Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1905 (Anul 68, nr. 1-23)
1905-01-15 / nr. 10
NY. 10. —1905. Heraclea şi Songudlak au naufragiat 6 vapoare, între cari vaporul »Kalypso« aparţinător societăţii de navigaţie »Lloyd« şi vre-o 30 vase mai mici. Două remorchere şi mai multe corăbii cu ventrele s’au scufundat. Vre-o 30 persoane s’au înecat. Ur, nou vapor român. La sfîrşitul acestei luni d-l Coandă, directorul general al serviciului maritim român, va pleca la Sainte-Nazaire în Franţa de sud, pentru a fi present la lansarea în apă a noului vapor român »România«, construit în şantierele de la Sainte-Nazaire. Noul vapor întrece în ce priveşte mărimea şi eleganţasa, tote vasele românesc de până acum. »România« va sosi în decursul lunei Feb, la Constanţa. Producţiune în Fofeldea. Ni se scrie: Corpul învăţătoresc din comuna Fofeldea a aranjat în sera anului nou o producţiune teatrală împreunată cu declamaţiuni şi cântece de cor. Sala scalei a fost înţesată de popor. înainte de deschidere învăţătorul capelan, d-l I. Bonea, a ţinut o cuvântare potrivită, după care au urmat piesele programului : duă cântece esecutate cu fetiţe şi băeţi de scălă , un trilog ■contra beţiei, altul contra sărbătorilor băbesc! şi un dialog despre procese, două ■declamaţiun!, er în fine comedia: »Doi prinşi în cursă«. Bucăţile au fost bine alese şi instructive. Esecutarea potrivită. Publicul a fost satisfăcut. Onore d-lor învăţător! I. Bonea şi Alexe Manuil pentru zelul lor în promovarea înaintării poporului. O broșură maghiară despre politica Românilor. I-l Sebestyén Ede, care a stat mai anul trecut la Bucuresci, să învețe românesce, a scos o broşurică sub titlul »A román nemzetiségi politika«. D-l Sebestyén publică programele politice ale Românilor începând de la 1848 și se încerca a face pe iî colea și câte un comentar. Intr’ s un capitol special, forte scurt, stările pentru superioritatea de rassă a Maghiarilor, în alt capitol de vr’o 80 rândur! cicero vorbesce, cum se pricepe și el, despre »caracterul şi cultura Românilor«, tot aşa de scurt tracteză politica »maghiară şi austriacă« a Românilor, »Românii şi România«. »Unirea tuturor Românilor« pe care o declară de imposibilitate şi cu acesta încheie. — Dar cu publicarea programelor să fi făcut orecare serviciu conaţionalilor săi extrem de ignoranţi în tot ceea ce privesce mişcarea culturală şi politică a Românilor,comentarele ce le face însă nu se înalţă ■peste nivelul observaţiunilor banale ale scribilor de la orî care diar soviist. Alegeri de protopop. La şiria şi Hălmagiu s’au ţinut Duminecă alegeri de protopop. La Şiria au fost 3 concurenţi: Mihaiîi Lucuţar care a întrunit 37 voturi, Filip Leuca, care a întrunit 23 voturi şi Fabriciu Manuilă, care a întrunit 7 voturi. La Hălmagiu a întrunit Cornel Lazar 39 voturi şi Dr. Dimitrie Barbu 28 voturi. Scrie literară. Cetim în »Secolul«: Tînărul poet I. Budu, din Bacău, cunoscut în cercurile literare sub pseudonimul Isis, a pus sub pressă la München, unde își ■complectăză studiile, un volum de versuri rare va fi ilustrat de pictorii din capitala Bavariei. Coperta va fi esecutată de celebrul pictor german Franz Stuck. Capâlna de jos a repausat la 25 ianuarie în etate de 43 ani, lăsând în doliu pe soţul său şi patru copii, precum şi numerose rudenii. Pompierii voluntari din Braşov învită cu totă stima pe toţi amicii şi binevoitorii la convenirea socială împreunată cu dans, care va avea loc Sâmbătă în 28 Ian. în sala de concerte din Redută. Intrarea 2 coroane. Comitetul. 1. Efect sigm vindecător. Toți aceia, cari safer de nemistuire sau stomacul nu funcționază regulat ceea ce carseaza constipație, durere de cap, lipsă de apert sau alte boale, pot conta la vindecare asigură prin folosirea cunoscutelor prafuri seidlitz a lui Moli. Cutii originale a 2 cor. se pot căpăta dimic mriu poştă dela farmacistul A. Moli literantul curţii din Viena Tuchlauhen . In farmaciile din provincia să se ceră preparatul A. Moli prevădut cu marca de contravenţie şi subscriere Necrolog. Letiţiaţia parochului gr. cat. Vălean n. Branso- Panteliu Vălean dindenega sprijinul, pănă ce la spovădania cea mai apropiată, s’a vădut, retusat... De geaba a rugat’o şi a implorat’o pe tot ce are mai scump, ea a rămas inexorabilă. Şi când a întors’o pe ameninţări, ea i-a rîs ’în faţă şi i-a întors spatele. Atunci îl cuprinse o furie nebună și în mânia sa își uitase de sine într’atâta încât o lovi cu biciușca. Lovitura lăsă o dâră roșie pe gâtul alb al femeii și o ardea pănă în adîncul sufletului. In aceeași soră, negăsind altă cale de scăpare, Heinz a defraudat de la clubul regimentului, al cărui cassier era, suma trebuită de şi mergând la casino, şî-a plătit datoria. Era palid ca ceva şi căuta a se arăta indiferent, dar cu tote îndemnările cameradilor n’a mai pus mâna pe cărţi, îşi jurase pe sufletul mamei sale repausate şi pe capul copilei sale, că nu va mai juca cărţi. Şi decă se va întorce acasă, are se spună totul Măriei Magdalenei. Avea speranţa, că o va sili, să-l ajute, ca să restitue »împrumutul« luat din cassa clubului, căci dor era în joc onérea lui şi onéreacopilului lor. N’a fost însă aşa. In noaptea aceasta, care în urma sguduirei teribile sufletesci ar fi putut deveni o nopte binecuvântată de convertire la cele bune, s’a surpat întregul edificiu al căsniciei lui Rheden, edificiu clădit în mijlocul celor mai favorabile auspicii. Maria Magdalena s’a încuiat în odaie și a rămas surdă la toate strigătele bărbatului. Nu putea să uite lovitura de biciușcă, intreaga ei ființă se revolta împotriva bărbatului care a umilit-o și maltratat’o. Inima ei era ca o pietra fără simțiri. Iubirea de mai nainte se prefacă în dispreț. Heinz a trebuit să petrăcă noaptea singur în odaia sa, nu voia să facă servitoarele martore unei scene familiare. Şi fără ca Heinz să-şi fi putut mărturisi fapta desperată pe care o săvîrşise, Maria Magdalena a părăsit casa bărbatului înainte de a se miji de cină, luând cu sine şi fetiţa. (Va urma’). GAZETA TRANSILVANIEI. O artistă română. Iţiarul »Drapelul« din Lugoşiu primesce urmatorele rânduri de la un prietin al seu : Un distins bărbat prietin şi cunoscător al Românilor, mi-a trimis de »Anul nou« mai multe ziare străine, cari conţin şi marcheză diferite notiţe, despre noi şi naţiunea nostră. Intre articolii subliniaţi cu roşu, de astă-dată găsii şi recensiunî teatrale. Recensiunî despre succesele unei artiste române în marea Germanie! »Märkische Volksstime« din Forst, care recensa debutul artistic al societăţii dramatice a directorului Immisch, din teatrul orăşenesc. Piesa era »Kettenglieder« (zalele lanţului) de olandesul poet Heyermans. E una din acele puternice tragedii sociale, eşită din epoca naturalistică, lângă care chiar şi bogaţii germani numai puţine pot număra. In valurile conflictelor ce se sbat cu atâta egoism şi înverşunare, încât gravamena desnodământului reclamă o întreagă scală de puteri sufletesc!, s’a distins d-sora Hetin Mathey, jună Română, originară din Sibiiu. »Förster Tagblatt« scrie despre comediile lui Shakespeare, cari deşi vechi şi îmbrăcate în vremea lor, adî mai mult ca ori când sunt potrivite în a biciui şi a da în rîs egoismul viţios, patimile scârbese, fudulia şi prostia. Ca atunci aşa şi acum, virtutea rămâne tot virtute, pentru care nu esistă tesaur, cu care se o poţi cumpăra! In bucata lui »Was Ihriveit« sunt o grămada de ocasii, pentru ca un talent instruit ca al d-sorei Hella Mathey să-şi desfăşure toate darurile naturale, de la adânca seriositate pănă la cea mai sburdalnică drăgălăşie. »Neumärkische Zeitung« din Landsberg descrie piesa: »Wie Klein Else das Kunstkind suchen ging«, o sublimă naraţie poetică, de Teresa Haupt. Rola principală a Eisei a predat-o d-sora Hella Mathey din ensambll Immisch. Şi nu numai a încântat, ci a fermecat pe toţi prin viul ei joc plin de graţie şi tinereţe. Teacercetat, a trul, care a fost peste măsură aclamat-o cu mult entusiasm! D-sora Hella Mathey e o artistă română. Am presentat în scurt puterea, inteligenţa artistei, ce şî-a absolvat studiile dramatice în Viena şi Graz. E a nostra, der e între streni. E apreciată, der de oamenî streini! Şi totuşi făloşî suntem, că e a nostră. Militărită publică. Eforia scélelor centrale române gr. or. din Braşov aduce şi pe acestă cale cea mai căldurăsă mulţămită domnului epitrop al bisericei Sf. Nicolae din Şcheia Andrei Lupan, pentru neobositul zel şi marea abnegaţiune, ce a manifestat în mod absolut desinteresat, la îngrijirea şi cu ocazia înmormântării marelui binefăcător al şcolelor Andrei Buntoiu. Braşov, 31 Decemvrie 1904. Eforia şcolelor centrale române ort. răsăritene Braşov. Dr. V. Saftu, Ioan Pricu, pres. secr. ULTIME SC1RI. Oreştie, 26 Ian. (Tel. part.) Pănă la 4 d. a. Vörös avea 311, Vlad 290 voturi. In cele din urmă a reuşit Vlad a fi ales cu 521 voturi contra 440 ale lui Vörös. Ighii, 27 Ian. (Tel. part.) Ales. Vaida-Voevod a căcut faţă cu guvernamentalul Werner. Popii şi notarii români au votat în cea mai mare parte pentru Werner. De aiii, 27 Ian. (Tel. part.) In cercul Ileanda-mare a fost ales Dr. Teodor Mihali, cu majoritate de 212 voturi. Volniciile organelor administraţiei revoltătore, Dr. Barbul şi toţi aranjatorii de ordine, au fost la început deţinuţi... (nedescur.) Boroşineu, 27 Ianuarie. Dr. Ioan Suciu a fost ales în cercul Boroşineului. Ocna Sibiiului, 27 Ianuarie. Dr. A. Cosma a coleţiit ţaţă cu guvernamentalul Dr. Markbreit. Deva, 26 Ian. (Tel. part.) Lupta a decurs între independistul br. Toroczkay şi guvernamentalul br. Szentkereszty. A. Vlad, care candidase şi el, s'a retras. Miliţie multă. Două batalioane concentrate. Preoţii români şi alegătorii din popor tîrîţi cu cu forţa se voteze pentru candidatul guvernului. A învins candidatul guvernamental. Tirnavia, 26 Ianuarie. Pănă la ora 3 d. a. candidatul slovac Kollar a obţinut 72 voturi. Guvernamentalul Veres 393. Verbo, 26 Ianuarie. Rudnyaszky a obţinut pănă la 2 ore d. a. 337 voturi- candidatul slovac Markovici 300 voturi. Şomcuta-mare, 26 Ianuarie. Contele Paul Teleky disident a fost ales. BeiUŞ, 26 Ianuarie. Guvernamentalul Desy a obţinut 326 voturi, naţionalistul Ştefan 43. Budapesta, 27 Ianuarie. Se cunosce pănă acum resultatul alelegerilor din 212 cercuri electorale. Partidul liberal a obţinut pănă acum 111 mandate, partidele din oposiţie 101. Oposiţionalii au cucerit de la liberali cel puţin 20 cercuri. Petersburg, 27 Ianuarie. Faimele despre omorîrea Ţarului nu sunt adevărate. Eri a domnit linişte. Helsingfors, 27 Ianuarie. Cu ocasiunea tulburărilor de aici poliţia a puşcat asupra demonstranţilor. Mulţi omeni au fost răniţi. Constantinopol, 26 Ianuarie. Slujba regulată în capela română din Monastir a început asără sub ocrotirea autorităţilor locale. Ordinea n’a fost tulburată. Parochia a adresat depeşe de mulţumire Sultanului. Mitro Pagina 3, politul grec din Monastir a dispus se închidă şcolile şi prăvăliile în semn de protestare. In şedinţa de acol sinodul a hotărît să protesteze la Yldiz-Kiosk, Petersburg, 26 Ianuarie. Castelul din Ţarskoe-Selo a fost împrejmuit de un cordon de infanterie şi artilerie în număr de 1600 omeni. Greva deocamdată e suprimată. Guvernorul Trepov a provocat pe muncitori, ca pănă Vineri se întreră şi în lucru, altfel vor fi espulsaţi. 90% dintre muncitori au reluat munca. Tokio, 26 ianuarie. După rapoartele sosite la ministeriul marinei, Japonia a pierdut în răsboiul de pănă acum pe mare 17 vase de răsboi și și 9 vase de transport. Afară de acesta a mai pierdut numerese torpilare. Literatură. Apărut la Bucureșci: Sistema ortografică a limbei române de Nic. Densuşianu, o broşură de 73 pagine şi se află de vândare la librăria Leon Alcalay din Bucuresci cu preţul de 1 leu, trimisă cu posta 1 leu 15 bani sau 1 cor. 10 iii. Diverse. Păţania unui misionar. Diarele australiene povestesc următorea păţanie a unui misionar, care propaga religiunea creş-* tină în triburile sălbatice din sudul Australiei. Misionarul ţinea predici în fie care di şi curând dobîndise un mare număr de proseliţî. Intr’o di, după ce sălbaticii au crezut că sunt destul de iniţiaţi în cele creştinesc, le-a venit poftă să mănânce pe misionar, un om gras şi bine făcut. In acest scop s’a adunat întregă comunitate, au făcut un foc bun şi au început pregătirile pentru frigerea şi mâncarea nenorocitului misionar. Şeful tribului dăduse ordin pentru punerea misionarului în frigare şi se pregătea tocmai să guste din carnea lui când o voce din comunitate strigă: — Staţi, nu comiteţi o nelegiuire, căci adî e Vineri şi nu e permis să se mănânce carne, fiind di de post. In adevăr, fiind Vineri, di în care, după poveţele misionarului, trebuia se se ţină post, sfinţia sa a fost numai fript, rămâind ca cinstita obşte se’l mănânce a doua di Sâmbătă. Sortea dinastiei Romanov. Şi astădî mai sunt încă omeni, cari cetesc sortea omenilor din stele. Un astfel de »savant« a stabilit — după cum scriu foile engleso — mai acum 10 ani următorul horoscop actualului Ţar și dinastiei Romanov: Horoscopul Ţarului nu e norocos. Ţarul este mai mult sever, decât nobil, precaut şi mai puţin impulsiv, precum a fost tatăl său. E mai talentat decât tatăl său, dar se lasă înfluinţat în acţiunile sale de încăpăţinarea sa şi de dorul său de răsbunare. Ţarul e din fire romantic, se ocupă cu sciinţele şi cu literatura, înclinăză însă spre sciinţele oculte. In decursul guvernării sale va întîmpina multe greutăţi şi răsboie. Steaua familiei Romanov e în apunere. Pănă în Aprilie 1904 predice horoscopul Ţarului nenoroc, el începândcu luna Martie 1905 greutăţi interne, duşmănii şi pericol de viaţă. Un an critic de prima ordine va urma însă în 1912, în care an viaţa Ţarului va fi necontenit periclitată. Mişcări revoluţionare interne şi duşmănii cu puterile externe vor mări acest pericol, care va ajunge punctul de culminaţiune în anul 1915. Dăcă în acest moment nu-i va sări într’ajutor un »prietin« bun, nu va afla scăpare căci stelele sunt contra lui. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Redactor responsabil: Traian H. Pop.