Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1906 (Anul 69, nr. 1-23)

1906-01-28 / nr. 22

Nouă sfătuiri şi pregătiri. Deşi a trecut aproape o săptă­­mână, de când în urma respingerii propunerilor coaliţiei crisa ungară a intrat într’o nouă faşă, nu se scie încă ce direcţiune va lua mersul lu­crurilor. Toţi din toate părţile se întrebă, ce va urma acum, ce va fi la prima Martie, terminul fatal la care a fost amânată dieta şi pănă la care trebue să se reînoiască tratatul comercial cu Germania. Despre una sunt toţi în clar. In cele două septămâni şi câteva­­jile, cari ne mai despart de prima Martie, trebue să se ia din partea guvernu­lui şi a coroanei o decisiune despre aceea, ce are se se întâmple cu dieta actuală, fi-va ea disolvată, ori erasi pe mult timp amânată? S’a ventilat și o nouă amânare în forma, ca sesiunea dietei pe anul acesta să fie închisă și se nu se mai întruneasca pănă în anul viitor. O amâ­nare vise, oricum s’ar face, ar fi în împrejurările de faţă forte aspru com­bătută de majoritatea parlamentului şi nu se mai poate aştepta, ca acesta să o ia la cunoscinţă, ca în în rendul trecut. Guvernul se teme chiar, că de rendul acesta camera, cu totă amâ­narea, ar hotărî să nu se împrăştie, ceea­ ce ar avea cele mai grave urmări, pe cari guvernul se feresce și acum de a le provoca. In timp așa de scurt este de altă parte ferte puțin probabil, că s’ar putea întoarce foaia fâ­­cându-se în ultimul moment împăca­rea, pentru care de mai bine de un an de dile s’au făcut încercări zadar­nice. Nu rămâne dor guvernului alt espedient, decât disolvarea parlamen­tului înainte de prima Martie. Se şi anunţă acest eveniment pentru zilele dintre 20 şi 25 Februarie. Aşa se fi decis consiliul de miniştri în Buda­pesta. Decisiunea finală revine însă Ma­­jestăţii Sale. Duminecă sau Luni mi­­nistrul-preşedinte Fejervary va călă­tori la Viena şi va solicita hotărirea monarchului, dela care va atârna vii­­toarea desfăşurare a crisei. Ori şi alaltăerî comitetul dirigui­tor al coaliţiei a avut oh­is o mare con­sfătuire. Despre cele petrecute în şe­dinţa de Mercur! a comitetului s’au lăţit schii sensaţionale. Să se fi ma­nifestat adecă mari divergenţe de pă­reri între conducători, aşa că n’au putut ajunge la nici un resultat. Cu deosebire dr. Banffy să fi manifestat nemulţumirea sa cu modul de proce­dare al comitetului, afirmând că cele cuprinse în răspunsul coaliţiei, care a fost publicat, nu consună în tote cu cele ce s’au discutat şi s’au decis în comitetul esecutiv. Banffy totdeauna a arătat înclinarea de-a merge pe altă cărare şi cu altă tactică. Se pare că acest politician ambiţios găsesce sosit momentul să-şi pună în lucrare planul de mult ticluit. Astăzi se desmint deja din par­tea coaliţiei spirite răspândite despre divergenţele dintre şefi. E lucru uşor p 9 9 * , de înţeles, că se feresc tocmai acum , de a da publicităţii toate cele ce se­­ petrec în şedinţele lor. Dar trebue să­­ se fi petrecut ceva, după ce chiar şi I Kossuth admite într’un articol, pu­blicat ori în fața sa, că redactarea în scris a hotărîrilor comitetului pate că în unele privinţe le-a mai înăsprit şi că în adevăr aceste hotărîri au fost mai conciliante, decât apar din actele publicate. Astăzi sălă se vor întruni par­tidele coaliţiei, ţinând fie­care confe­­renţă separată. E probabil, dar că din aceste conferenţe va eşi la lumină, cum s’au petrecut în adevăr lucrurile şi ce mai are de gând coaliţia. Pe când partidele din coaliţie îşi dau silinţa a eşi din toropela, ce le a cuprins, după retuşul categoric ce li­­s’a dat la Viena, se iniţiază în Aus­tria o acţiune parlamentară cu scop de a­ se lua posiţiune în cestiunea crizei ungare. Tot Germanii sunt cari iau iniţiativa. Comitetul de patru al partidelor germane a decis-o în ul­tima sa şedinţă. Acţiunea se va inau­gura prin trei interpelaţiuni, ce vor fi adresate guvernului cu privire la crisa ungară. S’a pus dor în mișcare curentul nouei rase a crisei. Unde va duce e greu a se prevede. A­NUL LXIX. „gazeta" iese iîifi8-care AtoMiBGiM pentru Ansito-Uagarii Pe tm an 24 cor., pe șase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rli te Duminecă 4 cor. pe an. Pentru Bontania şi străinătate: Pe an an 40 franci, pe şoae luni 20 fr., pe trei luni 10 c fr. H-rlI de Duminecă 8 fr. pe an. Se prenumără, la toate ofi­­ciele poştale din întru­şi din afară şi la d-nii colectori. ASoflamsRîul pentru Braşov Administraţiunea, Piaţa mare, Târgul Inului Nr. 30, Stagiu 1.: Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Gu duşul In casă: Pe un an 20 cor., pe şese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. :«» Un esem­­plar 10 bani. — Atât abona­mentele cât şi inserţiuniie sunt a se plăti înainte. aSDAOÎTOHE&j n­siaistraţiiiea fi finomat Braşov, piața mare nr. HO. &pri%ori notTfricat» na ee primesc. Mana» cripte nu *© retarlrcit. INSERATE ss prizaese la Administrative în Braşov şi 1» nmmter«l& BIROURI de ANUNŢURI: In Vtons: la M. Dukes Nach... Nnx. Augenfeld & Emeric Des­­n©r., Heinrich Jeohalek. A., Op­­paju­ Nackf., Anton Oppelik. In Budapesta la A. V.­­Gold­berger, Ekstein Bernat, Iuliu Leopold (YIl Erzsébet-körut). PREŢUL INSERŢIURILOR : o se­rie gam­ond pe o colonă 10 bani pentru o publicare. Pu­blicări mai dea© după tarifa I şi învoială. — RECLAME pe­­ pagina 3-a p sum­ă 30 bani Nr. 22­. Braşov, Sâmbătă 28 Ianuarie (10 Februarie). 1906. Braşov, 27 Ianuarie v. Reforma electorală în Austria şi Ger­manii. Evenimentul zilei în Austria este resoluţiunea ce au luat-o Germanii din Boemia în cestiunea reformei electorale. Seim, că guvernul Gautsch a pregătit deja un proiect de lege asupra reformei elec­torale pe basa votului universal. Se aş­teptă, că în curând acest proiect va fi pre­­sentat parlamentului. Germanii din Boemia sunt cuprinşi de nelinişte, că proiectul gu­vernului favoriseză elementul slav faţă cu elementul german, nu numai în Boemia, ci în întreg imperiul, aşa că resultatul re­formei electorale va fi o majoritate slavă în parlament. Deputaţii germani din Boemia au luat o hotărîre­­prin care declară, că ei într’un astfel de proiect ar trebui să vadă un act duşmănos al guvernului contra germanismului şi deci vor fi con­­strinşi a lua contra-măsurile ceie mai energice. In fine amintiţii deputaţi se de­clară solidari în apărarea intereselor Ger­manilor în cestiunea reformei electorale. Acesta hotărîre au conunicat-o mi­­nistrului-preşedinte, precum şi preşedin­telui comitetului de patru al partidelor germane reunite, Dr. Lueger. Acest comitet a decis, că asupra h­otărirei de mai sus a deputaţilor germani boemi se va pute pronunţa numai după ce va cunosce pro­iectul de reformă a­ guvernului. Dr. Der­­schata, şeful partidului poporal german, cel mai mare dintre partidele germane, a declarat în comitetul de patru, că partidul său nu va lua parte la nici o acţiune, ce ar da nascere şi numai bănuelii, că ar fi ostil reformei electorale, înainte de a cu­noste cuprinsul proiectului guvernului. Asemenea s-a pronunţat şi Dr. Lueger. E interesant cu câtă seriositate se discută în Austria și se pregătesce refor­­­­ma electorală, pe când dincoace în Ungaria Dumnedeu mai stie când se va face o reformă, ne mai vorbind de aceea, cum se va face. Cartea verde română în străinătate. Diarul „Figaro“ din Paris publică un re­­sumat de trei coloane şi jumătate din Car­tea Verde română, spunând că culegerea acesta de documente e clară şi explicită şi dovedesce, că dreptatea e de partea Ro­mânilor; toţi vor pute preţui acum — di­re­diarul — temeinicia şi valoarea acusări­­lor ridicate contra Grecilor. »Figaro« con­chide: »Acum este luminos dovedit, că România voeste în Macedonia perfectă ega­litate a tuturor creştinilor, libertatea lim­­bei şi a cultului«, încercări de împăcare între România şi Grecia? Din Consta­ntinopol se telegrafiază. Din multe indicii ar resulta, că atât din partea României, cât şi din a Greciei se lucreza mult pentru aplanarea conflictului româno- grecesc. S’ar fi sondat terenul în mod indirect şi s’ar fi făcut deja în mod confidenţial câte­va propuneri reciproce pentru eventuale concesiuni. Intre altele ar fi fost vorba să se reducă propaganda românescă în vilaetul lanina. Cea d'întâi condiţiune pusă de guvernul român ar fi încetarea complectă a activităţii bandelor grecesce în Macedonia. Patriarchatul ecu­menic pare de asemenea mai mult dispus acum pentru o înţelegere, deşi recentul conflict de la Karaferia a făcut şi mai ne­favorabile perspectivele de împăcare. Guvernul român şi Grecii. Răspunsul ministrului român de externe la inter­­pelaţiunea d-lui C. G. Dissescu. Am comunicat deja cetitorilor noştri interpelaţia ce a făcut-o în se­nat d-l C. G. Dissescu privitor la so­cietatea „Elenismos“. Astădi le vom împărtăşi răspunsul ce i­ l’a dat mi­nistrul afaceilor străine general I. Lahovary. In introducerea discursului seu d-l Lahovary releveaza, [că din „Car­tea verde“ s’a putut cunoasce acţiu­nea guvernului român în cestiunea macedonelui şi toţi au putut constata, că aceasta acţiune a fost cât se poate de energică şi de precisă faţă de statul elen. Ministrul de ixterne con­tinuă apoi astfel: Nu vom slăbi condiţiunile pe cari le-am impus statului elen, pentru­ ca rela­­ţiunile nostre amicale de odinioră se re­nască; ele sunt foarte precise şi le vom menţine pănă la succesul definitiv. (A­­plause). Ca mijloc de luptă am întrebuinţat o armă forte importantă; am denunţat convenţiunea de comerciu, care ne lega cu statul elen, precum şi protocolul anexat. Consecinţele denunţării vor fi forte aspre pentru supuşii greci, cari locuesc în ţara românescă şi cari sunt răspunzători de nelegiuirile comise de neamul lor, acest neam, care îşi permite sâ resiste unei ac­ţiuni politice a statului român. Aceste represalii vor fi permise când convenţia de comerciu va ajunge la sfâr­şitul ei, la 1 iulie 1908. Atunci toţi stre­inii cari nu sunt, protejaţi prin o conven­­ţiune între statul nostru şi acela căruia aparţin, vor vedèa consecinţele grave la cari i-a condus guvernul statului lor. De altmintrelea în ceea ce priveşte trecutul, nu pot de­cât se zme unesc cu sentimentele înflăcărate ale onor. d. Dis­sescu, sunt de aceeaşi părere cu d-sa în aprecierile sale asupra scopului ce urmă­resc Grecii sub masca şi sub pretextul de cultură; îi vom urmări pas cu pas şi la forţa elenismului vom opune forţa ro­mânismului. (Aplause furtunoase.) Cred că aveţi încredere deplină în guvern, pentru ca el sâ urmărăscă de a­­proape în ţară orî­ce fel de propaganda, care ar fi dăunătăre interesului nostru. (Aplause prelungite.) De la noi a venit iniţiativa apărare­i naţionale în contra procedeurilor Grecilor, de la noi au venit şi cercetările asupra uneltirilor comise în ţară de străini. Insă este un interes superior de pres­tigiu, ca constatările la cari am ajuns, se fie drept şi cu nepărtinire împărţite între vinovaţi şi nevinovaţi. Ministrul de externe arată apoi, că numele unui însemnat bancher grec din Bucurescî (Chrisoveloni) a fost pe nedrept amestecat în acesta afacere, că s’a constatat, că el a fost numit preşedinte al societăţii „Elle­­nismos“ la 1903, când nu era vorba de bande şi că imediat a respins o­­noarea ce i­ se făcea. Cât pentru cei­lalţi se va usa de rigoarea legilor, ce le are statul român contra uneltiri­lor lor. Incheiând ministrul declară, că guvernul nu va pregeta un moment de a fi sentinela neadormită a apă­rării intereselor statului român. Aceste cuvinte au fost acoperite de puter­nice aplause. C ‘'l * Arisa ungara. Fejervary la Viena. — Disolvarea dietei. In cercurile politice din Budapesta şi Viena se consideră acum ca lucru si­gur, că dieta ungară va fi disolvată. Di­solvarea ar urma încă în decursul acestei luni, fără a­ se ordona alegeri noue. După „Neue fr. Presse“ ministrul preşedinte Fejervary va merge zilele pro­xime la Viena. Călătoria aceasta se aduce în legătură cu cestiunea disolvărei came­rei deputaţilor. Urmând disolvarea, scrie acelaşi diac, pericolul hibsolidismului ameninţă serios- Ungaria. Disolvarea nu se va face cu im apel cătră alegători şi e forte probabil, că guvernul, şi fără de cameră, va face re­crutările şi va incassa impozitele. Situaţia va deveni cu atât mai periculosa, dăca guvernul va suspenda dreptul de autono­mie al comitatelor, în care cas va fi foarte grea şi anevoiă să o reintoarcere la stările constituţionale. Fata vienesă este informată, că în­chiderea dietei e plănuită pe ziua de 26 Februarie. Cu abatere dela obiceiul de pănă acum, închiderea nu se va face prin mesagiu de tron, ci prin rescript regesc, pe care un însărcinat al Maj. Sale l’ar ceti în Buda, unde ar fi convocată dieta spre acest scop. Neînţelegeri în comitetul coaliţiei. In sînul comitetului diriguitor al co­aliţiei au isbucnit neînţelegeri. Alaltăerî după aniiadi comitetul a ţinut şedinţă. S’a vorbit mult despre o eventuală disolvare a dietei, său despre o nouă amânare, şi s’a încins discuţie asupra cestiunei, ce atitu­dine se ia oposiţia în caşul disolvărei, mai ales dăcă nu s’ar ordona alegeri nouă. S’a discutat apoi asupra manifestului cătră »naţiune«. Wilhelm Vazsonyi, primul

Next