Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1905 (Anul 68, nr. 240-263)

1905-11-26 / nr. 260

Nr. 260.—1905 GALETA TRANSILVANIEI. Pagina 3. nele­lor, provocând astfel la ură pe Ma- r ghiari în contra Românilor. Tot ce publică »Hazánk« sunt pure [ invenţiuni criminale eşite din glăvăţîna vre-unui corespondent ce sufere de mania minciunei, orî a vre-unui nenorocit des­­creerat »patriotic«. La asta se reduce toită pretinsa pri­mejdie, în care s’ar afla Maghiarii ar­deleni. SCIRILE DILE1. —­8 Decemvrie n. Ministrul de culte Lukacs cădut la balotaj­ El! a avut loc în cercul II electo­ral din Budapesta balotajul intre minis­trul de culte Lukacs și independistul Eme­­ric Nemeth. Lukacs a rămas în minoritate cu 231 voturi faţă de Nemeth, întrunirea socială a membrilor casinei române din Braşov, ce se va tind mâne. Sâmbătă sera în sala albastră a Redutei, promite o reuşită frumosă prin participa­rea anunţată a unui număr mare de fam­ilii ale membrilor Casinei. Comitetul casi­nei s’a îngrijit, ca întrunirea de mâne soră să fie cât se poate de animată şi distractivă. Precum aflăm, vor lua parte şi mai mulţi membri externi ai casinei începutul la 7­2 sara. Din Zemeşti ni­ se scrie. Ca dovadă despre puţinul interes al celor chemaţi pentru conducerea afacerilor noastre bisericesci, şcolare şi fundaţionale în cercul Bran­ul­ui, vă comunic scirea tristă, că sinodul protopresbiteral al tractului Bran, deşi a fost de doue ori convocat din partea d-lui I. Dan, care de trei ani administreaza acest protopopiat, nu să pu­tut ţină din causă, că nu s’au presentat nici odată membrii în numărul cerut de statutul organic. Astfel din causa indolen­ţei unor membri, între care şi un advocat din Braşov, apoi învăţător! şi alţi slujbaş! bisericesc!, aparatul constituţional al bise­­ricei noastre române gr. or. în tractul I­ra­­nului nul mai poate funcţiona, este oprit în loc. Căcî, după statutul organic, care este in vigore, în fie­care an trebue să se ţină sinod protopopesc. Altmintrelea trăim în exlex. Audiţiunea musicală Corfescu, in pre­santa unui public ales, întrunit în sala de fl­­ame­ne a liceului ev. săsesc din localitate, baritonul Corfescu a avut bunăvoinţa a aranja era seră cu concursul binevoitor al d-lui director de musică Dr. R. Lasser o audiţiune musicală gratuită, în vederea concertului ce­­ va da în Braşov în ziua de 19 Decemvrie­­. Asupra acestei audi­­ţiuni vom reveni mai pe larg în unul din numerele viitoare. Deocamdată trebue însă se­ constatăm, că d-l Cernescu să dovedit un cântăreţ cu temperament de primul rang, esecutând mai multe piese (româ­nesc!, germane, unguresc!, francese), spre cea mai viuă plăcere­a cercului restrîns de ascultător­. D-l Corfescu, care dispune de o voce amplă şi frumoasa cu timbru de bariton-tenor, merită fără îndoială spriji­nul publicului braşovean, amator de musică, şi în deosebi al Românilor din Braşov. Ameninţările contra Românilor mace­doneni. Din Balcamen (Macedonia) se scrie: Vandalismele săvîrşite de bandiţii greci în nenorocita nostra comună, întrec orî-ce în­chipuire şi bieţii români lipsiţi de orî-ce protecţie, sunt disperaţi cu totul. O sim­plă enumerare de fapte va dovedi mai bine în ce stare de plâns am ajuns. In pri­mul rând tinerii români au fost constrînşî sub ameninţare de moarte să se înroleze în bandele lor. După acesta au impus co­munelor să furniseze toate provisiunile tre­­buincioase celor 4—5 bande, care operază în jurul ei. Ba chiar bandiţii rechiziţio­­năză toţî caii, ca să-i poarte pe dânşii şi să le care provisiunile şi m­uniţiunile. Ca şi când toate acestea n’ar fi de ajuns se ne ducă la ruină, bandiţii grec! au interzis locuitorilor orî-ce relaţiunî cu partisanii ideiei românesc! şi au făcut o listă, pe care figureaza toţî cei­ ce trebue omorîţi, pentru­ că nu s’au declarat greci. Dar ceea­­ce întrece orî­ce margine, este faptul, că banda criminalului Vardas, când a intrat pentru prima oră în comună, distribuind locuitorilor vr’o 700 de puşti Gras, el şi oamenii săi au siluit peste 15 femei şi fete dintre care unele minore. Multe din aceste nenorocite au murit de spaimă şi creare, altele au preferit sinuciderea. Disperarea locuitorilor a ajunsă la culme. Târgul de Crăciun. In beneficiul sună­torului de tuberculoşi, anul acesta, ca şi anul trecut toate societăţile de dame din Braşov şi Săcele, fără deosebire de naţio­nalitate şi confesiune vor aranja un »târg de Crăciun«. Tîrgul de Crăciun se va ţină Duminecă în 10 Decemvrie a. c. în sala Redutei orăşenesc!, începutul la 4 ore p. m., —­finea la 12 ore nóaptea, şi vor fi puse in vândare jucării de copii, tot felul de cadouri de Crăciun şi ţăsăturî săcuiescî dintre cele mai frumoase şi mai alese cu preţul de 1, 2, 3, şi 4 coroane. Pe când cu acesta ocasiune pe de-o parte se pot aco­peri trebuinţele de cadouri de Crăciun, pe de altă parte se face o faptă bună perma­nentă in interesul mântuirii semenilor noş­tri bolnavi de plumânî. După amiadî va cânta musică orăşenăscă. Intrarea 40 bani Presidentele reuniunilor adreseza un apel publicului de a sprijini acesta operă filan­tropică. Familia principelui de corona român în balon. Din Bucurescî ni­ se scrie, că Marţ! d. a. s’au făcut din nou încercări de as­censiune cu balonul regimentului 1 de ge­niu. La prima ascensiune au luat foc în nacela balonului căpitanul Gorski şi loco­tenentul Leonida, la a doua ascensiune principele Carol şi locotenentul Asaki, la a treia ascensiune principesa de coroana Maria şi căpitanul Gorski, şi la a patra as­censiune mica principesă Maria, locotenen­tul Asaki şi soldatul N. Popescu. Balonul captiv s’a urcat la toate 4 ascensiunile pană la o înălţime de 600 metri. »Ferencz Iozsef­ şi »Radu Negru«. Din Bucurescî se scrie, că curtea de cas­­saţie a cassat sentinţa curţii de apel din Galați în procesul pentru ciocnirea vapo­rului român »Radu Negru« cu vaporul soc. austro-ungare de navigație »Ferencz Jo­­zsef« și a ordonat o nouă pertractare îna­intea tribunalului Ilfov, divorțul. — Dar la toate acestea nu mă gândiam în acele clipe. D­upă­ ce am stat împreună o jumătate de oră, consilierul a avertisat’o să terminăm convorbirea şi făciî semn celor patru gardieni să mă conducă arăşî în celulă. Mi-am părăsit soţia, fără să-i fi spus un cuvânt din celea ce im! chinuiau inima. Nici măcar rămas bun nu mi-am luat dela dînsa. După o ora inspectorul veni în ce­lula mea, se vadă în ce disposiţie sufle­­tescă mă aflu. Eu şcieam, că decă ar ob­serva un semn de iritaţie, nu mi-ar mai permite se mă întîlnesc cu­ nevasta, şi am făcut o mutră din cele mai liniştite. In­spectorul mi-a şi spus, că decă voia fi tot aşa, la orele 3 după amiazî voi­ fi condus erăs! jos in biurou, ca se mă întîlnesc cu nevasta. Deși m’am­ bucurat forte, totuși n’am răspuns nimica, spre a produce im­presia, că totul im! este indiferent. După amiacii pe la trei, după cum mi­ se promisese, am fost dus erăși in par­­loar. Când am intrat, Gerda s’a ridicat, mi-a venit înainte şi m’a condus cu îngri­jire la bancă. Spre a pute vorbi mai bine, m’am prefăcut par’ că aş avea un moment lucid în creerul meu nebulos. Mi-am dat fiică, ce e drept, silinţa de a privi sălbatic şi a manifesta o atitudine desordonată, dar vorbele imi erau mai lămurite şi mai co­­herente. Gerda profită de acest moment, spre a-mî face reproşuri pentru fapta din Luzern, l-am râspuns, că aproape nu-mi mai aduc aminte de furt, şi în tot caşul tre­bue să-l fi săvîrşit într’un acces de nebu­nie şi fără premeditare. Soţia mea aurind acesta, se adresă presidentului şi consilie­rului, care erau şi acuma de faţă, şi le­­Jise : »Nu v’am spus, domnilor, că bărba­tul meu numai într’un moment de alie­nare a putut să săvîrşăscă furtul? Precum vedeţi, nici nu-şî mai aduce aminte, unde şi cum s’a petrecut faptul«. Domnii au râspuns, că în calitatea lor de funcţionari germani nu pot se de­cidă, căci eu am fost arestat în numele guvernului elveţian, or în arestul din Frank­furt voiţi rămâne numai până voiţi fi es­­tradat la Luzern, unde am comis crima. Am mai stat câteva clipe împreună, vorbind despre diferite lucruri şi plâns­am cu lacreme ferbinţi şi sincere, până soţia mea trebui să mă părăsescă erăşi. Ea avea de gând să piece în acea seara la Luzern, ca să umble pe la toate autorităţile şi să in­tervină în favorul meu. (Va urma.) Alegerile pentru congresul naţional bi­sericesc. In diecesa Aradului au fost aleşi deputaţi mireni pentru congresul naţional bisericesc următorii domni: Dr. Iosif Gallu (în cercul Chiseteu), Dr. Emanuil Ungu­­rianu (Vinga), Virgil Thomici (Birchiş), Va­sile Goldiş (Butenî), Dr. Nestor Oprean (Bănat-Comloş), Dr. Nicolae Oncu (Giula), Dr. Ioan Suciu (Radna), Mihai Veliciu (Chişineu), Dr. V. Cioban (Lipova), Petru Truţia (Halmagiu), George Feier (Iotropole) Pavel Rotariu (Timisoara), I. Rusu-Şirianu (Şiria), Aurel Popoviciu­ (Arad). Populaţia Rou­lâîîiei. După ultima sta­­tifică a serviciului statisticei generale, po­pulația României este de 6.392.283 locui­tori. Repartizată pe regiuni, aceasta popu­lație e în Muntenia de 2.880.689 locuitori, în Moldova 1.970.917, în Oltenia 1.261.167, și în Dobrogea 279.800. Recunoasceri In şedința de Mercuri a camerei române a fost recunoscută calita­tea de cetăţen român a d-lui I. Albuleţ, era în şedinţa de Mercur­ a Senatului ca­litatea, de cetăţen român a d-lui Nerva Hodoş. Emigrările din Dobrogea. Ministrul de domenii voind a pune capăt emigrărilor din Dobrogea, a hotărît să împroprietărescă în judeţele Tul­ce­a şi Constanţa şi pe însu­răţei. Fuga Evreilor din Rusia. Un ziar din Iaşi anunţă, că numărul celor refugiaţi din Rusia la acel oraş este aşa de mare, încât pe la hoteluri nu se mai găsesc camere libere. În fie­care sera sosesc cu trenul de Ungheni forte multe familii evreesci şi ru­sesci din Odesa, Kişineu, Sebastopol etc. Manifeste sediţiose la Constantinopol. Pe zidurile caselor câtorva demnitari s’au găsit lipite afişe scrise în turcesce şi fran­­ţuzesce în care se spune: »Ghiaurii conti­nuă a ocupa ţara noastra«. Poliţia a rupt afişele în grabă" Concertul societăţii filarmonice. Mer­cur­ sera publicul braşovăn, doritor de mu­sică orchestrală, s’a întrunit din nou în sala cea mare a Redutei pentru a asista la primul concert al societăţii filarmonice în noul ei an de activitate. Concertul s’a inaugurat prin esecutarea simfoniei Es­dor de Mozart, fascinând prin frumseţea şi vraja acestei creaţiunî a nemuritorului compositor publicul numeros asistent. Rele­văm în deosebi părţile „Andante“ şi „Me­­nuetto allegretto", cari prin precisiunea executării şi metodiosole motive, au creat din nou un titlu de laudă şi onoare socie­tăţii filarmonice şi neobositului ei director M. Krause. Au urmat apoi două cântece solo executate cu acompaniament de or­chestră de cătră »cântărăţa de concerte vieneză« d-sora A. Gladt, o apariţiune im­­posantă şi distinsă. Deşi după părerea noas­tra alegerea ariilor »Ah Perfido« şi »Ri­naldo« n’a fost tocmai fericită pentru vo­cea concertantei, d-sora Gladt totuşi a scitit prin vocea-i plăcută şi flexibilă, deşi mică în volum, să storca bogate aplause ale au­ditorului. Ca încheiere s’a esecutat cu de­plin succes Rhapsodia 1. a lui Liszt. Mişcările flotei turcesc­. Vaporul »Ro­mânia« a sosit în Constanţa alaltăieri la ora regulată. Echipagiul a declarat, că 7 vase turcesci au părăsit cornul de aur, lu­ând direcţia Nagara unde se află restul flotei. Escadra turcă e astfel constituită: 3 crucişătore cuirasate, 2 torpilare şi un cru­cişător simplei, staţionarele din Constanti­­nopol sunt gata pentru orî­ce eventua­litate. Ciuma la Astrakan. Direcţiunea ge­nerală a serviciului sanitar român a fost informată oficial, că la Astrakan (Rusia) s’a declarat ciuma. S’au trimis instrucţi­uni autorităţilor medicale din Sulina spre a­ se lua măsuri pentru desinfectarea va­selor şi a obiectelor, provenind din locali­tatea contaminată.­­ Efect sig un vindecător. Toţi ficeia, cari su­­fer de nemistuire sau­ stomacul nu funcţioneză re­gulat ceea ce causeaza constipaţie, durere de cap, lipsă de ape'it seu alte boale, pot conta la vindrea-e as'gură prin folosirea cunosc telor prafuri seidlitz a lui Moli. Cutii originale a 2 cor. se pot căpăta chil­­nic prin postă dela farmae'stul A. Moli literantul curții din Viena Tuchlauben 9. In fa.-nmciile din provincia se se cera preparatul A. Moll prov­ejat cu marca de contravenţie şi subscriere Evenimentele din Rusia. O scrie din Petersburg anunţă, că Mier­­curi noaptea s'a dat o luptă disperată între grevişti şi krumiri. Aceştia din urmă, rămâ­nând biruitori, au restabilit serviciul tele­grafic cu Londra. Cu toata riguroasa supra­­veghiare militară, comitetul greviştilor a distrus cablul telegrafic la Voiborg. Cablul a fost imediat reparat, însă în cursul nop­ţii a fost din nou stricat. Toţi stâlpii de telegraf au fost daţi la pământ. In câteva puncte, curentul electric a fost făcut să se abată în pământ. Guvernul a ordonat grabnica reintoarcere a trupelor din Manciuria. Telegrafiştii, cari voesc să lucreze, sunt păziţi de trupe, şi li se dau în biurou paturi de dormit, lava­­ră, săpun, prosope, perii de haine, cămăşi de noapte, etc. Ruşii vrând se boteze pe evrei. Fuga evreilor bogaţi. »Universul« primeste de la corespon­dentul său din Iaşi urmatoarele sciri: Din sorginte sigură primesc scirea, că autorităţile poliţienesci din Nijni Nov­gorod (Rusia) au silit populaţia evreiescă să se adune in piaţa oraşului, impunând tuturora să subscrie un protest contra proclamărei constituţiei; în caz contrar, poliţia a ameninţat pe evrei cu masacrarea. Majoritatea, înfricoşată, a subscris; res­tul refusând, s’a născut o gravă incierare provocată de spioni poliţienesc­. Venind cazacii au împuşcat 23 de evrei şi au rănit 86.­­ A sosit în Iaşi Irchemensky, funcţio­nar superior la primăria din Kişineu şi mare proprietar. Numitul declară, că a pă­răsit Kişineu, din cauza situaţiunei grave de acolo. Totuşi evreii ruşi aflători în Iaşi afirmă, că Irchemensky este un şef antise­mit făcând parte din societatea huliganilor. Au mai sosit evreii milionari Abraham Mut­­schnich şi Herman Gluecklich cu familiile Ultimul declară, că preoţii ruşi au între­prins în Basarabia o energică propagandă pentru ca evreii să trăcă la creştinism, ameninţând pentru cas contrar cu furia antisemiţilor. Evreii refusând şi temându-se de nouă revolte, fug in străinătate. Din altă sorginte se vestesce, că evreii bogaţi ple­când, rămâne numai evreimea săracă cu­prinsă de panică şi muritare de furie. Aceşti evrei ameninţă pe coreligionarii lor bogaţi, cari plecând îi iasă fără sprijin, Inspectorul vamal Paleologu din or­din superior, a plecat la Ungheni, unde a luat întinse măsuri, ca nimeni să nu pota intra in România fără acte în regulă şi garanţii morale. Luni noaptea au fost surprinşi la Scu­­lenii-Ruşî cinci huligani încercând să in­cendieze tîrgușorul locuit în întregime de evrei. Huliganii au isbutit să fugă. — Pa­nica evreilor e mare. Turburarile militare la Kiev. In privința răscoalelor militare la Kiew sosesc urmatoarele amănunte : La 1 Decemvrie st. n., se dispusese ca soldații din batalionul de săpători să facă serviciul poştal şi telegrafic în locul greviştilor. Soldaţii au retusat şi imediat s’a ar­borat pe casarma regimentului steagul re­voluţionar. Venind generalul Sucholin, a invitat pe rebeli să ceră scusă pentru indisci­plină. Soldaţii s’au înfuriat să strige: La arme fraţilor! Sucholin a trebuit se fugă. De­oare­ce ofiţerii presenţi au asis­tat nepăsători la acestă scenă, se crede, că ei se declaraseră solidari cu trupele. A început apoi o adevărată defilare a batalionului cu musică în frunte şi cu steaguri roşii, urmat de infanterie şi de cazaci, cari fuseseră chemaţi pentru res­tabilirea ordinei şi cari se uniseră cu­ răs­­vrătiţii* Cortegiul se îndreptă spre gară, unde săpătorii invitară pe lucrătorii de la :;de­­positele gării să se unăscă cu dânşii, ceea ce s’a şi făcut. Procesiunea a apucat apoi spre baza­rul evreesc. De-odată din casarma înveci­nată se traseră salve de focuri asupra re­belilor. Aceştia au asediat casarma. Curi­oşii cari urmau cortegiul au fost cuprinşi de o mare spaimă. S’a dat o bătălie teribilă între răs­­vrătiţî şi garnisona casarmei. 22 inşi au fost ucişi şi 40 răniţi. ULTIME SCIRI. Petersburg, 8 Decemvrie. Ţarul a sancţionat legea privitoare la votul universal. Wladiwostok, 8 Decemvrie. Linia ferată siberiana a fost stricată de trupele revoltate. Wladiwostokul, cu tote fortăreţele sale, se află în flăcări. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu. Redactor responsabil: Traian H. Pop.

Next