Gazeta Transilvaniei, decembrie 1905 (Anul 68, nr. 264-287)
1905-12-08 / nr. 269
&EEA,GT3îl?NEA, immun fl TUmenss Braşov, piaţa mare nr. 30 Scrisori ncfrancate nu pritcfisc. Manuscripte an s© r&trm.. INSERATE 6~t primeau ia fc amin la tratta« a vra Braşov ai la urmat reis» BIROURI D9 ANUNŢURI : In Viena: ia M. Dukes Naem. Nus. Angenfeld & Sraeric Leonor.. Heinrich Schalek. A., Oppsus Nackf., Anton Oppolik in Budapesta la A. v. (3old berber. Skat ein cernat. Iulia Leopold (Vii Erzsébet-körút)PREŢUL IKSERTIUIÎSLOR : o serie garmond pa o colons 10 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tari CA și învoiala. — SJECLaMB pa padina 3-a o seria 20 bani Nr. 269-AMUL LXVIII „8AZ2TA" [m in r Si iterate îemin Ansho-Usgarli P© un an 24 cor., po sese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. H rlI de Dumleoc 4 cor. pe an. Mint România si strâmtate: Pe an an 40 franci, pe sese luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. NrH da Dumloo& 8 fr. pa an. Se prenmuera îa truo oficiale poştale din întruşi din afară şi ia d-mi colectori. iteraţii pentru Braşov Admnistraţiune, Piaţa mare, Târgul Inului Nr. 30. etagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şea© luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul in casă. Pe un an 21 cor., pe sese luni 12 cor., pe trei luni t1 cor. Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt ale pi ii ti înainte. Braşov, Itercuri-Jol 8 (21) Decemvrie. 1905. A patra amânare a dietei. Dieta 1 s’a amânat ivi pentru a patra oră în timp de ciece luni, de când a fost deschisă, după alegerile din Ianuarie. S’a vorbit mult şi s’a scris şi mai mult despre diua critică de 19 Decemvrie a. c. Cei ce au prorocit, că va fi critică, au rămas de minciună. Coaliţia, singura despre care era temere că va face ca diua de 19 Decemvrie se devină di critică, nu numai că nu a contribuit a justifica acesta temere, ci a lucrat şi a ostenit ea însăşi, direct şi indirect, ca a patra amânare să fie încă cea mai liniştită dintre tote şi să se săvârşescă în modul cel mai neted şi pacinic. Şi nici că putea face altfel coaliţia din simpla caisă, că nu le da mâna conducătorilor ei să margă până la consecinţele extreme, punându-se faţă cu corona cu totul pe teren revoluţionar prin aceea, că ar fi desconsiderat rescriptul regesc de amânare şi ar fi hotărît să stea pe foc şi să continue şedinţele şi lucrarea dietei.. Aşa ceva cei ce se cred grozavi ca „apărători ai constituţiei“ nu puteau risca, fiindcă nu erau în stare şi n’aveau putere de a purta consecinţele. De aceea a fost mai cuminte din parte-le, că au căutat tote modalităţile pentru a nu sili pe guvernul Majestăţii Sale să ia în adevăr măsuri absolutiste faţă cu ei, încă din momentul când Monarchal, după audienţa de la 23 Sept. li-a trimis şefilor coaliţiei pe contele Cziraky ca pienipotenţiar în locul lui Goluchowski, cel escepţionat de ei, au simţit că bătrânul monarch n’a vrut să rupă pentru totdeauna cu ei. Mai târziu au primit şi alte semne, precum esplicările şi rectificările punctului 3 din programul coronei. Buni tacticiani cum sunt, Kossuth, Apponyi, Andrassy şi soţi au schit se mişce pe după culise tete, ca să împedece orice măsură radicală din partea guvernului în contra coaliţiei şi să utilizeze tote momentele favorabile ce se iveau, pentru a lua conflictului cu corona deocamdată ascuţişul, prin iniţiarea de nouă încercări de apropiere şi împăcare, au soitit se scormonăscă pe fostul ministru Lukacs şi pe Szell şi să-i pună în fruntea unei acţiuni în favorul „descurcărei“ pacinice. Aşa au adus pe încetul conducătorii partidelor coafiate lucrurile acolo, ca se facă coaliţiei cu putinţă de a eşî din strimtare cu totul cinstea şi încă protestând cu amplomb în contra repeţitei amânări a dietei. Acesta a fost noima representation de eri din camera deputaţilor. Mai întâii, în purparieurile cu Lukacs coaliţia şî-a pregătit terenul de a putedice, că numai de aceea s’au învoit a se supune rescriptului de amânare, ca se nu facă imposibil în viitor orice înţelegere între cei doi factori constituţionali. Apoi au isbutit să aducă şi pe guvern acolo, ca să nu se presente nici de astă dată înaintea camerei, renunţând astfel de a presenta acesteia programul său şi în deosebi proiectul de lege privitor la votul universal. Acesta au ajuns-o aşa, că au ameninţat guvernul, că dacă va voi să vină cu proiectele sale, coaliţia va provoca imediat desbaterea asupra proiectului ei de punere sub acusare a acestui guvern. Cu acesta apucătură li-a succes a omorî două muşte de-odată, adecă de a face cu neputinţă şi presentarea proiectului de lege asupra sufragiului universal, care li-a făcut atâta durere de cap. Astfel ministrul Kristoffy s’a vedet silit de a-șî publica opera sa prin citare, or guvernul Fejervary, ceea-ce caracteriseză tot atitudinea lui, a făcut tot ce a putut, numai pentru a nu provoca un conflict aspru cu majoritatea, care l’ar fi silit se ia măsuri extraordinare. Cabinetul Fejervary a ajutat astfel coaliţiei şi, după cum însuşi a declarat, s-a străduit a salva causa unei înţelegeri pacinice a ei cu Corona. După ce tote au fost bine puse la cale, a rămas ca coaliţia să profite de acest moment şi să facă o demonstraţie mai cu efect în favorul constituţiei, pe care pretinde a o apăra faţă cu corona. A umblat adecă a băga şi pe Tisza cu liberalii săi în horă, ca să nu se mai dică, că ar fi vre-un partid, care să nu fi protestat în contra amânărei a patra. Tisza s’a înduplecat şi a găsit deodată, că trei amânări au fost destule şi că acum faţă cu a patra trebue să protesteze şi liberalii dimpreună cu coaliţia, care nu li se dlică, că ei n’ar vrea să apere constituţia. Şi acum vine efectul final. Apponyi cetesce protestul contra amânărei, pe care, dice, camera cu tote astea o ia la cunoştinţă. Se ridică apoi Tisza şi se alătură. In fine se primesce protestul „unanim“, duipă cum afirmă una din foile sosite azi de la Budapesta. Le servesce Maghiarilor spre onoare, că în asemenea ocasiuni scia să manevreze în modul acesta concentric, unindu-se cu toţii. Dar ni se pare totuşi că foile coaliţiei fac prea mare cas din acesta votare împreună cu Tisza. In cele din urmă şi unii şi alţii, şi coaliţie şi guvern şi liberali s’au aflat într’o situaţie silită de a procede aşa cum au procedat, şi rămâne a se vede la 1 Martie anul viitor, ce se va alege din solidaritatea manifestată erî de cătră partidele maghiare, încercările de împăciuire. In ziua de 17 Decemvrie ministrul preşedinte ungar baronul Fejervary a primit o deputaţiune de industriaşi şi negustori, cari invocând motive economice au accentuat necesitatea restabilirii de stări normale în Ungaria. Răspunsul, ce l’a dat ministrul preşedinte este remarcabil, fiindcă pentru prima oara se comunică oficios încercările de a restabili pacea între Coroana şi majoritate. Baronul Fejervary a dis în discursul său, că spereaza, că încercările de împăciuire îşi vor ajunge scopul. Dar discursul ministrului preşedinte cu tot caracterul său general, are şi unele indicaţiunî, din cari reiese scopul încercării la împăciuire.E.ao,ud Fejervary a aj.is adecărit răspunsul dat industriaşilor, că pacea este legată de o condiţiine importantă, anume: coaliţiunea trebue să se unască cu corona asupra unui program. Guvernul actual este gata a-şî da în acesta sprijinul şi speră, că coaliţiunea va ajunge la convingerea, că situaţia actuală nu se mai pote menţine. Din aceste cuvinte se poate trage cu drept cuvânt conclusiunea, că încercările lui Lukacs şi Szeli nu s’au făcut fără sehea, ci din contră chiar cu învoirea baronului Fejervary. I,ziarul „ Wiener Alig. Zig“ de la 19 Decemvrie scrie în privinţa acesta următorele: •*— Ciua de erî a adus o urare surprisă. întâii! vine Fejervary şi în răspunsul dat deputaţiunei lasă a înţelege, că pacea în Ungaria nu este cu totul exclusă. Cu toate reservele îndreptate la adresa coaliţiu nor, ministrul preşedinte n’a tras la îndoială »scirile pacinice« din ultimele zile. N’au trecut însă decât câteva ceasuri şi vine Kossuth se declare, că pretinsa misiune a lui Lukacs n’a adus de ioc vr’o schimbare în situaţiune. Intre »scri’e tuternice« ale baronului Fejervary şi »situaţia neschimbată« a lui Kossuth, esistă fără îndoială un mare contrast! Coaliţiunea pare că a ajuns la convingerea, că în privinţa prospectelor cu privire la nonele concesiuni, a avut prea mari speranţe şi speranţele acestea s’au redus acum în mod considerabil. Ea a trebuit se mai afle odată, că împăratul n’are de gând a pune cestiunea militară din nou la ordinea zilei, aşa că rămâne cum s’a dis mai nainte. »Limba de comandă maghiară nu se dă!« Baronul Fejervary însă a repeţit în publicitate, ceea ce era de altmintrea cunoscut în cercurile politice, că guvernul seu nu ţine se stea cu orice preţ la putere şi că prin urmare coaliţia n’are decât să se pronunţe. Coaliţia însă se mulţumesce deocamdată cu un protest, cu care să se poata împăca chiar şi partidul liberal. Se mai vorbesce şi de o pretinsă misiune a contelui Tassilo Festetich. După informaţiile, ce ie avem, însă nici misiunea acesta nu e mai serioasa decât a lui Lukacs, care până în momentul de faţă n’a fost încă primit de împăratul. Acţiunile acestor doi domni sunt paralele şi nu se referă decât la înfricoşatul 19 Decemvrie. Lukacs n'a făcut alta, decât a pledat în faţa coaliţiunei, pentru o şedinţă liniştită a camerei deputaţilor, şi contele Festetics pentru o şedinţă liniştită în camera magnaţilor. Căci membrii casei magnaţilor cu simpatii pentru coaliţiune şi cari au votat odată contra lui Fejervary, prinseră pe la începutul lui Decemvrie să se agite din nou, contele Tassilo Festetics ar fi fost acela, care să fi pus în vederea şoviniştilor din camera magnaţilor datoriile, ce trebue să le aibă un membru din camera magnaţilor. Decă la şedinţa de azi a camerei baronul Bejervary va face să se amâne dieta nefiind el de faţă, prin acesta ,s’ar fi dovedit, că Kossuth a avut tot dreptul să fie pesimist, or baronul Fejervary, care era aşa de plin de speranţe, s’a arătat aşa, numai ca să nu taie coaliţiunei calea retragerei. Deschiderea şi amânarea dietei S’a împlinit aşa dar prorocia ce de mult se bucinase în pressă şi în cercurile politice, că dieta convocată pe diua de erî 19 Decemvrie, n’are s’o ducă mai mult de câteva ceasuri. Aşa a şi fost. S’a deschis ori la orele 11 a. m. şi s’a închis pe la orele 2, după ce s’a cetit rescriptul regesc prin care dieta este amânată până la 1 Martie 1906. Vom da aici un scurt raport asupra şedinţei de eri. Şedinţa era fixată pe orele 10. Galeriile erau ticsite de public. Străzile şi terenul dinaintea edificiului camerei era ocupat de un mare număr de poliţişti, cari trasară cordon, căci era temere de o demonstraţie a socialiştilor. Socialiştii însă nu s’au arătat uicăiri.. Punct la ora 11 preşedintele Justica a deschis şedinţa, cetindu-se îndată rescriptul prea înalt prin care dieta a fost amânată rândul trecut. Preşedintele a anunţat apoi, că ministrul preşedinte br, Fejervary i-a trimis o scrisoare (»Eljen-uri şi aplause în stânga. Acesta scrisoare a fost cetită printr’urr notar al camerei. In scrisoare ministrul preşedinte anunţă că î-a sosit de la Maj. ca un autograf. S’a desfăcut plicul ce cuprindea rescriptul prea înnalt prin care Maj. Sa amână dieta până la 1 Martie 1906. Imediat a luat cuvântul contele Albert Apponyi, spunând, că sistemul continuelor amânări este o negare a constituţiei, a responsabilităţii politice şi responsabilităţii de drept. Situaţia actuală — trice Apponyi—nu se poate asemăna cu situaţia de exlex a guvernelor de mai înainte, de oarece pe când guvernele acelea au ajuns într’o astfel de situaţie prin propria lor greşală, pe atunci guvernul actual a compromis şi autoritatea Coronei. Şedinţa dietei trecute a fost amânată de guvern pe motivul, că trebue timp pentru descurcare: se pare că acesta însemna încercarea de a înmuia »naţiunea«, ca se se acomodeze ultimatului regal. Nu poate avea şanse nici o descurcare, care s’ar face prin înfrângerea »naţiunei«. Ratkay. Mai bine 14 Aprilie 1849. Presidentul chiamă la ordine pe Ratkay admonestându-l, se nu întrebuinţeze astfel de expresiuni. Contele Apponyi urmând declară, că Ungurilor li-e destul art. de lege 3 de la 1848. Vorbind despre rescriptul reg. de amânare dise, că din momentul ce nu s’a făcut demonstrație pe stradă, se seien că guvernul nu se va presenta în cameră. A încercat apoi Apponyi să arate ilegalitatea amânărei și a declarat, că în contra acestei amânări trebue să se apeleze dela regele rău informat la regele bine informat. A presentat apoi moţiunea de protestare contra amânărei. Urma la cuvânt contele Ştefan Tissa, din congregaţia comitatului Făgăraş. O serie telegrafică particulară, ce au primit’o erî, ne anunţă, că în adunarea municipală a comitatului Făgăraş, la propunerea membrului Dr. Şenchea, s'a primit unanim votul universal secret, fără restricţiune. D-l Dr. Şenchea a combătut aspru guvernul pentru ordonanţele ministrului Lukacs cu privire la maghiarizarea învăţământului poporal şi a înfierat măsurile ministrului de interne luate contra Românilor.