularea şi sunt gata să-l aplice în timp de răsboiu. Toţi aceşti soldaţi au fost formaţi în batalion de telegrafişti, pe bor­dul vasului „Caledonia“ şi trimişi să ia parte în campania contra Mullahului şi se aplice în acestă campanie sistemul în cestiune. In primul rând este vorba despre stabilirea la timp a unei legături între două coline şi a înlesni prin ordine tri­mise şi primite la timp o operaţiune si­mulantă a acelor coline. Din punct de vedere militar, scopul principal al telegra­fului lui Marconi, afară de menţinerea co­­municaţiunei între detaşamentele de edle- şedinţa, şi Nessi şi, *Sp0ntru!Znisia teb­­­ei', ' ■ ministrului de honvedî. !jj* Nr. 9.—1908.

Next