Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1904 (Anul 67, nr. 242-265)

1904-11-06 / nr. 246

Pagina 2, căror amici au călcat odinioră atât de brusc bonton-ul. Răspunde apoi contelui Apponyi şi fiice, că „stimatul său amic“ a păşit pe un teren forte periculos când a accentuat, că nu se va supune unui regulament adus pe cale nereglementară. Moţiunea­ Daniel — dice Tisza — nu este nici ilegală, nici ireglementară; ea ţintesce numai­ atât, ca pe timp scurt să se modifice regulamentul actual. Majoritatea, care este espresiunea voinţei „naţiunei“, decide ce este legal şi ce nu, şi regulamentul nu pote constitui o pie­­decă în calea acestei voinţe. Declaraţia categorică a contelui Tisza a produs o mare iritaţiune în sinul oposiţiei. Spiritele erau la culme aţîţate, or Polonyi strigă cătră Tisza: — Prindeţi-l! Atât li-a trebuit celor de pe băncile guvernamentale. Mulţi din ei săriră din bănci şi se grupară în jurul lui Tisza, a­­meninţară cu pumnii pe Polonyi şi pro­ferară la adresa lui vorbe ca : Afară cu el\ Daţi afară pe acest mişel\ Afară, por­cule! După ce s’a potolit sgoraotul contele Tisza luă din nou cuvântul şi declară, că guvernul trebue să alegă între formă şi esenţă, el va alege pe cea din urmă şi va avea curagiul de a jertfi forma pentru e­­senţă. Naţiunea va judeca apoi, căci ea este isvorul orî­cărui drept. „ Voinţa naţiu­nei va decide şi va mătura din cale-i pe toţi aceia, cari i­ se opun.“ Declaraţia aceasta a contelui Tisza a produs sensaţie generală, mai ales la opo­­siţie. Prin ea Tisza a vrut să dică, că nu stăm departe de nouele alegeri dictate. In şedinţa de ora Joi, 17 Nov., opo­­siţia a înscenat o mare discuţie la regu­lament. Deputatul Hollo (agronist) a în­trebat, cum să proceda faţă cu racţiunea­ Daniel. Decă este adevărat — zise el — ceea­ ce a dus Tisza, că „va trebui să jert­­fescă eventual formalităţile“, cum stăm atunci cu jurământul coronei? Au mai vorbit Hock şi Kossuth contra revisuirei. Ministrul preşedinte Tisza a declarat, că n’avea intenţia să vorbescă în timpul cât se face obstrucţiune tehnică (Mare sgo­­mot). Gestiunea e, să desconsiderăm forma, ori să intrăm erăişî în starea de exlex? Dintre două, el va alege pe cea dintâiu. Va jertfi forma pentru esență. La obser­varea, că revisuirea n’are valoare, deci ea nu se face cu concursul oposiției, Tisza dise, că nicî-odată unanimitatea nu poate fi pusă ca condițiune. Minoritatea trebue să se plece înaintea majorităţii. Sperăm că geniul naţional maghiar îi va da putere să apere instituţiunile liberale faţă cu ata­curile obstrucţiunei. Aplause furtunoase în drepta. Stânga cântă „Kossuth Lajos azt izenteu... La finea şedinţei presidentul a anun­ţat, că cotitele Tisza a presentat o mo­ţiune privitoare la ordinea de zi a şedin­ţei proxime (şedinţa de Vineri) după care propune, ca afară de şedinţele dinainte­­de amiazî, să se ţină şedinţe de la 4—9 ore sera. FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ Plante cari se hrănesc cu carne. De G. Coşbuc. Ar fi o minune se vedî un bou, ori lin cal mâncând carne, asemenea lupului şi ursului. Şi cu toate acestea par’că tot n’ar fi aşa de mare minune, ca un cireş ori un prun, care ar mânca şi ar trăi nu­mai cu carne. O plantă să mănânce carne! N’are nici o putinţă, că n’are nie­ gură, nici stomac. Aşa este, şi totuşi sunt plante, cari nu se hrănesc cu sucuri din pământ, ■oi cu carne de animale vii, cu albuş de ou şi cu sânge. Cetitorul o să dea din cap, nu se poate. Ori, aducendu-şî aminte de câte mi­nunăţii aude c’ar fi fiind prin America o să dică: „Cine scie, pote că sunt, dar Dumnezreu scie pe unde, pe acolo prin A­­merica“. Negreşit, în America sunt plante, cari mănâncă insecte, plante cu mult mai posnaşe, de­cât cele pe cari vreau se vi­ le descriu. Dar eu nu am să fug pănă în America după plante ce se hrănesc cu carne; eu sciu nu numai una, ci trei*), în chiar țara nostră, în România. Să nu te miri cetitorule, die adevărat, în România! Și poate le cunoscî, dar n’ai sciut, că se hrănesc cu carne. Poate vei băga de sem­ă de aci înainte, căci ți­ le spuiu acestea toc­mai ca să bagi de seamă. Toate trei sunt plante, cari trăesc prin mlaștini, pe fundul cu nomol uscat al bălţilor. In nămol nu pot găsi nici o hrană, deci neputând să fie „vegetariane“ trebue se fie carnivore. Asta e singura esplicare a minunii, că ele mănâncă nu­mai carne. Negreşit, că e o nebunie din partea lor, că se îndărătnicesc a cresce tocmai în nămol, unde e mai rău de rân­dul hranei, dar de altă parte, decă odată sciu să mănânce friptură, ce le pasă lor de nămol şi că n’au hrană din pământ. Ori cum am întorce-o, e totuna: silite fi­ind se crescă în nămol, au învăţat să mă­nânce carne; şi învăţând odată a se hrăni cu carne, le merge bine şi aşa în nămol. Şi nu e minune aşa de mare, că pot mistui carnea, cât e de mare minunea că sciu să şî-o agonisescă. Vorba Românului nu e lucru mare se cheltuescî banii, ci e mare lucru să-i scii câştiga. Şi într’adevăr minunate întocmiri au aceste plante spre a putea pune „mâna“ — vorba vine — pe o bucăţică de carne. Surit în America (ei Domne, Ură şi America!) plante cum am spus, cu întocmiri şi mai minunate de­cât aceste trei plante din România, deci îşi sciu­prinde insectele cu atâta măestrie, în­cât nu e tâlhar pe lume mai isteţ în­tru aflarea de mijloace de a pungăşi aşa ca ele. Dar, cura­ţie, am să vă vorbesc numai de-ale noastre, căci destul sunt de minunate. Una dintre acestea e aşa numita la­­tinesce Pinguicula vulgaris, pe care o nu­mesc în limba nostră, cei ce-o cunosc, Taie grasă, fiind­că are foi cărnaşe şi moi. Ea cresce prin locuri umede, prin mlaş­tini, mai ales pe la munte Are flori al­băstrui şi e mititică de tot. Foile ei stau lipite de pământ, în chip de rozetă, ca ale pătlaginei. Ele sunt încovoiate puţin la margine şi au pe faţa de­asupra nişte bubuliţe cari scot un suc cleios. Insectele m­ici — musculiţele şi gândăceii — deca apucă să s’aşete odată pe frundă, nu mai scapă cu vieţă. Bubuliţele încep numai de cât să scotă cleiul lor; insectele încep să se înece şi se opintesc să fugă spre marginile foii, căci n’au putinţă se-şi mai desfacă aripile încleite. Dar îndată­ ce a­­ting marginile foii, totă foia par’că învie­; marginile ei se mişcă, se încovoie tot mai tare şi împing insecta spre mijlocul foii, care se face acum ca o albie, plină de cleiu, şi biata insectă se înecă fără să aibă nici o putinţă de scăpare. După­ ce more, bubuliţele scot un suc mistuitor, care to­­pesce insecta şi o consumă cu totul. Fata apoi se întinde erăşi şi aşteptă altă pradă. Cu mult mai posnaşe capcană are Otrăţelul bălţilor. Şi acesta e o plantă mi­titică, cu flori foarte frumoase, galbene, şi cresce prin gropi cu apă. In gropile din lunca Câlniştei sub Coroana în judeţul Vlaşca, se găsesce foarte mult otrățel de acesta. El n’are rădăcini și plutesce liber pe apă, de aceea nicî n’ar putea trăi pe ape curgătore. Brundele-i sunt tăiate foarte fin, ca nisce ațe. In vârful ațelo­r e câte o beși *) Ele sunt mai multe. Dar aceste trei sunt mai vrednice de luat în seama. GAZETA TRANSILVANIEI Resboiul ruso-japones. Scriea cea mai nouă este, că vasul distrugător de torpile rusesc „Raztoropni“ s’a refugiat din Port-Arthur la Cifu. Va­sul a părăsit Port-Arthurul pe o noapte forte viforosă și a ajuns la Cifu, unde se refugiase și vasul „Resitelny“,după lupta navală de la 10 Aug. Sosirea vasului „Raztoropni“ a pro­dus mare surprisă la Cifu. Mulţi credeau, că flota rusă a eşit arăşî în largul mării. S’a aflat vise mai târijiu, că numai el sin-­ gur s’a refugiat. Indat­ă­ ce vasul a ajuns în port, au­torităţile Chinese au luat măsuri pentru desarvaarea lui. A şi fost desarmat. Echi­­pagiul a părăsit imediat vasul, afară de un soldat, care a făcut ca vasul să sară în aer, pentru­ ca „Raztoropni“ să nu a­­jungă sartea vasului „Resitelny“ despre care se stie că a fost remorcat şi dus de Japonesi. Se dice, că echipagiul vasului a dus cu sine telegrame foarte importante de la Stössel, între altele o telegramă, în care Stössel întrebă pe cei de la Petersburg să mai resiste, ori să capituleze în condi­­ţiuni favorabile? După o depeşă mai nouă din City, ofiţerii vasului afirmă, că Port- Arthurul stă adi tot aşa de bine ca îna­inte cu două luni. Crucișătorele din port vor face cât mai curând o eșire în largul mării. Pe câmpul de resboiț din Manciuria nimic nou. Generalul Saharov telegrafeză că în diua de 15 i. c. a fost liniște gene­rală. SCIRILE DILEI. 1 — 5 (18) Noemvrie. -}- Andreifx Buntoiu. Stindardul ne­gru, care fâlfăie de adi diminăţă de pe frontispiciul edificiului gimnasiului nostmi, anunţă trecerea la cele eterne a unui alt mare binefăcător al instituţiunilor noistre culturale, a bătrânului fruntaş din Şcheii Braşovului, a lui Andrei Buntoiu. N’a trecut încă un an de la moartea soţiei lui Andreiu Buntoiu, Elena, cu care împreună au făcut un testament reciproc prin care totă averea lor de peste 100.000 cor­­o tes­­teaza gimnasiului român din Braşov cu condiţiunea, ca ea să fie administrată îm­preună de biserica Sf. Nicolae şi de bi­serica Sf. Adormiri din cetate, — şi elă astădî dimineţă i-a urmat soţul după­ ce a împlinit 88 de ani de viaţă rodnică pă­­mântească. Deja de mai multe săptămâni se auflise, că „neică Andreiu Buntoiu", cum îi diceau toţi, merge spre rău, şi că se inventariase chiar la cererea proprie ave­rea. Suferea de­ o bolă cronică, la care în urmă se adauseră slăbiciunile bâtrâne­­ţelor. Până în ultimul timp Buntoiu a participat ca epitrop la tote afacerile bi­­sericei Sf. Nicolae, luând adese­ori parte activă la şedinţele comitetului parochial şi cercetând regulat sf. biserică. Deseră se va întruni Eforia şcollelor centrale românesc­ la o şedinţă extra­­ordinară, în care se vor lua disposiţiunile necesare în vederea înmormântării, care va avă loc Duminecă d. a. la orele 2 în chrarterul bisericii Sf. Nicolae. Afară de­­ număroşii cunoscuţi ai regretatului bine­făcător, vor lua parte la înmormântare toate corporaţiunile bisericesci şi elevii şcolelor centrale. Fie-i memoria binecuvântată! Parastas. Mâne. Sâmbătă la orele 91/4, se va oficia în biserica Sf. Nicolae din Scheiul Braşovului un parastas întru amintirea defunctei împărătese şi regine Elisabeta, la care vor participa profe­sorii şi elevii şcollelor noastre centrale în corpore. Un profesor maghiar din Braşov— la Paris. D­l Halász Gyula, profesor de 1. francesă de la şcolla reală de stat din Braşov, obţinând o subvenţie de la gu­vern s’a dus la Paris pentru completarea studiilor. Intr’o scrisoare adresată riiarului „Br. H." înfiinţat anul trecut de numi­tul profesor aic! în Braşov cu scop de a inaugura o „direcţie nouă“ în politica faţă cu naţionalităţile, o direcţie a cărei ţîntă vagă nimeni nu o putea pricepe şi de a cărei urmărire s’a şi lăsat în curând — d 1 Halász publică unele impresii din ca­pitala Franţei. Laudă ieftinătatea restau­rantelor, unde pentru 1 franc poţî mânca supă, friptură, pesce, fructe, brânză, pâne la discreţie, plus a bea o sticlă de vin. La un pension d-1 Halász avea de vecin la masă pe un “funcţionar de la daruin des plantes, care avea cunoscinţe despre raporturile Ungariei cu Austria, despre revoluţia de la 1848 şi despre Kossuth. D-l Halász regretă, că despre Petőfi şi Jókai nu sciea nimica (!) In schimb însă a învăţat câte­va cuvinte maghiare de la copiii d-l­ui Halász. Ce privesce sentimen­tele vecinului, vecinul era aderentul re­­vanşului, antiguvernamental şi clerical pronunţat (adecă antisemit). Profesorul din Braşov precum se vede dintre rân­duri ar fi avut dorinţa să între în discu­ţie, dar totuşi s’a contenit. Numai pe Dreyfus (!) şi pe Japonesi i-a luat în apă­rare faţă cu atacurile funcţionarului frances. Distincţiune. Din Blaşiu ni­ se scrie: Consistoriul metropolitan din Blaşiu în una din şedinţele trecute a distins pe d-l Arseniu Bunea, secretarul comitetului fon­dului şcol. grăniţeresc din Sibiiu cu brîu roşu numindu-l v.­protopop onorar. Acestă atenţiune din partea Consistoriului din Braşi a produs o bună impresie asupra tuturor amicilor şi stimătorilor domnului Ars. Bunea. Protopop al tractului Târgu-Miu­­reşului a fost numit în ultima şedinţă a consistoriului archidiecesan din Sibiiu d-l Ştefan Russu, ales cu unanimitate de pro­topop de către sinodul protopopesc trac­­tual ţinut luna trecută. Derailare de tren. In z­iua de 14 Noemvrie trenul personal nr. 505, care a plecat din Braşov la orele 8 şi 7 seara, a derailat în gara Blasifi, fără să se fi În­tâmplat pasagerilor vr’un accident. Causa detailării, după­ cum s’a constatat la cerce­tare — a fost, că între sine a ajuns o bucată de pietre tocmai la macazuri. Can­tonierul a fost suspendat, er mașinistul care a întrat foarte încet in gară evitând prin acesta catastrofa, a fost lăudat de superiorii săi. Proces de pressă. Procurorul a in­tentat proces de pressă fetei săptămânale „Poporul Român“, ce apare în Budapesta, pentru articolul „Popor rătăcit“, care ar conţine „insultă contra statului“ şi ar „pro­paga ură şi agitaţie contra poporului maghiar“. Un lansgenet medieval. In faţa magazinului de fierărie al d-lor Karaner G Jekelius astădî fiind di de târg o mul­ţime de oameni se adunară şi admirau un răsboinic medieval de zinc aramit, de-o înălţime de 3 metri. Figura acesta foarte bine reuşită s’a esecutat la Budapesta după desemnurile architecţilor „Fraţii Gabory“ din Braşov, şi este destinată pen­tru frontonul viliei Beer, zidită tot de dânşii pe şirul strajii. Budgetul ministeriului instrucţiu­ne! pub­lie din România s’a stabilit­ pe anul 1905/906 în suma de 27.538.503 cur., cu 931.604 mai mult decât anul trecut. (Gradaţiile de 5 ani ale învăţătorilor şi şcoli nouă de meserii). La spitalul civil din Braşov a fost în luna Octomvrie următorea mişcare: Bolnavi rămaşi din luna precedentă: 89, intraţi în Octomvrie 180. Total: 269 (163 bărbaţi, 106 femei). Din aceştia s’au tă­măduit: 141, s’au îndreptat: 18. Nevinde­caţi: 4, morţi: 11. Au mai rămas în spi­tal: 95. Suma zilelor de tratament: 3002. In cursul lunei s’au executat 59 opera­ţiuni. Numărul consultaţiunilor gratuite: 377. Operaţiuni mici ambulatorice: 14. Reuniunea română de cântări şi musică din Bocşa montană aranjeză în 7 (20) Noemvrie 1904 un concert şi teatru în sala hotelului la „Cerbul de aur“ din Bocşa­ mont., în favorul fondului reuniunei. Preţul de intrare: Loc I 1 cor. 60 bani; loc II 1 cor. 20 bani; loc III 1 cor. Par­tere 80 bani. începutul la 8 ore seara. După producțiune urmeaza joc. Program : 1) Motto, cor mixt de Joa­chim Perian. 2) Corul Româncei, cor mixt de I. St. Paulian. 3) Concert, cor mixt de Gavril Musicescu. 4) Fluerul Ciobanu­lui, cor mixt de I. Perian. 5) Marșul Do­robanților, cor mixt de I. St. Paulian. Teatru. 6) „Soldaţii reservişti“, comedie naţională cu cântări în 2 acte de Ioan Dimitrescu. Scrii mărunte din România. Tele­grame sosite la ministeriul de interne anunţă, că ninsorea e generală în întrega ţară. Lacul Brateş a îngheţat. Cursele pe Dunăre, deşi ninge necontenit, continuă neîntrerupt. — Senatul universităţii din Iaşi a propus unanim pe d-l advocat G. G. Mi­­ronescu, spre a fi numit profesor pentru procedura civilă la facultatea de drept din Bucurescî. — Mâne se întrunesc la esposiția agrară din Bucurescî toate juriile pentru a întocmi tablourile definitive ale premii­lor ce se vor acorda exposanţilor. EV. Efect sigur vindecător. Toţi aceia, cari sufer de nemistuire, lipsă de apetit, sau stomacu­­ri le funcţioneză regulat, pot conta la vindecare şi­ 246—1904.

Next