Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1903 (Anul 66, nr. 243-266)

1903-11-26 / nr. 262

Pagina 2. dinţă de maghiarizare, guvernul Tisza cere superlativul, cere mai mult ca tote guvernele şoviniste de pănă acuma, şi în tocmela sa de împăciuire cu Kossuth de­clară, că acesta este un punct cardinal al programului său. Etă de ce toate naţionalităţile, ba toţi adevăraţii amici ai desvoltării acestui stat, trebue să întîrapine cu vină îngrijire şi neîncredere programul guvernului, ată de ce noi Românii în deosebi, bazaţî pe pos­tulatele noastre, pe programul nostru na­ţional, nu putem saluta guvernul actual, nu-l putem întîmpina cu încredere. Obstrucţiunea, contra căreia am fost de la început, a adus mult rău ţării, dar adî mâne va înceta. Ceea ce s’a petrecut de un an încoace în Ungaria, este însă o ju­cărie pe lângă ceea ce ameninţă pacînica desvolare a ţării prin faptul, că nu numai nu se face nimic pentru resolvarea ces­­tiunei naţionalităţilor, ci din contră tot mai mult se înăspresce starea şi sartea popoarelor nemaghiare prin nouă măsuri îndreptate în contra esistenţei lor na­ţionale. Din aceste şi alte multe considera­­ţiunî, vorbitorul face în numele Români­lor următorea propunere: Congregaţiunea comitatului Braşov, pătrunsă de marea problemă ce­ o are gu­vernul actual ungar, de a asigura pacinica şi priincioasa desvoltare interioara, ia la cu­­noscinţă rescriptul ministrului-preşedinte conte Ştefan Tisza şi a celorlalţi membrii ai roinisteriului, dar îşî esprimă îngrijirea şi neîncrederea sa faţă cu programul nou­lui guvern, în care nu vede nici o garan­ţie pentru viitoarea pacinică desvoltare şi consolidare a statului. După câte­va observări, ce le face fişpanul-preşedinte cu privire la propune­rea comisiunei permanente, aceasta se pune mai întâiu la vot şi se­ primesce cu toate votu­rile, afară de acele ale membrilor români. Delegaţiunile austro-ungare sunt convocate pe ziua de 16 Decemvrie în Viena. Presidentul delegaţiunei ungare va fi, probabil, contele Iuliu Szapary. Dieta ungară a ţinut ori, Lunî, şe­dinţă. După verificarea procesului verbal, s’a urmat desbaterea asupra proiectului de recruţi. Şedinţa întregă a ocupat’o un singur orator, Lovaszy Marton (partidul ugronist), care şî-a motivat opoziţia ce o face proiectului. — Urmă apoi votarea asupra propunerii privitoare la încetarea şe­dinţelor paralele. După o discuţie mai lungă, în jurul regulamentului camerei, propunerea a fost primită, cu condiţia, că acesta nu poate servi ca precedent. Amânarea camerei. Pentru cazul că dieta va desbate pănă Sâmbătă proiec­tul de recruţî şi indemnitatea, dieta va fi vântul îşî începe operaţia, trebue să te prindî de ceva şi să te culci cu faţa lipit la pământ, ca să nu te ridice în aer. Ierna Bora suflă cu săptămânile, cau­­sând oamenilor, animalelor şi vegetaţiunei stricăciuni enorme. Bora a jucat rol de altmintrea şi în istorie şi nu este o exagerare, când se susţine, că o soră specială a dat o în­torsătură radicală chiar istoriei universale, înfluinţând sartea­ imperiului roman, a ci­­vilisaţiunei şi creştinismului. In a sa operă, „Das Land Görz und Gradisca“ scrie ba­ronul Carol de Czoernig următorele : „Paralel cu luptele intestine între rivali, cari au sguduit și slăbit imperiul roman, începură a-i nelinişti popoarele rauniene din nord. Francul Arbogast a tradat pe tînărul împărat Valentinian II și l-a ucis, îmbrăcând în purpură pe Eu­­geniu, secretarul împăratului ucis. In frun­tea unei armate numeroase de barbari l-a condus pe E.în Italia superioră şi în Veneţia luă dispoziţii serioase de apărare împotriva împăratului Theodosius, care venia dinspre Pannonia. Fiind păgân, el a favorisat cultul re­născut al idolilor, construi din nou alta­rele păgâne la trecătorile Alpilor Iulicî, ridică acolo arăşî statuele colosale ale lui Jupiter şi Ercule şi le aducea jertfe fără număr, implorând de la ei biruinţă pentru Eugeniu. Acesta îşî adunase într’aceea o armată numărdsă şi bine disciplinată com­pusă cu deosebire din trupe gallice şi ger­mane şi a tăbărît cu ele în valea cea lată a „Wippach“-ului. Acolo Theodosiu, a cărui armată era compusă din cete din Pannonia și Asia, se ciocni cu Eugeniu, după­ ce mai nainte la trecerea Alpilor bi­ruise pe Flavian. Era la 6 Septemvrie 394, când s’a început lupta între cele două armate. Lupta era înverșunată și amândouă se luptau vitejesce. învingerea înclina pe par­tea lui Eugeniu, care bătuse avantgarda lui Theodosiu, or armata acestuia începui să fugă. Theodosiu isbuti a-șî reculege armata și a o opri din fugă, er înserân­du-se lupta nu s’a mai putut continua, aşa că armata lui n’a fost înfrântă cu desă­vârşire în acea ţii. A doua­­zi, contra sfaturilor ofiţeri­lor săi, după­ ce totă noaptea o petrecuse în rugăciuni, reîncepu lupta, punându-se însu­şî în fruntea trupelor. Mult timp şo­­voia isbânda când pe o parte când pe alta. Din ambele părţi se luptau cu în­verşunare. Trupele lui Theodosiu însă fiind mai puţine, era ameninţat să piardă lupta, când în momentul critic se iscă o soră puternică, frecventă de altminteri în re­­giunile din Garst. Armata lui Theodosiu avea vântul în spate, cea a lui Eugeniu în faţă, prin ceea­ ce ea a fost ameţită. Vijelia era aşa de violentă încât soldaţi­lor lui Eugenia le opria resuflarea, or mu­getul vântului aşa de puternic, încât co­manda ofiţerilor nu se mai audia. Proiec­tilele împedecate de vânt, cădeau la pă­mânt, înainte de a ajunge la duşman, or cele ale soldaţilor lui Theodosiu pur­tate de vânt isbiau în duşman cu forţă potenţată. Incapabili de a ridica scuturile din causa vântului, armata lui Eugeniu fu învălită într’un nor de praf răscolit de Bora, aşa că se credea că s'a întunecat sarele. Lupta era neegală, rândurile arma­tei lui Eugeniu se încurcară şi orbiţi şi as­fixiaţi de praf, se risipiră fugind. Theodo­siu a profitat de situaţie şi printr’un ul­tim atac îşî asigură isbânda. Eugeniu îşi pierdu armata şi viaţa, or Arbogast se si­nucise. Theodosiu întră triumfător în Aqui­­leia şi deveni stăpânul întregului imperiu roman." Bora de pe coastele de nord ale mării negre, în opoziție cu Bora de la coastele Adnaticei, aduce cu sine câtă gosă, pro­dusă probabil tot din apa mării tulburate. Aici nu este Carstul cel golaș, dar se în­tinde stepa cea mare dinspre vest la est, or vântul neîmpedecat de păduri năvă­­lesce şi aici cu violenţă asupra mării. Din causa aceasta sunt vânturile mării negre atât de faimoase, aducând cu sine peirea atâtor corăbii. Oniţă. GAZETA TRANSILVANIEI, amânată pănă la 7 ianuarie. Daca însă ca­mera nu va sfârşi desbaterea acestor două proiecte pănă la terminul arătat, dietei i­ se va da o vacanţă numai de 5 crile, pe timpul adecă cât va dura sesiunea dele­­gaţiunilor. Recrutările. Ministrul unguresc de honvedî a invitat autorităţile administra­tive, ca să facă pregătirile necesare pen­tru recrutări. Recrutările se vor vor face său de la 18 Dec. pănă la finele lui Ia­nuarie 1904, sau de la 4 Ianuarie viitor pănă la 6 Februarie. Dar și aceasta numai în caşul când se va vota la timp proiec­tul de recruți. Pacea kosutisto-tiszaistă și pres­­sa vienesă. Cu ultimele evenimente din Ungaria s’au ocupat la loc de frunte toate ziarele vienese. „Neue freie Presse“ scrie, că după încheierea păcii parlamentare în Ungaria, comuniunea armatei esistă numai de formă, în fond însă concesiunile militare şi con­­cepţiunea maghiară despre drepturile ma­­jestatice, au făcut atâtea spărturi în ea, încât puse toate în legătură, ne arată linia, la care în momentul dat se va întâmpla separarea armatei comune, în armată ma­ghiară şi austriacă. „Fremdenblatt“ zice dimpotrivă, că Austriacii n’au causă de a­ se nelinişti. De­­claraţiunî teoretice nu pot să dărîme le­gea. Austria nu va renunța la punctul său de vedere, care se baseza pe legile pactu­lui. Reformele militare satisfac, ce e drept, multe din dorințele partidelor maghiare, crisa aceasta însă n’a atins încă comuniu­nea armatei. Esposiția oraşelor germane în Dresda. (Raportul primarului). (Urmare.) (L In grupul F: Serviciul comunal de transport şi înmormântări se aflau expuse desemnuri şi planuri de cemeterii de o frumseţe rară prin plantaţiile alese, ade­vărate grădini. Mai departe hale pentru cadavre. Dresda avea un tablou grafic des­pre întrebuinţarea şi venitele resultate din institutul de înmormântare, oraşul Worms o fotografie despre parcul de furgone şi grajdurile comunale. Oraşul Offenbach avea expuse pla­nuri despre institutul său de cremaţie, care a costat 17.000 de mărci. In legătură cu acest grup era expo­­siţia specială a cartelului societăţilor de cremaţie germane, cari ofereau visitatoru­­lui o­­ icona desluşită despre importanţa cremaţiei cadavrelor. Erau acolo desemnuri, planuri, modele, diverse crematore şi hale de urne, precum şi urne. Inginerul civil Richard Schneider din Dresda şi-a expus modelul cuptoriului său introdus deja în 16 crematore. Am văzut aici păhare cu cenuşe de om şi reproducţii ale diferitelor stadii de putrejune. Nu lip­sea nici literatura de specialitate. Cremaţia cadavrelor are fără îndoială mari avantagii faţă cu înmormântarea. In privinţa înmormântărilor, regula­­rea acestui serviciu s’a iniţiat încă de mult în oraşul nostru. Divisia V. Şculele. Instrucţia publică cu următorele grupuri: A) Administraţia, B) Edificiile şcolare, G) Esposiţia şculelor, D) Serviciul instrucţiei publice, E) Higiena şcolară, F) Şcolele pentru adulţi. In divisia acesta erau representate 50 de oraşe, dovadă, că oraşele dau im­portanţa cuvenită instrucţiei publice. In oraşul nostru instrucţia publică se află în manile statului şi ale confesiunilor Ajunge deci, decă din abundanţa, ce se oferia aici visitatorului, vom alege numai puţin, relevând ce este mai însemnat. Aşa merită să fie relevate aici institutele mo­derne­ (Reform­anstalten), came în oraşele germane câştigă mereu teren. Ceea ce este caracteristic în planul de învăţământ al acestor institute, este, că în cele trei clase inferioare nu este limba latină limba prin­cipală dintre limbile streine, ci limba fran­­cesă, care este temeiul comun al gimna­­siului humanior și al gimnasiului real, este de relevat grija deosebită, ce se dă higienei școlare. In planurile tuturor edi­ficiilor noue şcolare erau prevăzute băile de duş. Din cele expuse se mai vedea, că tendinţa de a afilia şcola vieţii se genera­­liseză din ce în ce mai mult. Acesta era evident mai ales din faptul, că la şcolele de fete se vedea introdusă instrucţia me­­nagiului, or la băieţi lucrul manual. In grupul F: Şcoli pentru adulţi, am vădut imprimate, fotografii etc. de ale bi­bliotecilor comunale, biblioteci poporale, hale de lectură şi diferite musee. Divisia VI, îngrijirea săracilor şi a bolnavilor, institute caritative, fundaţiuni filantropice, conţine grupurile: A) Serviciul pentru îngrijirea săraci­lor şi fundaţiunile pentru săraci. B) Serviciul pentru îngrijirea bolna­vilor. G) îngrijirea comunelor pentru cei incapabili de muncă şi pentru personele decrepite, cari nu cad în sarcina îngrijirei propriu dise a săracilor şi a instituţiilor caritative. D) Fundaţiunile pentru săraci, carii sunt în administraţia comunelor. îngrijirea comunelor pentru săraci era presentată intuiţiunei visitatorilor prin imprimate, tablouri, planuri, fotografii etc. Aici grupul era divisat, îngrijirea deschisă şi închisă, şi se vedeau mijloacele pentru ajutorarea celor căduţi în sărăcie, pentru ajutorarea celora, cari erau să fie preser­­vaţi de sărăcie, şi poliţia săracilor. Aici se observă o varietate corespundătore împre­jurărilor locale. Am văzzut şi măsurile luate pentru îngrijirea copiilor daţi în crescere şi am observat, că sistemul de a da pe aceşti copii în crescere separată, este pre­ferată sistemului cumulativ. Pe terenul acesta, am trece peste marginile unui sim­plu raport, dacă ne-am dimite la detalii. In ramura îngrijirei închise a săracilor am vădut planuri şi descrieri despre case de ale săracilor, case pentru bolnavi, orfelinate, asile de copii, institute pentru muncă sil­nică, asile pentru cei lipsiţi de locuinţe, case pentru copii găsiţi. Considerând împrejurările oraşului nostru, ar trebui să înmulţim înainte de toate mijloacele destinate pentru îngrijirea săracilor şi se lărgim asilul paraliticilor. In serviciul îngrijirei închise a bol­navilor sunt diferitele spitaluri. Grupul acesta conţinea: planuri, desemnuri, foto­grafii şi imprimate. Pretutindenea la spi­­talurile moderne se vedea sistemul de pa­­vilioane şi barace. Coridoarele lipseau. O es­­cepţie am vădut anume: planurile din Kö­nigshütte pentru un spital ce se va zidi acolo. Acest plan arată coridoare (coridor central). In raportul explicativ se motivă acesta cu puţinătatea mijloacelor, ce le ste­­tea la disposiţie. Institutul înfiinţat în Lof­­tau de către »Societatea pentru combate­rea tuberculosei« din Magdeburg încă avea sistemul coridorului central. Şi aici însă probabil tot lipsa de mijloace a fost causa. Berlinul va zidi în curând un spital nu­mit »Rudolf Virchow«, care este destinat — inclusiv personalul — a adăposti 2000 persoane şi va costa 13.100.000 de mărci. Acesta va fi spitalul cel mai mare de pe continent. Chemnitz avea expusă între al­tele în planuri, fotografii şi descrieri »In­stitutul de cură naturală a lui Zimmer­mann« aflător sub administraţia comunală. Remarcabile sunt planurile şi aspectele ca­selor de alienaţi expuse de oraşe. Forma şi aranjamentul lor, sunt aşa încât ai crede că sunt niste case drăgălaşe de vilegiatură. Aşa era d.­e­ fiiliala din Köppern a casei de alienaţi din Frankfurt. In institutele moderne de acest soin pacienţilor capabili de muncă li se dă ocasie a­ se ocupa cu agricultura şi industria. Deca considerăm acum spitalul nos­tru civil, acesta are­ atâtea defecte, încât este o necesitate urgentă de a-1 adapta din nou şi a-1 lărgi prin zidiri nouă, deca vrem să nu fim întrecuţi de orăşelele din apropiere. (Va urma.) Nr. 262.—1908. SOIRILE DUEL­E — 25 Noemvrie v. Adunarea generală a Ligei Cul­turale. Duminecă la orele 2 şi jumătate după amiadî, s’a ţinut adunarea generală a Ligei Culturale, secţiunea Bucurescî. Adunarea s’a deschis sub preşedinţa d-lui general Pilot. D-l ‘advocat Oteteleşanu dă cetire raportului relativ la situaţia finan­ciară a Ligei, secţiunea Bucurescî, din care reiese, că încasările din anul acesta se ridică la suma de 12 mii lei. D-l­­adv. Septimiu Mureşianu, secretar, face odată cu darea de seama despre activitatea sec­­ţiunei Bucurescî a Ligei şi istoricul ulti­melor evenimente, prin care trece român­­­nismul de pretutindeni, insistând asupra­­ necesităţii de a esista Liga Culturală şi făcând un călduros apel la toţi Românii, ca să sprijinască aceasta patriotică insti­tuţii une. I. P. S. S. metropolitul Ioan Me­­ţianu a plecat­eri diminaţă la Budapesta. O nouă donaţiune pentru masa studenţilor români din Braşov. Stimata domnă­­Maria Horstmann ved. Iordan­­ Munteanu, din Braşov, a donat la funda­

Next