Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1905 (Anul 68, nr. 1-23)

1905-01-15 / nr. 10

NY. 10. —1905. Heraclea şi Songudlak au naufragiat 6 va­­poare, între cari vaporul »Kalypso« aparţi­nător societăţii de navigaţie »Lloyd« şi vre-o 30 vase mai mici. Două remorchere şi mai­­ multe corăbii cu ventrele s’au scufundat. Vre-o 30 persoane s’au înecat. Ur, nou vapor român. La sfîrşitul acestei luni d-l Coandă, directorul general al serviciului maritim român, va pleca la Sainte-Nazaire în Franţa de sud, pentru a fi present la lansarea în apă a noului va­por român »România«, construit în şan­tierele de la Sainte-Nazaire. Noul vapor întrece în ce priveşte mărimea şi eleganţa­­sa, tote vasele românesc­ de până acum. »România« va sosi în decursul lunei Feb, la Constanţa. Producţiune în Fofeldea. Ni­ se scrie: Corpul învăţătoresc din comuna Fofeldea a aranjat în sera anului nou o produc­ţiune teatrală împreunată cu declamaţiuni şi cântece de cor. Sala scalei a fost înţe­sată de popor. înainte de deschidere învă­ţătorul capelan, d-l I. Bonea, a ţinut o cu­vântare potrivită, după care au urmat piesele programului : d­­uă cântece esecu­­tate cu fetiţe şi băeţi de scălă , un trilog ■contra beţiei, altul contra sărbătorilor bă­besc! şi un dialog despre procese, două ■declamaţiun!, er în fine comedia: »Doi prinşi în cursă«. Bucăţile au fost bine alese şi instructive. Esecutarea potrivită. Publicul a fost satisfăcut. Onore d-lor în­văţător! I. Bonea şi Alexe Manuil pentru zelul lor în promovarea înaintării popo­rului. O broșură maghiară despre politica Românilor. I­-l Sebestyén Ede, care a stat mai anul trecut la Bucuresci, să învețe românesce, a scos o broşurică sub titlul »A román nemzetiségi politika«. D-l Sebes­tyén publică programele politice ale Româ­nilor începând de la 1848 și se încerca a face pe i­î­ colea și câte un comentar. Intr’ s un capitol special, forte scurt, stările pentru superioritatea de rassă a Maghiarilor, în alt capitol de vr’o 80 rândur! cicero vor­­besce, cum se pricepe și el, despre »carac­terul şi cultura Românilor«, tot aşa de scurt tracteză politica »maghiară şi austri­acă« a Românilor, »Românii şi România«. »Unirea tuturor Românilor« pe care o de­clară de imposibilitate şi cu acesta înche­ie. — Dar cu publicarea programelor să fi făcut ore­care serviciu conaţionalilor săi ex­trem de ignoranţi în tot ceea­ ce privesce mişcarea culturală şi politică a Românilor,­­comentarele ce le face însă nu se înalţă ■peste nivelul observaţiunilor banale ale scri­bilor de la orî­ care diar soviist. Alegeri de protopop. La şiria şi Hăl­­­magiu s’au ţinut Duminecă alegeri de pro­topop. La Şiria au fost 3 concurenţi: Mi­­haiîi Lucuţar care a întrunit 37 voturi, Filip Leuca, care a întrunit 23 voturi şi Fabriciu Manuilă, care a­ întrunit 7 voturi. La Hălmagiu a întrunit Cornel Lazar 39 voturi şi Dr. Dimitrie Barbu 28 voturi. Scrie literară. Cetim în »Secolul«: Tînărul poet I. Budu, din Bacău, cunoscut în cercurile literare sub pseudonimul Isis, a pus sub pressă la München, unde își ■complectăză studiile, un volum de versuri rare va fi ilustrat de pictorii din capitala Bavariei. Coperta va fi esecutată de cele­brul pictor german Franz Stuck. Capâlna de jos a repausat la 25 ianuarie în etate de 43 ani, lăsând în doliu pe so­ţul său şi patru copii, precum şi nume­­rose rudenii. Pompierii voluntari din Braşov învită cu totă stima pe toţi amicii şi binevoito­rii la convenirea socială împreunată cu dans, care va avea loc Sâmbătă în 28 Ian. în sala de concerte din Redută. Intrarea 2 coroane. Comitetul. 1. Efect sigm­ vindecător. Toți aceia, cari sa­fer de nemistuire sau stomacul nu funcționază re­gulat ceea ce carseaza constipație, durere de cap, lipsă de apert sau alte boale, pot conta la vinde­care asigură prin folosirea cunoscutelor prafuri seidlitz a lui Moli. Cutii originale a 2 cor. se pot căpăta dim­­­ic mriu poştă dela farmacistul A. Moli literantul curţii din Viena Tuchlauhen . In fa­rmaciile din provincia să se ceră preparatul A. Moli prevădut cu marca de contravenţie şi subscriere Necrolog. Letiţia­ţia parochului gr. cat. Vălean n. Bran­so- Panteliu Vălean din­­denega sprijinul, pănă ce la spovădania cea mai apropiată, s’a vădut, retusat... De geaba a rugat’o şi a implorat’o pe tot ce are mai scump, ea a rămas inexorabilă. Şi când a întors’o pe ameninţări, ea i-a rîs ’în faţă şi i-a întors spatele. Atunci îl cu­prinse o furie nebună și în mânia sa își uitase de sine într’atâta încât o lovi cu biciușca. Lovitura lăsă o dâră roșie pe gâ­tul alb al femeii și o ardea pănă în adîn­­­cul sufletului. In aceeași soră, negăsind altă cale de scăpare, Heinz a defraudat de la clubul regimentului, al cărui cassier era, suma­­ trebuită de şi mergând la casino, şî-a plă­tit datoria. Era palid ca ceva şi căuta a se arăta indiferent, dar cu tote îndemnă­rile cameradilor n’a mai pus mâna pe cărţi, îşi jurase pe sufletul mamei sale repausate şi pe capul copilei sale, că nu va mai juca cărţi. Şi decă se va întorce acasă, are se spună totul Măriei Magdalenei. Avea­ spe­ranţa, că o va sili, să-l ajute, ca să resti­­tue »împrumutul« luat din cassa clubului, căci dor era în joc onérea lui şi onérea­­copilului lor. N’a fost însă aşa. In noaptea aceasta, care în urma sgu­­duirei teribile sufletesci ar fi putut deveni o nopte binecuvântată de convertire la cele bune, s’a surpat întregul edificiu al căsniciei lui Rheden, edificiu clădit în mij­locul celor mai favorabile auspicii. Maria Magdalena s’a încuiat în odaie și a rămas surdă la toate strigătele bărba­tului. Nu putea să uite lovitura de biciușcă, intreaga ei ființă se revolta împotriva băr­batului care a umilit-o și maltratat’o. Ini­ma ei era ca o pietra fără simțiri. Iubirea de mai nainte se prefacă în dispreț. Heinz a trebuit să petrăcă noaptea singur în odaia sa, nu voia să facă servi­­toarele martore unei scene familiare. Şi fără ca Heinz să-şi fi putut mărturisi fapta desperată pe care o săvîrşise, Maria Mag­dalena a părăsit casa bărbatului înainte de a se miji de cină, luând cu sine şi fetiţa. (Va urma’). GAZETA TRANSILVANIEI. O artistă română. Iţiarul »Drapelul« din Lugoşiu pri­­mesce urmatorele rânduri de la un prietin al seu : Un distins bărbat prietin şi cunos­cător al Românilor, mi-a trimis de »Anul nou« mai multe ziare străine, cari conţin şi marcheză diferite notiţe, despre noi şi naţiunea nostră. Intre articolii subliniaţi cu roşu, de astă-dată găsii şi recensiunî teatrale. Recensiunî despre succesele unei artiste române în marea­­ Germanie! »Märkische Volksstime« din Forst, care recensa debutul artistic al societăţii dramatice a directorului Immisch, din tea­trul orăşenesc. Piesa era »Kettenglieder« (zalele lanţului) de olandesul poet Heyer­­mans. E una din acele puternice tragedii sociale, eşită din epoca naturalistică, lângă care chiar şi bogaţii germani numai pu­ţine pot număra. In valurile conflictelor ce se sbat cu atâta egoism şi înverşunare, în­cât gravamena desnodământului recla­mă o întreagă scală de puteri sufletesc!, s’a distins d-sora Hetin Mat­hey, jună Ro­mână, originară din Sibiiu. »Förster Tagblatt« scrie despre co­mediile lui Shakespeare, cari deşi vechi şi îmbrăcate în vremea lor, adî mai mult ca ori când sunt potrivite în a biciui şi a da în rîs egoismul viţios, patimile scârbese, fudulia şi prostia. Ca atunci aşa şi acum, virtutea rămâne tot virtute, pentru care nu esistă tesaur, cu care se o poţi cumpă­ra! In bucata lui »Was Ihr­iveit« sunt o grămada de ocasii, pentru­­ ca un talent instruit ca al d-sorei Hella Mathey să-şi desfăşure toate darurile naturale, de la a­­dânca seriositate pănă la cea mai sburdal­­nică drăgălăşie. »Neumärkische Zeitung« din Landsberg descrie piesa: »Wie Klein Else das Kunstkind suchen ging«, o subli­mă naraţie poetică, de Teresa Haupt. Rola principală a Eisei a predat-o d-sora Hella Mathey din ensambl­l Immisch. Şi nu nu­mai a încântat, ci a fermecat pe toţi prin viul ei joc plin de graţie şi tinereţe. Tea­cercetat, a trul, care a fost peste măsură aclamat-o cu mult entusiasm! D-sora Hel­la Mathey e o artistă română. Am presentat în scurt puterea, inte­ligenţa artistei, ce şî-a absolvat studiile dramatice în Viena şi Graz. E a nostra, der e între streni. E apreciată, der de oa­­menî streini! Şi totuşi făloşî suntem, că e a nostră. Militărită publică. Eforia scélelor centrale române gr. or. din Braşov aduce şi pe acestă cale cea mai căldurăsă mulţămită domnului epitrop al bisericei Sf. Nicolae din Şcheia Andrei Lupan, pentru neobositul zel şi marea ab­­negaţiune, ce a manifestat în mod absolut desinteresat, la îngrijirea şi cu ocazia în­mormântării marelui binefăcător al şcole­­lor Andrei Buntoiu. Braşov, 31 Decemvrie 1904. Eforia şcolelor centrale române ort. răsăritene Braşov. Dr. V. Saftu, Ioan Pricu, pres. secr. ULTIME SC1RI. Oreştie, 26 Ian. (Tel. part.) Pănă la 4 d. a. Vörös avea 311, Vlad 290 voturi. In cele din urmă a reuşit Vlad a fi ales cu 521 voturi contra 440 ale lui Vörös. Ighii, 27 Ian. (Tel. part.) Ales. Vaida-Voevod a căc­ut faţă cu guver­namentalul Werner. Popii şi notarii români au votat în cea mai mare parte pentru Werner. De aiii, 27 Ian. (Tel. part.) In cer­cul Ileanda-mare a fost ales Dr. Teodor Mihali, cu majoritate de 212 voturi. Volniciile organelor administraţiei revoltătore, Dr. Barbul şi toţi aran­jatorii de ordine, au fost la început deţinuţi... (nedescu­r.) Boroşineu, 27 Ianuarie. Dr. Ioan Suciu a fost ales în cercul Boroşi­­neului. Ocna­ Sibiiului, 27 Ianuarie. Dr. A. Cosma a coleţiit ţaţă cu guverna­mentalul Dr. Markbreit. Deva, 26 Ian. (Tel. part.) Lupta a decurs între independistul br. Torocz­­kay şi guvernamentalul br. Szent­­kereszty. A. Vlad, care candidase şi el, s'a retras. Miliţie multă. Două batalioane concentrate. Preoţii ro­mâni şi alegătorii din popor tîrîţi cu cu forţa se voteze pentru candida­tul guvernului. A învins candidatul guvernamental. Tirnavia, 26 Ianuarie. Pănă la ora 3 d. a. candidatul slovac Kollar a obţinut 72 voturi. Guvernamenta­lul Veres 393. Verbo, 26 Ianuarie. Rudnyaszky a obţinut pănă la 2 ore d. a. 337 voturi- candidatul slovac Markovici 300 voturi. Şomcuta-mare, 26 Ianuarie. Con­tele Paul Teleky disident a fost ales. BeiUŞ, 26 Ianuarie. Guverna­mentalul Desy a obţinut 326 voturi, naţionalistul Ştefan 43. Budapesta, 27 Ianuarie. Se cu­­nosce pănă acum resultatul alele­­gerilor din 212 cercuri electorale. Partidul liberal a obţinut pănă acum 111 mandate, partidele din oposiţie 101. Oposiţionalii au cucerit de la liberali cel puţin 20 cercuri. Petersburg, 27 Ianuarie. Faimele despre omorîrea Ţarului nu sunt adevărate. Eri a domnit linişte. Helsingfors, 27 Ianuarie. Cu oca­­siunea tulburărilor de aici poliţia a puşcat asupra demonstranţilor. Mulţi omeni au fost răniţi. Constantinopol, 26 Ianuarie. Slujba regulată în capela română din Mo­­nastir a început asără sub ocrotirea autorităţilor locale. Ordinea n’a fost tulburată. Parochia a adresat de­­peşe de mulţumire Sultanului. Mitro­ Pagina 3, politul grec din Monastir a dispus se închidă şcolile şi prăvăliile în semn de protestare. In şedinţa de acol sinodul a hotărît să protesteze la Yldiz-Kiosk, Petersburg, 26 Ianuarie. Castelul din Ţarskoe-Selo a fost împrejmuit de un cordon de infanterie şi arti­lerie în număr de 1600 omeni. Greva deocamdată e suprimată. Guvernorul Trepov a provocat pe muncitori, ca pănă Vineri se între­­ră şi în lucru, altfel vor fi espulsaţi. 90% dintre muncitori au reluat munca. Tokio, 26 ianuarie. După rapoar­­tele sosite la ministeriul marinei, Ja­ponia a pierdut în răsboiul de pănă acum pe mare 17 vase de răsboi și și 9 vase de transport. Afară de a­­cesta a mai pierdut numerese tor­­pilare. Literatură. A­­­părut la Bucureșci: Sistema ortografică a limbei ro­mâne de Nic. Densuşianu, o broşură de 73 pagine şi se află de vândare la libră­ria Leon Alcalay din Bucuresci cu preţul de 1 leu, trimisă cu posta 1 leu 15 bani sau 1 cor. 10 iii. Diverse. Păţania unui misionar. Diarele australiene povestesc următorea păţanie a unui misionar, care propaga religiunea creş-* tină în triburile sălbatice din sudul Aus­traliei. Misionarul ţinea predici în fie­ care di şi curând dobîndise un mare număr de proseliţî. Intr’o di, după ce sălbaticii au cre­­z­ut că sunt destul de iniţiaţi în cele creş­tinesc­, le-a venit poftă să mănânce pe mi­sionar, un om gras şi bine făcut. In acest scop s’a adunat întregă comunitate, au fă­cut un foc bun şi au început pregătirile pentru frigerea şi mâncarea nenorocitului misionar. Şeful tribului dăduse ordin pen­tru punerea misionarului în frigare şi se pregătea tocmai să guste din carnea lui când o voce din comunitate strigă: — Staţi, nu comiteţi o nelegiuire, căci adî e Vineri şi nu e permis să se mănânce car­ne, fiind di de post. In adevăr, fiind Vineri, di în care, după poveţele misionarului, tre­buia se se ţină post, sfinţia sa a fost nu­mai fript, rămâind ca cinstita obşte se’l mănânce a doua di Sâmbătă. Sortea dinast­iei Romanov. Şi as­­tădî mai sunt încă omeni, cari cetesc sor­tea omenilor din stele. Un astfel de »sa­vant« a stabilit — după cum scriu foile engleso — mai acum 10 ani următorul ho­roscop actualului Ţar și dinastiei Romanov: Horoscopul Ţarului nu e norocos. Ţarul este mai mult sever, decât nobil, precaut şi mai puţin impulsiv, precum a fost tatăl său. E mai talentat decât tatăl­ său, dar se lasă înfluinţat în acţiunile sale de încă­­păţinarea sa şi de dorul său de răsbunare. Ţarul e din fire romantic, se ocupă cu sciinţele şi cu literatura, înclinăză însă spre sciinţele oculte. In decursul guvernării sale va întîm­­pina multe greutăţi şi răsboie. Steaua fa­miliei Romanov e în apunere. Pănă în A­­prilie 1904 predice horoscopul Ţarului ne­noroc, el începând­­cu luna Martie­ 1905 greutăţi interne, duşmănii şi pericol de viaţă. Un an critic de prima ordine va ur­ma însă în 1912, în care an viaţa Ţarului va fi necontenit periclitată. Mişcări revo­luţionare interne şi duşmănii cu puterile externe vor mări acest pericol, care va a­­junge punctul de culminaţiune în anul 1915. Dăcă în acest moment nu-i va sări într’a­­jutor un »prietin« bun,­­ nu va afla scă­pare căci stelele sunt contra lui. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Redactor responsabil: Traian H. Pop.

Next