Gazeta Transilvaniei, iulie 1905 (Anul 68, nr. 143-168)

1905-07-31 / nr. 168

EEDACTITO3A, iSiiîn­traţiiinea şi fino­rafia Braşov, piaţa mare m­ 30. Scrisori nefrancate nu 3% primesc. Manuscripte nu se retrimit, INSERATE ge primesc la Adntinisîr&ţiune ^ Braşov şi ia următorele BIROURI dg ANUNŢURI : in Viena, ia M. Dukes Nach!., Nux. Augenfeld & fîmeric Les­ne*., Heinrich Schalek, A. Op­­pelik Nachf., Anton Oppelik. in Budapesta la A. V. Gold­berger, Ekstein Bernat, Iulia Leopold (VII Erzsébet-korm). PREŢUL INSERȚIUNILOR : o se­rie garmond pe o colonă 10 bani pentru o publicare. Pu­blicări mai dese după tarn­ă și Învoială. — RECLAME pe pagina B-a o senă 20 bani ANUL LXVIII „GAZETA" iese in Se-eare­i Ataamente neutru AustrthUngarii Pe un an 24 cor., pe şese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-nil de Duminecă 4 cor. pe an. Pentru România şi străinătate . Pe an an 40 franci, pe şase luni 20 f­r., pe trei luni 10 fir. N-ril de Duminecă 8 fr. pe an. Se prenumeră la tate ofi­ciale poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov Adm­inistraţiunea, Piaţa mare, Târgul Inului Nr. 80, Stagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă. Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. - Un esem­­plar 10 bani. — Atât abona­mentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. -M­r. IBS. Braşov, Duminecă 31 Iulie (13 August). 1005. Organisarea „resistenţei pasive“. (1) Lupta dintre guvern şi par­tidele aliate maghiare a făcut cu ziua de alaltă erî un nou pas înainte. Seim, că faţă cu h­otărîrile municipiilor de a nu încasa impozitele directe, ce se dau de bună voie de cătră con­tribuabili, şi de a refusa recruţii ce se anunţă de bună voie, guvernul a venit cu cunoscutele anulări ale ho­­tărîrilor din cestiune, or ministrul de honved­ a dat o ordonanţă prin care spune, că nu e necesar, ca cei cari se presentă de bunăvoie spre a-şi face serviciul militar, să obţină cer­tificate de la autorităţile civile. Faţă cu aceste măsuri ale gu­vernului, menite a zădărnici „resis­­tenţa pasivă“ proclamată de coau­­­țiune, comitetul diriguitor al acesteia a ținut să revină asupra hotărârilor sale de mai înainte și să dea muni­cipiilor noue și detailate instrucțiuni, cu privire la felul cum trebue să se esecute uniform „resistența pasivă“. Gestiunea fiind de o deosebită impor­tanță în actuala situaţiune critică in­ternă, vom schiţa aici „îndrumările“ , ce le dă municipiilor comitetul diri-­­-guitor al coaliţiunei, care, precum se vede, IT a constituit însuşi în guvern şi did­actor. Grija de căpetenie a comitetului o formeză primejdia ce ar veni asu­pra funcţionarilor din administraţia municipală şi comunală, în cas când ei, drept urmare a nesupunerii faţă de ordinele guvernului, ar fi suspen­daţi. In astfel de caşuri salarul lor trebue să fie asigurat cu tote mij­­loacele, ce stau la disposiţia munici­piilor. Acolo unde municipiile n’ar dispune de mijloace suficiente, comi­tetul propune să se facă apel la toţi cetăţenii a plăti de bună voie impo­zitele, cari se vor socoti apoi în da­toriile publice legale. Comitetul in­vită mai departe autorităţile muni­cipale, să încaseze dările de consum administrate de oraşe şi comune, însă partea ce revine statului, să nu o pună la dispoziţia guvernului. Cu privire la înmânarea ordine­lor de chemare la serviciul militar, comitetul diriguitor dice, că autorită­ţile publice nu sunt obligate, conform legei, a veni în ajutorul guvernului, nici în ce privesce înmânarea aces­tor ordine, nici în ce privesce darea declaraţiunilor de intrare în armată. Comitetul diriguitor se adreseza apoi, în special, cătră funcţionari, in­­dicându-le atitudinea de urmat. Func­ţionarii, dice, îşi vor lua forţa de resistenţa în „lupta naţională“ din disposiţiunile legilor şi din jurămân­tul, ce l’au pus pe constituţie, şi mai bine vor suferi desavantagii trecă­­toare, de cât să se lase a fi constrînşî să săvârşescă fapte ilegale. Municipi­ile vor asigura pe funcţionarii lor, că decă vor fi urmăriţi sau suspendaţi, ele îşi vor ţine de datorie a-i apera în tote direcţiunile şi a-i integra în posturile lor. De încheiare comitetul diriguitor declară, că decisiunile municipiilor privitoare la neincassarea impozitelor şi la recruţi fiind legale, ordinele de anulare date de guvern faţă cu acele decisiuni, n’au nici o basă legală; le­gea interzice a fi luate în conside­rare şi deci municipiile sâ-şî împli­­nescă mai departe acţiunea desfăşu­rată „în interesul patriei şi constitu­­ţiunei“. Urmându-se pe calea acesta şi în sensul acesta „se va salva vieţa constituţională de ori­ce sguduire, se va zădărnici atentatul contra siste­mului parlamentar şi se va restabili guvernarea legală în interesul tronu­lui şi al naţiunei“. Acesta este conţinutul „îndru­mărilor“, ce le dă comitetul diriguitor al coaliţiunei, cu scop de a organiza temeinic „resistenţa pasivă“. Este acesta un act, prin care coaliţia, care se crede o putere dictatore în stat, se pune făţiş împotriva celeilalte pu­teri, guvernul numit de Coronă şi în­zestrat cu atribuţiuni de guvernare. Fie­care din aceste două puteri are ţinta de a înfrânge şi birui reciproc resistența contrară, i­ar țârii îi ră­mâne rolul ingrat, de a fi spectatoa­­rea acestei lupte înverşunate cu ur­mări incalculabile. FOILETONUL »GAZ. TRANS.« '//y;/y.-'y.vy/;. •. jr//jr. y■/* y/,y//y. ■/*/,y. v*..y//y,. y Revanșa unui împărat. De Charles Gneuiette. In timpul domniei împăratului Napo­leon I. strălucea cântăreţa Etiennette Bour­­gon, ca o stea de primul rang la Teatrul frances. Napoleon I., spre cea mai mare tris­­teţă a soţiei sale Iosefina, nu era nesim­ţitor faţă de farmecele frumoaselor actriţe, şi drăgălaşa Etiennette îi atrase de mult privirea, fără ca s’o fi manifestat aceasta alt­­mintrea decât față de unele alusiunî fă­cute lui Chartai, ministrul de interne, care era amantul favorit al d-soarei Bourgon. Puternicul împărat nu prea făcea minis­trului său onoarea de a fi gelos pe el, dar fără să vrea era năcăjit, că un altul se bucura de farmecele unei dame, care-i plăcea foarte mult. Intr’o di el întrerupse un raport al m­nstriTîncii observația subită: — Ei, cum stă chestia cu d-stra Bourgon? Și când ministrul îl privi zăpăcit, îm­păratul continuă: — Spune-mî drept: cred! în fidelita­tea ei ? — Fără îndoială, Sire, sper că sunt sigur, că d-soara Bourgon nu-mi va da nici un rival. — Imî ajunge »eu sper«, sciu că în ceea­ ce privesce statornicia, femeile nu es­­celeza, și mai puțin actrițele.­­— Mai. Voastre sunteți prea sever, răspunse ministrul, cu toate aceste vă rog de a face o escepțiune în favorul... — Idolului d-tale? Ei, sărmanul meu Chartai, ea nu e mai puțin înșelătore ca celelalte. Ași dori ca să-ți dau în persoană dovada, când afacerile de stat îmi vor permite... Să lăsăm dor la o parte bagate­lele și să revenim la obiect. Ministrul putu acum să-și termine ra-­­­portul. După aceea se duse din St-Cloud la scumpa sa Etienette, pe care o găsi forte preocupată, deoare­ce făgăduise, că a doua zi va debuta în micul teatru impe­rial din Malmaison, și tocmai alegea cos­tumul. Chartai îi comunică ce a dis împăra­tul despre ea. Răsfățata artistă se înfuria foarte tare. — Bătrânul ramolit, esclama ea, îşi închipuesce aşa­dar, că aşi fi fericită, dăcă aşi ridica batista, pe care mi-ar arunca-o ? Aş­ trebui să mă despreţuesc singură ! Să vie acest falnic Sultan şi ceea­ ce privesce teatrul său din Malmaison, să vadă cum se va face fără mine. Chartai se speria, căci vădu că a fost imprudent. In zadar spunea el fetei, că ar fi o ofensă, dăcă nu s’ar duce la teatru imperial, dar în zadar, ea declara mereu: — Nu mă duc la Malmaison! In adevăr ea nu se duse și urmarea 10, că Napoleon dădu ordin a doua zi, ca să fi arestată și dusă la Saint-Pelagie, pen­tru a­ se gândi acolo asupra pedepsei ce i­ se dase. împăratul nu se mulțumi numai cu atâta, el voia să o umilăscă ca femeă, și pentru­ ca se fie sigur, a cerut ajutor pri­mului geniu diplomatic al vechei scele Talleyrand. Principele de Benevent apăru într’o­­fi, introdus de Talma, la seducătoarea ar­tistă, pe care o copleşi cu linguşiri şi com­plimente. După­ ce pregăti astfel terenul, came­rierul şef al împăratului aduse vorba asu­pra stăpânului său, lăudându-i geniul. »Nu este deci mirare«, zicea el, »că tata lumea, astfel şi artistele ţin mult să smulgă o privire galeşă a domnitorului.« — Iertaţi, escelenţă, îl întrerupse d-sora Bourgon. Prostiile colegelor mele nu mă privesc; ceea­ ce mă privesce însă pe mine, trebue să-ți spun, că nici­ odată nu m’au încântat nici privirile, nici perso­nalitatea corsicanului d-vostră. — Sunt convins de acesta, și poate că tocmai aceasta indiferență este, care a provocat sentimentele de tandreță ale îm­păratului pentru d-ta. — Dar asta este afară din cale! In ori­ce cas Mal. Sa are o manieră ciudată de a manifesta asemenea sentimente. — D-ta scii foarte bine, că încă îna­ Braşov, 12 August n. 0 declaraţiune a presidentului Iusth. In decursul şedinţei de joi a comitetului diriguitor al coaliţiunei, presidentul came­rei ungare Iusth a făcut urmărirea decla­­raţiune: Scriea unor diare, că a­şî fi de­clarat, că nu voiu lua în considerare un eventual nou rescript regesc, adresat ca­merei sau presidiului, prin care s’ar amâna din nou pănă după 15 Septemvrie camera, e absolut eronată, de oarece asupra unui astfel de rescript de amânare n’are să de­cidă presidentul camerei, ci însăși camera. Declaraţia rnsé, care am făcut’o în acăstă cestiune, are să se înțelăgă astfel, că nu­mai în caşul când un atare rescript de amânare n’ar fi adresat camerei, ci s’ar publica în monitorul oficial, nu l’aşî pute lua în considerare, fiind-că presidentul ca­merei nu e nici chemat, nici dator a lua la cunoscinţă amânarea camerei pe calea unei publicaţiunî apărute în monitorul ofi­cial, ci e dator numai a convoca pe d­iua­­de 15 Septemvrie camera, pe basa unui rescript regal adresat camerei, ceea­ ce voia şi face. Flota franceză în Anglia. Din prilejul visitei flotei franceze în apele Angliei, a urmat un şir lung de festivităţi aranjate de cătră Englezi în onoarea marinarilor francezî. Joi au sosit la Londra 80 ofiţeri ai marinei franceze, cari au fost conduşi într’un măreţ cortegiu de la staţiunea Vic­toria pănă la Guildhall, unde s’a dat un lunch în onoarea ospeţilor. La lunch au luat parte numerose personagii marcante engleze, între cari lordul şi lady Lands­­downe, lordul-cancelar, lordul Lyttelton, am­basadorul englez la Paris etc. La masă s-au ţinut toaste cordiale, sărbătorindu-se amiciţia între Anglia şi Franţa. Toastele au fost înse lipsite de poinţe politice. Primarul oraşului Portsmuth, unde se află actualmente flota franceză şi en­­engleză, a dat joi un mare banchet, la care au fost invitaţi aproape 1000 ofiţeri supe­riori şi inferiori din marina franceză şi engleză. In decursul banchetului primarul a toastat pentru flota franceză. A răspuns admirabil francez Gaillard, mulţumind pri­marului şi oraşului pentru primirea făcută escadrei franceze şi declarând că canalul nu desparte Franţa de Anglia, ci din con­tră legă ambele ţări. Cestiunea votului universal. De o vreme încoace cestiunea refor­mei electorale și a întroducerei votului universal în Transilvania şi Ungaria, preo­cupă viu nu numai partidele, ci şi opiniu­­nea publică din țără. Cunoscuta declarație a ministrului de interne Kristoffy, că a luat deja măsuri ca să se pregateasc­ reforma votului uni­versal, a băgat în recort mai ales pe cei din sânul coaliţiunei. Cuvintele lui Kris­toffy sunt ceva mai mult, decât vorbă golă, şi de sigur ceva mai însemnat decât o simplă apucătură de a trage pe partea gu­vernului partidul social-democraţilor, cum le place a bănui diareior coaliţioniste. Alta este întrebarea, că pe ce lasă şi în ce chip voesce guvernul să facă o reformă atât de însemnată şi întru­cât ar mulţu­mi prin ea dorinţele păturilor largi ale po­­poarelor ţării. Cestiunea a pus pe seriose gânduri şi coaliţiunea. Provocată fiind din partea socialiştilor de a lua frânele guvernării şi a realiza imediat postulatul despre su­fragiul universal, comitetul ei diriguitor a ţinut să se ocupe cu cestiunea acesta în şedinţa sa de ieri. După o viuă desbatere comitetul a decis, ca acele partide ale o­­posiţiunei unite, cari cu ocasiunea alegeri­lor dietale au luat în programul lor pos­tulatul privitor la votul universal, să-şî menţină acest postulat ca punct al pro­gramului lor. Der­ută ce mai spune comitetul. La alegerile dietale din urmă majoritatea a obţinut-o coaliţiunea. Programul acestei

Next