Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1906 (Anul 69, nr. 1-23)
1906-01-28 / nr. 22
Nouă sfătuiri şi pregătiri. Deşi a trecut aproape o săptămână, de când în urma respingerii propunerilor coaliţiei crisa ungară a intrat într’o nouă faşă, nu se scie încă ce direcţiune va lua mersul lucrurilor. Toţi din toate părţile se întrebă, ce va urma acum, ce va fi la prima Martie, terminul fatal la care a fost amânată dieta şi pănă la care trebue să se reînoiască tratatul comercial cu Germania. Despre una sunt toţi în clar. In cele două septămâni şi câtevajile, cari ne mai despart de prima Martie, trebue să se ia din partea guvernului şi a coroanei o decisiune despre aceea, ce are se se întâmple cu dieta actuală, fi-va ea disolvată, ori erasi pe mult timp amânată? S’a ventilat și o nouă amânare în forma, ca sesiunea dietei pe anul acesta să fie închisă și se nu se mai întruneasca pănă în anul viitor. O amânare vise, oricum s’ar face, ar fi în împrejurările de faţă forte aspru combătută de majoritatea parlamentului şi nu se mai poate aştepta, ca acesta să o ia la cunoscinţă, ca în în rendul trecut. Guvernul se teme chiar, că de rendul acesta camera, cu totă amânarea, ar hotărî să nu se împrăştie, ceea ce ar avea cele mai grave urmări, pe cari guvernul se feresce și acum de a le provoca. In timp așa de scurt este de altă parte ferte puțin probabil, că s’ar putea întoarce foaia fâcându-se în ultimul moment împăcarea, pentru care de mai bine de un an de dile s’au făcut încercări zadarnice. Nu rămâne dor guvernului alt espedient, decât disolvarea parlamentului înainte de prima Martie. Se şi anunţă acest eveniment pentru zilele dintre 20 şi 25 Februarie. Aşa se fi decis consiliul de miniştri în Budapesta. Decisiunea finală revine însă Majestăţii Sale. Duminecă sau Luni ministrul-preşedinte Fejervary va călători la Viena şi va solicita hotărirea monarchului, dela care va atârna viitoarea desfăşurare a crisei. Ori şi alaltăerî comitetul diriguitor al coaliţiei a avut ohis o mare consfătuire. Despre cele petrecute în şedinţa de Mercur! a comitetului s’au lăţit schii sensaţionale. Să se fi manifestat adecă mari divergenţe de păreri între conducători, aşa că n’au putut ajunge la nici un resultat. Cu deosebire dr. Banffy să fi manifestat nemulţumirea sa cu modul de procedare al comitetului, afirmând că cele cuprinse în răspunsul coaliţiei, care a fost publicat, nu consună în tote cu cele ce s’au discutat şi s’au decis în comitetul esecutiv. Banffy totdeauna a arătat înclinarea de-a merge pe altă cărare şi cu altă tactică. Se pare că acest politician ambiţios găsesce sosit momentul să-şi pună în lucrare planul de mult ticluit. Astăzi se desmint deja din partea coaliţiei spirite răspândite despre divergenţele dintre şefi. E lucru uşor p 9 9 * , de înţeles, că se feresc tocmai acum , de a da publicităţii toate cele ce se petrec în şedinţele lor. Dar trebue să se fi petrecut ceva, după ce chiar şi I Kossuth admite într’un articol, publicat ori în fața sa, că redactarea în scris a hotărîrilor comitetului pate că în unele privinţe le-a mai înăsprit şi că în adevăr aceste hotărîri au fost mai conciliante, decât apar din actele publicate. Astăzi sălă se vor întruni partidele coaliţiei, ţinând fiecare conferenţă separată. E probabil, dar că din aceste conferenţe va eşi la lumină, cum s’au petrecut în adevăr lucrurile şi ce mai are de gând coaliţia. Pe când partidele din coaliţie îşi dau silinţa a eşi din toropela, ce le a cuprins, după retuşul categoric ce lis’a dat la Viena, se iniţiază în Austria o acţiune parlamentară cu scop de a se lua posiţiune în cestiunea crizei ungare. Tot Germanii sunt cari iau iniţiativa. Comitetul de patru al partidelor germane a decis-o în ultima sa şedinţă. Acţiunea se va inaugura prin trei interpelaţiuni, ce vor fi adresate guvernului cu privire la crisa ungară. S’a pus dor în mișcare curentul nouei rase a crisei. Unde va duce e greu a se prevede. ANUL LXIX. „gazeta" iese iîifi8-care AtoMiBGiM pentru Ansito-Uagarii Pe tm an 24 cor., pe șase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rli te Duminecă 4 cor. pe an. Pentru Bontania şi străinătate: Pe an an 40 franci, pe şoae luni 20 fr., pe trei luni 10 c fr. H-rlI de Duminecă 8 fr. pe an. Se prenumără, la toate oficiele poştale din întruşi din afară şi la d-nii colectori. ASoflamsRîul pentru Braşov Administraţiunea, Piaţa mare, Târgul Inului Nr. 30, Stagiu 1.: Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Gu duşul In casă: Pe un an 20 cor., pe şese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. :«» Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiuniie sunt a se plăti înainte. aSDAOÎTOHE&j nsiaistraţiiiea fi finomat Braşov, piața mare nr. HO. &pri%ori notTfricat» na ee primesc. Mana» cripte nu *© retarlrcit. INSERATE ss prizaese la Administrative în Braşov şi 1» nmmter«l& BIROURI de ANUNŢURI: In Vtons: la M. Dukes Nach... Nnx. Augenfeld & Emeric Desn©r., Heinrich Jeohalek. A., Oppaju Nackf., Anton Oppelik. In Budapesta la A. V.Goldberger, Ekstein Bernat, Iuliu Leopold (YIl Erzsébet-körut). PREŢUL INSERŢIURILOR : o serie gamond pe o colonă 10 bani pentru o publicare. Publicări mai dea© după tarifa I şi învoială. — RECLAME pe pagina 3-a p sumă 30 bani Nr. 22. Braşov, Sâmbătă 28 Ianuarie (10 Februarie). 1906. Braşov, 27 Ianuarie v. Reforma electorală în Austria şi Germanii. Evenimentul zilei în Austria este resoluţiunea ce au luat-o Germanii din Boemia în cestiunea reformei electorale. Seim, că guvernul Gautsch a pregătit deja un proiect de lege asupra reformei electorale pe basa votului universal. Se aşteptă, că în curând acest proiect va fi presentat parlamentului. Germanii din Boemia sunt cuprinşi de nelinişte, că proiectul guvernului favoriseză elementul slav faţă cu elementul german, nu numai în Boemia, ci în întreg imperiul, aşa că resultatul reformei electorale va fi o majoritate slavă în parlament. Deputaţii germani din Boemia au luat o hotărîreprin care declară, că ei într’un astfel de proiect ar trebui să vadă un act duşmănos al guvernului contra germanismului şi deci vor fi constrinşi a lua contra-măsurile ceie mai energice. In fine amintiţii deputaţi se declară solidari în apărarea intereselor Germanilor în cestiunea reformei electorale. Acesta hotărîre au conunicat-o ministrului-preşedinte, precum şi preşedintelui comitetului de patru al partidelor germane reunite, Dr. Lueger. Acest comitet a decis, că asupra hotărirei de mai sus a deputaţilor germani boemi se va pute pronunţa numai după ce va cunosce proiectul de reformă a guvernului. Dr. Derschata, şeful partidului poporal german, cel mai mare dintre partidele germane, a declarat în comitetul de patru, că partidul său nu va lua parte la nici o acţiune, ce ar da nascere şi numai bănuelii, că ar fi ostil reformei electorale, înainte de a cunoste cuprinsul proiectului guvernului. Asemenea s-a pronunţat şi Dr. Lueger. E interesant cu câtă seriositate se discută în Austria și se pregătesce reforma electorală, pe când dincoace în Ungaria Dumnedeu mai stie când se va face o reformă, ne mai vorbind de aceea, cum se va face. Cartea verde română în străinătate. Diarul „Figaro“ din Paris publică un resumat de trei coloane şi jumătate din Cartea Verde română, spunând că culegerea acesta de documente e clară şi explicită şi dovedesce, că dreptatea e de partea Românilor; toţi vor pute preţui acum — dirediarul — temeinicia şi valoarea acusărilor ridicate contra Grecilor. »Figaro« conchide: »Acum este luminos dovedit, că România voeste în Macedonia perfectă egalitate a tuturor creştinilor, libertatea limbei şi a cultului«, încercări de împăcare între România şi Grecia? Din Constantinopol se telegrafiază. Din multe indicii ar resulta, că atât din partea României, cât şi din a Greciei se lucreza mult pentru aplanarea conflictului româno- grecesc. S’ar fi sondat terenul în mod indirect şi s’ar fi făcut deja în mod confidenţial câteva propuneri reciproce pentru eventuale concesiuni. Intre altele ar fi fost vorba să se reducă propaganda românescă în vilaetul lanina. Cea d'întâi condiţiune pusă de guvernul român ar fi încetarea complectă a activităţii bandelor grecesce în Macedonia. Patriarchatul ecumenic pare de asemenea mai mult dispus acum pentru o înţelegere, deşi recentul conflict de la Karaferia a făcut şi mai nefavorabile perspectivele de împăcare. Guvernul român şi Grecii. Răspunsul ministrului român de externe la interpelaţiunea d-lui C. G. Dissescu. Am comunicat deja cetitorilor noştri interpelaţia ce a făcut-o în senat d-l C. G. Dissescu privitor la societatea „Elenismos“. Astădi le vom împărtăşi răspunsul ce i l’a dat ministrul afaceilor străine general I. Lahovary. In introducerea discursului seu d-l Lahovary releveaza, [că din „Cartea verde“ s’a putut cunoasce acţiunea guvernului român în cestiunea macedonelui şi toţi au putut constata, că aceasta acţiune a fost cât se poate de energică şi de precisă faţă de statul elen. Ministrul de ixterne continuă apoi astfel: Nu vom slăbi condiţiunile pe cari le-am impus statului elen, pentru ca relaţiunile nostre amicale de odinioră se renască; ele sunt foarte precise şi le vom menţine pănă la succesul definitiv. (Aplause). Ca mijloc de luptă am întrebuinţat o armă forte importantă; am denunţat convenţiunea de comerciu, care ne lega cu statul elen, precum şi protocolul anexat. Consecinţele denunţării vor fi forte aspre pentru supuşii greci, cari locuesc în ţara românescă şi cari sunt răspunzători de nelegiuirile comise de neamul lor, acest neam, care îşi permite sâ resiste unei acţiuni politice a statului român. Aceste represalii vor fi permise când convenţia de comerciu va ajunge la sfârşitul ei, la 1 iulie 1908. Atunci toţi streinii cari nu sunt, protejaţi prin o convenţiune între statul nostru şi acela căruia aparţin, vor vedèa consecinţele grave la cari i-a condus guvernul statului lor. De altmintrelea în ceea ce priveşte trecutul, nu pot decât se zme unesc cu sentimentele înflăcărate ale onor. d. Dissescu, sunt de aceeaşi părere cu d-sa în aprecierile sale asupra scopului ce urmăresc Grecii sub masca şi sub pretextul de cultură; îi vom urmări pas cu pas şi la forţa elenismului vom opune forţa românismului. (Aplause furtunoase.) Cred că aveţi încredere deplină în guvern, pentru ca el sâ urmărăscă de aproape în ţară orîce fel de propaganda, care ar fi dăunătăre interesului nostru. (Aplause prelungite.) De la noi a venit iniţiativa apărarei naţionale în contra procedeurilor Grecilor, de la noi au venit şi cercetările asupra uneltirilor comise în ţară de străini. Insă este un interes superior de prestigiu, ca constatările la cari am ajuns, se fie drept şi cu nepărtinire împărţite între vinovaţi şi nevinovaţi. Ministrul de externe arată apoi, că numele unui însemnat bancher grec din Bucurescî (Chrisoveloni) a fost pe nedrept amestecat în acesta afacere, că s’a constatat, că el a fost numit preşedinte al societăţii „Ellenismos“ la 1903, când nu era vorba de bande şi că imediat a respins onoarea ce i se făcea. Cât pentru ceilalţi se va usa de rigoarea legilor, ce le are statul român contra uneltirilor lor. Incheiând ministrul declară, că guvernul nu va pregeta un moment de a fi sentinela neadormită a apărării intereselor statului român. Aceste cuvinte au fost acoperite de puternice aplause. C ‘'l * Arisa ungara. Fejervary la Viena. — Disolvarea dietei. In cercurile politice din Budapesta şi Viena se consideră acum ca lucru sigur, că dieta ungară va fi disolvată. Disolvarea ar urma încă în decursul acestei luni, fără a se ordona alegeri noue. După „Neue fr. Presse“ ministrul preşedinte Fejervary va merge zilele proxime la Viena. Călătoria aceasta se aduce în legătură cu cestiunea disolvărei camerei deputaţilor. Urmând disolvarea, scrie acelaşi diac, pericolul hibsolidismului ameninţă serios- Ungaria. Disolvarea nu se va face cu im apel cătră alegători şi e forte probabil, că guvernul, şi fără de cameră, va face recrutările şi va incassa impozitele. Situaţia va deveni cu atât mai periculosa, dăca guvernul va suspenda dreptul de autonomie al comitatelor, în care cas va fi foarte grea şi anevoiă să o reintoarcere la stările constituţionale. Fata vienesă este informată, că închiderea dietei e plănuită pe ziua de 26 Februarie. Cu abatere dela obiceiul de pănă acum, închiderea nu se va face prin mesagiu de tron, ci prin rescript regesc, pe care un însărcinat al Maj. Sale l’ar ceti în Buda, unde ar fi convocată dieta spre acest scop. Neînţelegeri în comitetul coaliţiei. In sînul comitetului diriguitor al coaliţiei au isbucnit neînţelegeri. Alaltăerî după aniiadi comitetul a ţinut şedinţă. S’a vorbit mult despre o eventuală disolvare a dietei, său despre o nouă amânare, şi s’a încins discuţie asupra cestiunei, ce atitudine se ia oposiţia în caşul disolvărei, mai ales dăcă nu s’ar ordona alegeri nouă. S’a discutat apoi asupra manifestului cătră »naţiune«. Wilhelm Vazsonyi, primul