Gazeta Transilvaniei, iulie 1905 (Anul 68, nr. 143-168)
1905-07-31 / nr. 168
EEDACTITO3A, iSiiîntraţiiinea şi finorafia Braşov, piaţa mare m 30. Scrisori nefrancate nu 3% primesc. Manuscripte nu se retrimit, INSERATE ge primesc la Adntinisîr&ţiune ^ Braşov şi ia următorele BIROURI dg ANUNŢURI : in Viena, ia M. Dukes Nach!., Nux. Augenfeld & fîmeric Lesne*., Heinrich Schalek, A. Oppelik Nachf., Anton Oppelik. in Budapesta la A. V. Goldberger, Ekstein Bernat, Iulia Leopold (VII Erzsébet-korm). PREŢUL INSERȚIUNILOR : o serie garmond pe o colonă 10 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarnă și Învoială. — RECLAME pe pagina B-a o senă 20 bani ANUL LXVIII „GAZETA" iese in Se-earei Ataamente neutru AustrthUngarii Pe un an 24 cor., pe şese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-nil de Duminecă 4 cor. pe an. Pentru România şi străinătate . Pe an an 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fir. N-ril de Duminecă 8 fr. pe an. Se prenumeră la tate oficiale poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov Administraţiunea, Piaţa mare, Târgul Inului Nr. 80, Stagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă. Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. - Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. -Mr. IBS. Braşov, Duminecă 31 Iulie (13 August). 1005. Organisarea „resistenţei pasive“. (1) Lupta dintre guvern şi partidele aliate maghiare a făcut cu ziua de alaltă erî un nou pas înainte. Seim, că faţă cu hotărîrile municipiilor de a nu încasa impozitele directe, ce se dau de bună voie de cătră contribuabili, şi de a refusa recruţii ce se anunţă de bună voie, guvernul a venit cu cunoscutele anulări ale hotărîrilor din cestiune, or ministrul de honved a dat o ordonanţă prin care spune, că nu e necesar, ca cei cari se presentă de bunăvoie spre a-şi face serviciul militar, să obţină certificate de la autorităţile civile. Faţă cu aceste măsuri ale guvernului, menite a zădărnici „resistenţa pasivă“ proclamată de coauțiune, comitetul diriguitor al acesteia a ținut să revină asupra hotărârilor sale de mai înainte și să dea municipiilor noue și detailate instrucțiuni, cu privire la felul cum trebue să se esecute uniform „resistența pasivă“. Gestiunea fiind de o deosebită importanță în actuala situaţiune critică internă, vom schiţa aici „îndrumările“ , ce le dă municipiilor comitetul diri--guitor al coaliţiunei, care, precum se vede, IT a constituit însuşi în guvern şi didactor. Grija de căpetenie a comitetului o formeză primejdia ce ar veni asupra funcţionarilor din administraţia municipală şi comunală, în cas când ei, drept urmare a nesupunerii faţă de ordinele guvernului, ar fi suspendaţi. In astfel de caşuri salarul lor trebue să fie asigurat cu tote mijloacele, ce stau la disposiţia municipiilor. Acolo unde municipiile n’ar dispune de mijloace suficiente, comitetul propune să se facă apel la toţi cetăţenii a plăti de bună voie impozitele, cari se vor socoti apoi în datoriile publice legale. Comitetul invită mai departe autorităţile municipale, să încaseze dările de consum administrate de oraşe şi comune, însă partea ce revine statului, să nu o pună la dispoziţia guvernului. Cu privire la înmânarea ordinelor de chemare la serviciul militar, comitetul diriguitor dice, că autorităţile publice nu sunt obligate, conform legei, a veni în ajutorul guvernului, nici în ce privesce înmânarea acestor ordine, nici în ce privesce darea declaraţiunilor de intrare în armată. Comitetul diriguitor se adreseza apoi, în special, cătră funcţionari, indicându-le atitudinea de urmat. Funcţionarii, dice, îşi vor lua forţa de resistenţa în „lupta naţională“ din disposiţiunile legilor şi din jurământul, ce l’au pus pe constituţie, şi mai bine vor suferi desavantagii trecătoare, de cât să se lase a fi constrînşî să săvârşescă fapte ilegale. Municipiile vor asigura pe funcţionarii lor, că decă vor fi urmăriţi sau suspendaţi, ele îşi vor ţine de datorie a-i apera în tote direcţiunile şi a-i integra în posturile lor. De încheiare comitetul diriguitor declară, că decisiunile municipiilor privitoare la neincassarea impozitelor şi la recruţi fiind legale, ordinele de anulare date de guvern faţă cu acele decisiuni, n’au nici o basă legală; legea interzice a fi luate în considerare şi deci municipiile sâ-şî împlinescă mai departe acţiunea desfăşurată „în interesul patriei şi constituţiunei“. Urmându-se pe calea acesta şi în sensul acesta „se va salva vieţa constituţională de orice sguduire, se va zădărnici atentatul contra sistemului parlamentar şi se va restabili guvernarea legală în interesul tronului şi al naţiunei“. Acesta este conţinutul „îndrumărilor“, ce le dă comitetul diriguitor al coaliţiunei, cu scop de a organiza temeinic „resistenţa pasivă“. Este acesta un act, prin care coaliţia, care se crede o putere dictatore în stat, se pune făţiş împotriva celeilalte puteri, guvernul numit de Coronă şi înzestrat cu atribuţiuni de guvernare. Fiecare din aceste două puteri are ţinta de a înfrânge şi birui reciproc resistența contrară, iar țârii îi rămâne rolul ingrat, de a fi spectatoarea acestei lupte înverşunate cu urmări incalculabile. FOILETONUL »GAZ. TRANS.« '//y;/y.-'y.vy/;. •. jr//jr. y■/* y/,y//y. ■/*/,y. v*..y//y,. y Revanșa unui împărat. De Charles Gneuiette. In timpul domniei împăratului Napoleon I. strălucea cântăreţa Etiennette Bourgon, ca o stea de primul rang la Teatrul frances. Napoleon I., spre cea mai mare tristeţă a soţiei sale Iosefina, nu era nesimţitor faţă de farmecele frumoaselor actriţe, şi drăgălaşa Etiennette îi atrase de mult privirea, fără ca s’o fi manifestat aceasta altmintrea decât față de unele alusiunî făcute lui Chartai, ministrul de interne, care era amantul favorit al d-soarei Bourgon. Puternicul împărat nu prea făcea ministrului său onoarea de a fi gelos pe el, dar fără să vrea era năcăjit, că un altul se bucura de farmecele unei dame, care-i plăcea foarte mult. Intr’o di el întrerupse un raport al mnstriTîncii observația subită: — Ei, cum stă chestia cu d-stra Bourgon? Și când ministrul îl privi zăpăcit, împăratul continuă: — Spune-mî drept: cred! în fidelitatea ei ? — Fără îndoială, Sire, sper că sunt sigur, că d-soara Bourgon nu-mi va da nici un rival. — Imî ajunge »eu sper«, sciu că în ceea ce privesce statornicia, femeile nu esceleza, și mai puțin actrițele.— Mai. Voastre sunteți prea sever, răspunse ministrul, cu toate aceste vă rog de a face o escepțiune în favorul... — Idolului d-tale? Ei, sărmanul meu Chartai, ea nu e mai puțin înșelătore ca celelalte. Ași dori ca să-ți dau în persoană dovada, când afacerile de stat îmi vor permite... Să lăsăm dor la o parte bagatelele și să revenim la obiect. Ministrul putu acum să-și termine ra-portul. După aceea se duse din St-Cloud la scumpa sa Etienette, pe care o găsi forte preocupată, deoarece făgăduise, că a doua zi va debuta în micul teatru imperial din Malmaison, și tocmai alegea costumul. Chartai îi comunică ce a dis împăratul despre ea. Răsfățata artistă se înfuria foarte tare. — Bătrânul ramolit, esclama ea, îşi închipuesce aşadar, că aşi fi fericită, dăcă aşi ridica batista, pe care mi-ar arunca-o ? Aş trebui să mă despreţuesc singură ! Să vie acest falnic Sultan şi ceea ce privesce teatrul său din Malmaison, să vadă cum se va face fără mine. Chartai se speria, căci vădu că a fost imprudent. In zadar spunea el fetei, că ar fi o ofensă, dăcă nu s’ar duce la teatru imperial, dar în zadar, ea declara mereu: — Nu mă duc la Malmaison! In adevăr ea nu se duse și urmarea 10, că Napoleon dădu ordin a doua zi, ca să fi arestată și dusă la Saint-Pelagie, pentru a se gândi acolo asupra pedepsei ce i se dase. împăratul nu se mulțumi numai cu atâta, el voia să o umilăscă ca femeă, și pentru ca se fie sigur, a cerut ajutor primului geniu diplomatic al vechei scele Talleyrand. Principele de Benevent apăru într’ofi, introdus de Talma, la seducătoarea artistă, pe care o copleşi cu linguşiri şi complimente. După ce pregăti astfel terenul, camerierul şef al împăratului aduse vorba asupra stăpânului său, lăudându-i geniul. »Nu este deci mirare«, zicea el, »că tata lumea, astfel şi artistele ţin mult să smulgă o privire galeşă a domnitorului.« — Iertaţi, escelenţă, îl întrerupse d-sora Bourgon. Prostiile colegelor mele nu mă privesc; ceea ce mă privesce însă pe mine, trebue să-ți spun, că nici odată nu m’au încântat nici privirile, nici personalitatea corsicanului d-vostră. — Sunt convins de acesta, și poate că tocmai aceasta indiferență este, care a provocat sentimentele de tandreță ale împăratului pentru d-ta. — Dar asta este afară din cale! In orice cas Mal. Sa are o manieră ciudată de a manifesta asemenea sentimente. — D-ta scii foarte bine, că încă îna Braşov, 12 August n. 0 declaraţiune a presidentului Iusth. In decursul şedinţei de joi a comitetului diriguitor al coaliţiunei, presidentul camerei ungare Iusth a făcut urmărirea declaraţiune: Scriea unor diare, că aşî fi declarat, că nu voiu lua în considerare un eventual nou rescript regesc, adresat camerei sau presidiului, prin care s’ar amâna din nou pănă după 15 Septemvrie camera, e absolut eronată, de oarece asupra unui astfel de rescript de amânare n’are să decidă presidentul camerei, ci însăși camera. Declaraţia rnsé, care am făcut’o în acăstă cestiune, are să se înțelăgă astfel, că numai în caşul când un atare rescript de amânare n’ar fi adresat camerei, ci s’ar publica în monitorul oficial, nu l’aşî pute lua în considerare, fiind-că presidentul camerei nu e nici chemat, nici dator a lua la cunoscinţă amânarea camerei pe calea unei publicaţiunî apărute în monitorul oficial, ci e dator numai a convoca pe diuade 15 Septemvrie camera, pe basa unui rescript regal adresat camerei, ceea ce voia şi face. Flota franceză în Anglia. Din prilejul visitei flotei franceze în apele Angliei, a urmat un şir lung de festivităţi aranjate de cătră Englezi în onoarea marinarilor francezî. Joi au sosit la Londra 80 ofiţeri ai marinei franceze, cari au fost conduşi într’un măreţ cortegiu de la staţiunea Victoria pănă la Guildhall, unde s’a dat un lunch în onoarea ospeţilor. La lunch au luat parte numerose personagii marcante engleze, între cari lordul şi lady Landsdowne, lordul-cancelar, lordul Lyttelton, ambasadorul englez la Paris etc. La masă s-au ţinut toaste cordiale, sărbătorindu-se amiciţia între Anglia şi Franţa. Toastele au fost înse lipsite de poinţe politice. Primarul oraşului Portsmuth, unde se află actualmente flota franceză şi enengleză, a dat joi un mare banchet, la care au fost invitaţi aproape 1000 ofiţeri superiori şi inferiori din marina franceză şi engleză. In decursul banchetului primarul a toastat pentru flota franceză. A răspuns admirabil francez Gaillard, mulţumind primarului şi oraşului pentru primirea făcută escadrei franceze şi declarând că canalul nu desparte Franţa de Anglia, ci din contră legă ambele ţări. Cestiunea votului universal. De o vreme încoace cestiunea reformei electorale și a întroducerei votului universal în Transilvania şi Ungaria, preocupă viu nu numai partidele, ci şi opiniunea publică din țără. Cunoscuta declarație a ministrului de interne Kristoffy, că a luat deja măsuri ca să se pregateasc reforma votului universal, a băgat în recort mai ales pe cei din sânul coaliţiunei. Cuvintele lui Kristoffy sunt ceva mai mult, decât vorbă golă, şi de sigur ceva mai însemnat decât o simplă apucătură de a trage pe partea guvernului partidul social-democraţilor, cum le place a bănui diareior coaliţioniste. Alta este întrebarea, că pe ce lasă şi în ce chip voesce guvernul să facă o reformă atât de însemnată şi întrucât ar mulţumi prin ea dorinţele păturilor largi ale popoarelor ţării. Cestiunea a pus pe seriose gânduri şi coaliţiunea. Provocată fiind din partea socialiştilor de a lua frânele guvernării şi a realiza imediat postulatul despre sufragiul universal, comitetul ei diriguitor a ţinut să se ocupe cu cestiunea acesta în şedinţa sa de ieri. După o viuă desbatere comitetul a decis, ca acele partide ale oposiţiunei unite, cari cu ocasiunea alegerilor dietale au luat în programul lor postulatul privitor la votul universal, să-şî menţină acest postulat ca punct al programului lor. Derută ce mai spune comitetul. La alegerile dietale din urmă majoritatea a obţinut-o coaliţiunea. Programul acestei