Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1905 (Anul 68, nr. 240-263)
1905-11-26 / nr. 260
Nr. 260.—1905 GALETA TRANSILVANIEI. Pagina 3. nelelor, provocând astfel la ură pe Ma- r ghiari în contra Românilor. Tot ce publică »Hazánk« sunt pure [ invenţiuni criminale eşite din glăvăţîna vre-unui corespondent ce sufere de mania minciunei, orî a vre-unui nenorocit descreerat »patriotic«. La asta se reduce toită pretinsa primejdie, în care s’ar afla Maghiarii ardeleni. SCIRILE DILE1. —8 Decemvrie n. Ministrul de culte Lukacs cădut la balotaj El! a avut loc în cercul II electoral din Budapesta balotajul intre ministrul de culte Lukacs și independistul Emeric Nemeth. Lukacs a rămas în minoritate cu 231 voturi faţă de Nemeth, întrunirea socială a membrilor casinei române din Braşov, ce se va tind mâne. Sâmbătă sera în sala albastră a Redutei, promite o reuşită frumosă prin participarea anunţată a unui număr mare de familii ale membrilor Casinei. Comitetul casinei s’a îngrijit, ca întrunirea de mâne soră să fie cât se poate de animată şi distractivă. Precum aflăm, vor lua parte şi mai mulţi membri externi ai casinei începutul la 72 sara. Din Zemeşti ni se scrie. Ca dovadă despre puţinul interes al celor chemaţi pentru conducerea afacerilor noastre bisericesci, şcolare şi fundaţionale în cercul Branului, vă comunic scirea tristă, că sinodul protopresbiteral al tractului Bran, deşi a fost de doue ori convocat din partea d-lui I. Dan, care de trei ani administreaza acest protopopiat, nu să putut ţină din causă, că nu s’au presentat nici odată membrii în numărul cerut de statutul organic. Astfel din causa indolenţei unor membri, între care şi un advocat din Braşov, apoi învăţător! şi alţi slujbaş! bisericesc!, aparatul constituţional al bisericei noastre române gr. or. în tractul Iranului nul mai poate funcţiona, este oprit în loc. Căcî, după statutul organic, care este in vigore, în fiecare an trebue să se ţină sinod protopopesc. Altmintrelea trăim în exlex. Audiţiunea musicală Corfescu, in presanta unui public ales, întrunit în sala de flamene a liceului ev. săsesc din localitate, baritonul Corfescu a avut bunăvoinţa a aranja era seră cu concursul binevoitor al d-lui director de musică Dr. R. Lasser o audiţiune musicală gratuită, în vederea concertului ce va da în Braşov în ziua de 19 Decemvrie. Asupra acestei audiţiuni vom reveni mai pe larg în unul din numerele viitoare. Deocamdată trebue însă se constatăm, că d-l Cernescu să dovedit un cântăreţ cu temperament de primul rang, esecutând mai multe piese (românesc!, germane, unguresc!, francese), spre cea mai viuă plăcerea cercului restrîns de ascultător. D-l Corfescu, care dispune de o voce amplă şi frumoasa cu timbru de bariton-tenor, merită fără îndoială sprijinul publicului braşovean, amator de musică, şi în deosebi al Românilor din Braşov. Ameninţările contra Românilor macedoneni. Din Balcamen (Macedonia) se scrie: Vandalismele săvîrşite de bandiţii greci în nenorocita nostra comună, întrec orî-ce închipuire şi bieţii români lipsiţi de orî-ce protecţie, sunt disperaţi cu totul. O simplă enumerare de fapte va dovedi mai bine în ce stare de plâns am ajuns. In primul rând tinerii români au fost constrînşî sub ameninţare de moarte să se înroleze în bandele lor. După acesta au impus comunelor să furniseze toate provisiunile trebuincioase celor 4—5 bande, care operază în jurul ei. Ba chiar bandiţii rechiziţionăză toţî caii, ca să-i poarte pe dânşii şi să le care provisiunile şi muniţiunile. Ca şi când toate acestea n’ar fi de ajuns se ne ducă la ruină, bandiţii grec! au interzis locuitorilor orî-ce relaţiunî cu partisanii ideiei românesc! şi au făcut o listă, pe care figureaza toţî cei ce trebue omorîţi, pentru că nu s’au declarat greci. Dar ceeace întrece orîce margine, este faptul, că banda criminalului Vardas, când a intrat pentru prima oră în comună, distribuind locuitorilor vr’o 700 de puşti Gras, el şi oamenii săi au siluit peste 15 femei şi fete dintre care unele minore. Multe din aceste nenorocite au murit de spaimă şi creare, altele au preferit sinuciderea. Disperarea locuitorilor a ajunsă la culme. Târgul de Crăciun. In beneficiul sunătorului de tuberculoşi, anul acesta, ca şi anul trecut toate societăţile de dame din Braşov şi Săcele, fără deosebire de naţionalitate şi confesiune vor aranja un »târg de Crăciun«. Tîrgul de Crăciun se va ţină Duminecă în 10 Decemvrie a. c. în sala Redutei orăşenesc!, începutul la 4 ore p. m., —finea la 12 ore nóaptea, şi vor fi puse in vândare jucării de copii, tot felul de cadouri de Crăciun şi ţăsăturî săcuiescî dintre cele mai frumoase şi mai alese cu preţul de 1, 2, 3, şi 4 coroane. Pe când cu acesta ocasiune pe de-o parte se pot acoperi trebuinţele de cadouri de Crăciun, pe de altă parte se face o faptă bună permanentă in interesul mântuirii semenilor noştri bolnavi de plumânî. După amiadî va cânta musică orăşenăscă. Intrarea 40 bani Presidentele reuniunilor adreseza un apel publicului de a sprijini acesta operă filantropică. Familia principelui de corona român în balon. Din Bucurescî ni se scrie, că Marţ! d. a. s’au făcut din nou încercări de ascensiune cu balonul regimentului 1 de geniu. La prima ascensiune au luat foc în nacela balonului căpitanul Gorski şi locotenentul Leonida, la a doua ascensiune principele Carol şi locotenentul Asaki, la a treia ascensiune principesa de coroana Maria şi căpitanul Gorski, şi la a patra ascensiune mica principesă Maria, locotenentul Asaki şi soldatul N. Popescu. Balonul captiv s’a urcat la toate 4 ascensiunile pană la o înălţime de 600 metri. »Ferencz Iozsef şi »Radu Negru«. Din Bucurescî se scrie, că curtea de cassaţie a cassat sentinţa curţii de apel din Galați în procesul pentru ciocnirea vaporului român »Radu Negru« cu vaporul soc. austro-ungare de navigație »Ferencz Jozsef« și a ordonat o nouă pertractare înaintea tribunalului Ilfov, divorțul. — Dar la toate acestea nu mă gândiam în acele clipe. După ce am stat împreună o jumătate de oră, consilierul a avertisat’o să terminăm convorbirea şi făciî semn celor patru gardieni să mă conducă arăşî în celulă. Mi-am părăsit soţia, fără să-i fi spus un cuvânt din celea ce im! chinuiau inima. Nici măcar rămas bun nu mi-am luat dela dînsa. După o ora inspectorul veni în celula mea, se vadă în ce disposiţie sufletescă mă aflu. Eu şcieam, că decă ar observa un semn de iritaţie, nu mi-ar mai permite se mă întîlnesc cu nevasta, şi am făcut o mutră din cele mai liniştite. Inspectorul mi-a şi spus, că decă voia fi tot aşa, la orele 3 după amiazî voi fi condus erăs! jos in biurou, ca se mă întîlnesc cu nevasta. Deși m’am bucurat forte, totuși n’am răspuns nimica, spre a produce impresia, că totul im! este indiferent. După amiacii pe la trei, după cum mi se promisese, am fost dus erăși in parloar. Când am intrat, Gerda s’a ridicat, mi-a venit înainte şi m’a condus cu îngrijire la bancă. Spre a pute vorbi mai bine, m’am prefăcut par’ că aş avea un moment lucid în creerul meu nebulos. Mi-am dat fiică, ce e drept, silinţa de a privi sălbatic şi a manifesta o atitudine desordonată, dar vorbele imi erau mai lămurite şi mai coherente. Gerda profită de acest moment, spre a-mî face reproşuri pentru fapta din Luzern, l-am râspuns, că aproape nu-mi mai aduc aminte de furt, şi în tot caşul trebue să-l fi săvîrşit într’un acces de nebunie şi fără premeditare. Soţia mea aurind acesta, se adresă presidentului şi consilierului, care erau şi acuma de faţă, şi leJise : »Nu v’am spus, domnilor, că bărbatul meu numai într’un moment de alienare a putut să săvîrşăscă furtul? Precum vedeţi, nici nu-şî mai aduce aminte, unde şi cum s’a petrecut faptul«. Domnii au râspuns, că în calitatea lor de funcţionari germani nu pot se decidă, căci eu am fost arestat în numele guvernului elveţian, or în arestul din Frankfurt voiţi rămâne numai până voiţi fi estradat la Luzern, unde am comis crima. Am mai stat câteva clipe împreună, vorbind despre diferite lucruri şi plânsam cu lacreme ferbinţi şi sincere, până soţia mea trebui să mă părăsescă erăşi. Ea avea de gând să piece în acea seara la Luzern, ca să umble pe la toate autorităţile şi să intervină în favorul meu. (Va urma.) Alegerile pentru congresul naţional bisericesc. In diecesa Aradului au fost aleşi deputaţi mireni pentru congresul naţional bisericesc următorii domni: Dr. Iosif Gallu (în cercul Chiseteu), Dr. Emanuil Ungurianu (Vinga), Virgil Thomici (Birchiş), Vasile Goldiş (Butenî), Dr. Nestor Oprean (Bănat-Comloş), Dr. Nicolae Oncu (Giula), Dr. Ioan Suciu (Radna), Mihai Veliciu (Chişineu), Dr. V. Cioban (Lipova), Petru Truţia (Halmagiu), George Feier (Iotropole) Pavel Rotariu (Timisoara), I. Rusu-Şirianu (Şiria), Aurel Popoviciu (Arad). Populaţia Roulâîîiei. După ultima statifică a serviciului statisticei generale, populația României este de 6.392.283 locuitori. Repartizată pe regiuni, aceasta populație e în Muntenia de 2.880.689 locuitori, în Moldova 1.970.917, în Oltenia 1.261.167, și în Dobrogea 279.800. Recunoasceri In şedința de Mercuri a camerei române a fost recunoscută calitatea de cetăţen român a d-lui I. Albuleţ, era în şedinţa de Mercur a Senatului calitatea, de cetăţen român a d-lui Nerva Hodoş. Emigrările din Dobrogea. Ministrul de domenii voind a pune capăt emigrărilor din Dobrogea, a hotărît să împroprietărescă în judeţele Tulcea şi Constanţa şi pe însurăţei. Fuga Evreilor din Rusia. Un ziar din Iaşi anunţă, că numărul celor refugiaţi din Rusia la acel oraş este aşa de mare, încât pe la hoteluri nu se mai găsesc camere libere. În fiecare sera sosesc cu trenul de Ungheni forte multe familii evreesci şi rusesci din Odesa, Kişineu, Sebastopol etc. Manifeste sediţiose la Constantinopol. Pe zidurile caselor câtorva demnitari s’au găsit lipite afişe scrise în turcesce şi franţuzesce în care se spune: »Ghiaurii continuă a ocupa ţara noastra«. Poliţia a rupt afişele în grabă" Concertul societăţii filarmonice. Mercur sera publicul braşovăn, doritor de musică orchestrală, s’a întrunit din nou în sala cea mare a Redutei pentru a asista la primul concert al societăţii filarmonice în noul ei an de activitate. Concertul s’a inaugurat prin esecutarea simfoniei Esdor de Mozart, fascinând prin frumseţea şi vraja acestei creaţiunî a nemuritorului compositor publicul numeros asistent. Relevăm în deosebi părţile „Andante“ şi „Menuetto allegretto", cari prin precisiunea executării şi metodiosole motive, au creat din nou un titlu de laudă şi onoare societăţii filarmonice şi neobositului ei director M. Krause. Au urmat apoi două cântece solo executate cu acompaniament de orchestră de cătră »cântărăţa de concerte vieneză« d-sora A. Gladt, o apariţiune imposantă şi distinsă. Deşi după părerea noastra alegerea ariilor »Ah Perfido« şi »Rinaldo« n’a fost tocmai fericită pentru vocea concertantei, d-sora Gladt totuşi a scitit prin vocea-i plăcută şi flexibilă, deşi mică în volum, să storca bogate aplause ale auditorului. Ca încheiere s’a esecutat cu deplin succes Rhapsodia 1. a lui Liszt. Mişcările flotei turcesc. Vaporul »România« a sosit în Constanţa alaltăieri la ora regulată. Echipagiul a declarat, că 7 vase turcesci au părăsit cornul de aur, luând direcţia Nagara unde se află restul flotei. Escadra turcă e astfel constituită: 3 crucişătore cuirasate, 2 torpilare şi un crucişător simplei, staţionarele din Constantinopol sunt gata pentru orîce eventualitate. Ciuma la Astrakan. Direcţiunea generală a serviciului sanitar român a fost informată oficial, că la Astrakan (Rusia) s’a declarat ciuma. S’au trimis instrucţiuni autorităţilor medicale din Sulina spre a se lua măsuri pentru desinfectarea vaselor şi a obiectelor, provenind din localitatea contaminată. Efect sig un vindecător. Toţi ficeia, cari sufer de nemistuire sau stomacul nu funcţioneză regulat ceea ce causeaza constipaţie, durere de cap, lipsă de ape'it seu alte boale, pot conta la vindrea-e as'gură prin folosirea cunosc telor prafuri seidlitz a lui Moli. Cutii originale a 2 cor. se pot căpăta chilnic prin postă dela farmae'stul A. Moli literantul curții din Viena Tuchlauben 9. In fa.-nmciile din provincia se se cera preparatul A. Moll provejat cu marca de contravenţie şi subscriere Evenimentele din Rusia. O scrie din Petersburg anunţă, că Miercuri noaptea s'a dat o luptă disperată între grevişti şi krumiri. Aceştia din urmă, rămânând biruitori, au restabilit serviciul telegrafic cu Londra. Cu toata riguroasa supraveghiare militară, comitetul greviştilor a distrus cablul telegrafic la Voiborg. Cablul a fost imediat reparat, însă în cursul nopţii a fost din nou stricat. Toţi stâlpii de telegraf au fost daţi la pământ. In câteva puncte, curentul electric a fost făcut să se abată în pământ. Guvernul a ordonat grabnica reintoarcere a trupelor din Manciuria. Telegrafiştii, cari voesc să lucreze, sunt păziţi de trupe, şi li se dau în biurou paturi de dormit, lavară, săpun, prosope, perii de haine, cămăşi de noapte, etc. Ruşii vrând se boteze pe evrei. Fuga evreilor bogaţi. »Universul« primeste de la corespondentul său din Iaşi urmatoarele sciri: Din sorginte sigură primesc scirea, că autorităţile poliţienesci din Nijni Novgorod (Rusia) au silit populaţia evreiescă să se adune in piaţa oraşului, impunând tuturora să subscrie un protest contra proclamărei constituţiei; în caz contrar, poliţia a ameninţat pe evrei cu masacrarea. Majoritatea, înfricoşată, a subscris; restul refusând, s’a născut o gravă incierare provocată de spioni poliţienesc. Venind cazacii au împuşcat 23 de evrei şi au rănit 86. A sosit în Iaşi Irchemensky, funcţionar superior la primăria din Kişineu şi mare proprietar. Numitul declară, că a părăsit Kişineu, din cauza situaţiunei grave de acolo. Totuşi evreii ruşi aflători în Iaşi afirmă, că Irchemensky este un şef antisemit făcând parte din societatea huliganilor. Au mai sosit evreii milionari Abraham Mutschnich şi Herman Gluecklich cu familiile Ultimul declară, că preoţii ruşi au întreprins în Basarabia o energică propagandă pentru ca evreii să trăcă la creştinism, ameninţând pentru cas contrar cu furia antisemiţilor. Evreii refusând şi temându-se de nouă revolte, fug in străinătate. Din altă sorginte se vestesce, că evreii bogaţi plecând, rămâne numai evreimea săracă cuprinsă de panică şi muritare de furie. Aceşti evrei ameninţă pe coreligionarii lor bogaţi, cari plecând îi iasă fără sprijin, Inspectorul vamal Paleologu din ordin superior, a plecat la Ungheni, unde a luat întinse măsuri, ca nimeni să nu pota intra in România fără acte în regulă şi garanţii morale. Luni noaptea au fost surprinşi la Sculenii-Ruşî cinci huligani încercând să incendieze tîrgușorul locuit în întregime de evrei. Huliganii au isbutit să fugă. — Panica evreilor e mare. Turburarile militare la Kiev. In privința răscoalelor militare la Kiew sosesc urmatoarele amănunte : La 1 Decemvrie st. n., se dispusese ca soldații din batalionul de săpători să facă serviciul poştal şi telegrafic în locul greviştilor. Soldaţii au retusat şi imediat s’a arborat pe casarma regimentului steagul revoluţionar. Venind generalul Sucholin, a invitat pe rebeli să ceră scusă pentru indisciplină. Soldaţii s’au înfuriat să strige: La arme fraţilor! Sucholin a trebuit se fugă. Deoarece ofiţerii presenţi au asistat nepăsători la acestă scenă, se crede, că ei se declaraseră solidari cu trupele. A început apoi o adevărată defilare a batalionului cu musică în frunte şi cu steaguri roşii, urmat de infanterie şi de cazaci, cari fuseseră chemaţi pentru restabilirea ordinei şi cari se uniseră cu răsvrătiţii* Cortegiul se îndreptă spre gară, unde săpătorii invitară pe lucrătorii de la :;depositele gării să se unăscă cu dânşii, ceea ce s’a şi făcut. Procesiunea a apucat apoi spre bazarul evreesc. De-odată din casarma învecinată se traseră salve de focuri asupra rebelilor. Aceştia au asediat casarma. Curioşii cari urmau cortegiul au fost cuprinşi de o mare spaimă. S’a dat o bătălie teribilă între răsvrătiţî şi garnisona casarmei. 22 inşi au fost ucişi şi 40 răniţi. ULTIME SCIRI. Petersburg, 8 Decemvrie. Ţarul a sancţionat legea privitoare la votul universal. Wladiwostok, 8 Decemvrie. Linia ferată siberiana a fost stricată de trupele revoltate. Wladiwostokul, cu tote fortăreţele sale, se află în flăcări. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu. Redactor responsabil: Traian H. Pop.