Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1906 (Anul 69, nr. 1-23)

1906-01-15 / nr. 11

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 11.—1906 Crisa ungară. Audienţa contelui Andrassy. Erî, Vineri, înainte de amiadî Majestatea Sa a primit într’o audienţă de l'/'2 oră pe contele Iuliu Andrassy. Acesta a părăsit Burgul la ora 1 d.a şi s’a dus direct la locuinţa sa, unde îl aşteptau diarişti. Faţă cu «iariştii, contele Andrassy s’a purtat forte reservat. La întrebarea, decă sunt speranţe de o pacînică descurcare, Andrassy a răspuns, că consideră situaţia cu desăvîrşire nemângăitore. După ce a părăsit Burg-ul, contele Andrassy a conferit timp mai îndelungat cu ministrul comun de resboil Pitreich. Aceasta este scriea cea mai nouă ce sosesce din Viena. Monarchul nu cedézá. In cercurile politice din Budapesta a produs o penibilă impresie svonul după care Majestatea Sa e firm decis a nu ceda în cestiunea limbei de comandă. O pacînică descurcare pare cu desăvîrşire esclusă. Majestatea Sa să fi declarat, că orice concesiuni ar pute să facă, însă postulatul privitor la limba de comandă treime eliminat din pretensiunile coaliţiunei. O declaraţie a lui Banffy. Despre baronul Banffy se afirmă, că ar fi dis, că sunt forte optimişti aceia, cari se încred într’o soluţie pacînică a crisei. Banffy, care a avut ocasiune a cunosce concepţiile ce domnesc la curte, nu poate crede într’o pace apropiată. Stările peste tot nu sunt trandafirii şi prospectele nu sunt de loc favorabile. Scirile despre pace îi reamintesc liniştea, ce precedeză furtuna. Păreri de ale pressei. „Budapesti Hírlap“ a scris amaterele în ajunul audienţei contelui Andrassy : »Marea însemnătate a audienţei contelui Andrassy e neîndoiasă. Avertisăm însă publicul se nu tragă conclusiuni grabnice privitore la apropierea unei păci sigure, din faptul simplu al acestei audienţe. Chemarea lui Andrassy la palat nu însemnă deocamdată altceva, decât că Maj. Sa stă din nou de vorbă cu coaliţiunea, pe care la 23 Septemvrie a respins’o c’o teribilă necruţare. Atunci s’a rupt orî ce legătură între rege şi majoritate. Chemarea lui Andrassy deşteptă speranţa, că acum din nou se restabilesce legătura şi cu puteri unite (viribus unitis) regele şi conducătorul mamajorităţii poate-poate vor afla modalităţile pacinicei descurcăturî, pe cari le pot primi regele şi naţiunea deopotrivă. »Speranţa acesta este însă adî forte slabă, căcî nimic nu se pote sti despre sco- pul invitării, dimpotrivă tot ce seim, tot ce am ejvădut şi e speriat pănă acum, nu este potrivit, decât a fi Toma-necredinciosul pănă la ultima clipă, pănă când adecă nu se vor dovedi în mod palpabil înclinările spre bine şi pătrundera punctului de vedere al naţiunei. Maj. Sa pănă acum s’a isolat perfect de aceea, ca se se abată dela o astfel de interpretare a §. 11 din art. de lege XII 1867, care este favorabilă drepturilor majestatice.... Cine seie, decă Maj. Sa a voit să cheme la sine pe Andrassy numai pentru ca să mai stea odată de vorbă *cu coalițiunea, înainte de ce sî-ar da învoirea la săvîrșirea de violențe mai mari, ca cele de pănă acum«... „Alkotmány“, organul partidului poporal, e mult mai pesimist. Dice, că călătoria de pace a lui Andrassy la Viena este o muncă de Sisiphus. »Aşteptăm pacea cinstită, dar speranţa nostra stă mai aproape de zero.« La alt loc acelaşi diar scrie : 5 ■. »E mai sigură lupta, decât pacea. Ce va pute isprăvi Andrassy la Viena, ce scop are chemarea lui, nu putem se aflăm. Acei politiciani conducători însă, cu care Andrassy a conferit înainte de plecarea sa, mărturisesc unisono, că nu nutresc faţă cu o soluţiune pacînică, decât forte puţine speranţe, aşa-dicend nicî o speranţă«. „Budapest“, organul lui Kossuth, se întrebă, că are chemarea lui Andrassy însămnă, că Maj. Sa vrea se se apropie de coaliţie şi, ţinând sămă de insuinţele naţionale, vrea să creeze o descurcătură constituţională? Ori stăm faţă cu o încercare simplă, care se îndreptă spre aceea, ca prin punerea din nou pe tapet a insuinţelor pacinice, să se arunce ărăşî în cârca coaliţiunei răspunderea, pentru că pacea nu se va încheia ? Pesimismul lui Kossuth. Francisc Kossuth a publicat şi el, în ajunul călătoriei contelui Andrassy la Viena, un articol asupra svonurilor de pace, care a produs sensaţie. Kossuth spune, că coaliţiunei nu i s’a dat prilegiu a veni la guvern în condiţii, pe care nu coaliţia, ci »naţiunea întregă« să le fi putut considera ca o pace cinstită. Kossuth amintesce apoi în articolul său despre o pretinsă proclamaţie, ce ar vre s’o dea Monarchul, apoi elice . Acum iese la ivelă încetul cu încetul, ce se pregătesce in Viena. A plecat acolo şi Veszi, cel cu condeiu ascuţit şi înţepător. Nu se pregătesce un articol de diar pentru puţin cetitul oficios al guvernului. Se pregătesce un manifest regesc, la compunerea căruia e nevoie de condeiul abil al lui Veszi. Asupra acesta se urmăză deocamdată consfătuirile: ce să proclame adecă regele şi cari să fie urmările acestei proclamări ? Despre ce e vorba? După informaţiunile ziarului tiszaist „As Újság“, contele Andrassy a dus cu sine la Viena unatarele condiţiunî : 1) Gestiunile militare se vor resolva provisor printr’un manifest regesc. Manifestul pote să apară şi în forma, în care s’a publicat cel cu ocazia misiunei bar. Fejervary. 2) Să se încăpă imediat esecutarea programului comisiunei de 9 a partidului : liberal.) 3) La regimentele maghiare limba de serviciu şi de instrucţie să fie limba ma ghiară. 4) Să se pună imediat în stadiul re- solvirei cestiunea emblemelor privitor la armată şi la reprezentanţa externă. 5) Se va înfiinţa artileria de honvedî pusă în prospect de contele Tisza, mai de- parte trupele technice. 6) Ministeriul comun de finanţe se fie mutat la Budapesta. 7) Inaugurarea limitării dreptului consituţional cu privire la disolvarea şi amânarea dietei. Aceeaşi fete mai e informată din anturajul guvernului, că greşesc aceia, care cred, că venirea la cârmă a coaliţiunei este din partea Coronei o cestiune curat de program. Programe se pot găsi destule. Trebue vnse majoritate parlamentară, nu numai pentru eliminarea limbei de comandă, ci şi pentru a se garanta, că limba de comandă sau alte cestiuni de felul acesta nu vor mai păgubi ţara şi nu se vor mai lansa. FOILETONUL »GAZ. TRANS.« Caricaturi chinezesc!. Ideile politice se răspândesc în massele poporului din China prin ilustraţiunî simbolice. In acest chip se produc cu încetul curente în uriaşa împărăţie, carî pun lumea în uimire prin organisaţia lor. Aşa s’a întîmplat şi la ultima mişcare xenofobă, cu deosebire la rescoala boxerilor. Anî de-a rîndul s’a făcut înainte propagandă în popor prin asemenea caricaturi şi prin pamflete. Alăturea cu lupta contra străinilor mergea paralel agitaţia cu deosebire contra renigiunei creştine. Pamfletele se răspândiau în mare taină. Rar se întîmpla, ca vr’un străin să vadă, şi mai rar să potă pune mâna pe vr’unul. De aici se explică, că Europenii nicî odată nu au cunoschinţă de asemenea conjuraţiunî poporale, înainte de izbucnirea ier. Agitaţia contra străinilor nu s’a domolit nicî acum în China şi nu tocmai de mult cetiam prin diare despre manifestaţiunî ameninţătore contra Europenilor şi creştinilor în Shangai şi alte porturi chinezesc. Un colaborator al diarului »D. Z.” din Viena prin o împrejurare norocosă a ajuns în posesiunea unei serii întregi de caricaturi, în care se preconisăză lupta contra creştinismului. Acestea sunt xilogravuri in mărimea unei foi de diar. Jur împrejur, ca un fel de ramă, fiecare ilustraţiune este explicată prin text chinezesc. Reproducem în traducere câteva pasaje mai interesante din comunicatul diarului vienez, înainte de a descrie şi explica fiecare ilustraţie — dice autorul — vreau să amintesc, că Chinezii cunosc câteva caricaturi convenţionale prin tradiţiune. Aşa d. e. Isus Christos, preoţii şi creştinii sunt cunoscuţi sub figura de porc, străinii sub figura de ţap etc. Adesea se adaogă ilustraţiei şi text explicativ. In colecţia mea lipsesc cele 2 ilusstraţii dintâiu. A treia zugrăvesce un serviciu divin creştinesc în biserică. In mijloc să alia o cruce mare de lemn, pe care se află pironit un porc. In faţa crucei un mic altar în jurul căruia în semicerc îngenunchiază credincioşii. In planul prim sunt trei otomane, pe fiecare câte o păreche în contact sexual. Textul chinezesc dă urmatoarea explicaţie: Religiunea creştinescă, care există de 2000 ani, stîrnesce şi cultivă în omeni instinctele vegetative. Serviciul lor divin este, după cum se vede în ilustraţia de faţă. In fiecare Duminecă se ţin asemenea servicii divine, numite liturghie. In acesta di nimeni nu lucreză. Bătrâni şi tineri, ci bărbaţi şi femei se duc la biserică, ca să adoreze pe porcul răstignit. După ce s’a terminat serviciul, se dedau la acte impudice, ceea ce la ei se numesce marea comuniune, sau adunarea de dragoste. Preoţii dau credincioşilor un medicament, care posedă însuşirea de a transporta pe oameni în extas, încât ai crede, că sunt bezmetici. Ei sdrobesc tablele strămoşilor, se flageleză, îşî descoper trupurile etc. Aceşti porci (creştinii) cutrieră ţara angajând aderenţi. Victima este dusă cu viclenie şi torţă la capelă, unde este hrănită cu sila cu ceain şi cozonac. In acestea se află otravă, care atrofieză libera voinţă a omului. Nevestele cele mai frumoase sunt sechestrate de preoţi. Tabloul IV este următorul: In pridvorul unei case (oratoriu) vedem într’un jilţ o femeie nudă. Doi bărbaţii (toţi bărbaţii portă pălării verde, semnul distinctiv al streinilor, creştinilor şi rebelilor) ţin pe tînăra femeia de braţe, el al treilea îi scote din pântece copilul. Alţi doi bărbaţi stau de pază. In text se explică, că creştinii iau feimeilor chineze rodul pântecelui, pentru ,a lipsi pe Chinezi de bucuria cea mai mare de a avea un fiu. Cine să se ruge pentru strămoşi, decă nu sunt fii? Tabloul V: O familie chinezăscă prii vesce în pridvorul unei case o femeie nudă căreia i s’au tăiat sfîrcurile ţîţelor. Jos I înaintea ei zace un băiat plin de sânge ! Explicaţia spune: Ţapii (străinii) n’au sen■ timente omenescî. Ei lucreză fără milă cu cuţitul şi sunt sprijiniţi de dracii morţi. (Creştinii chinezi sunt numiţi draci morţi). Tabloul VI: Creştinii scot ochii chinezilor. Se vede interiorul unei case. Un chinez zace în pat, doi creştini (cu pălării verde) scot ochii chinezului. Doi chinezi orbiţi, se tîrăie pe pământ sbierând şi milogindu-se. Explicaţia spune, că cu ajutorul ochilor chinezesc, creştinii fac din plumb argint. De mulţi anî cercetăm, în ce chip pot s’o facă aceasta creştinii, şi n’am putut încă descoperi adevărul. Tabloul VII: Intr’o casă se vede un copil chinez pe care creştinii îl castreaza. Explicaţia spune, că »porcii« vor să depo Cronica externă. Turcia şi uniunea sârbo-bulgară. Comisarul turc, Sadici Paşa,, a predat guvernului bulgar o notă a Portei în care amintind de convenţiunea comercială sârbo-bulgară din 1904, guvernul turcesc îşî exprimă uimirea pentru faptul, că guvernul bulgar a încheiat o uniune vamală cu Serbia, fără se însciinţeze mai întâii! Porta despre acesta. Guvernul bulgar e hotărît să nu răspundă la acestă notă. Protestul Turciei contra uniunei vamale serbo-bulgare cuprinde şi întrebarea: ce se înţelege prin dispoziţia conţinută în tratat, după care tratatul va trebui să aibă valoare și pentru teritoriile de cucerit în viitor. Nota turcă întrebă de ce teritorii se face aluzie. Organul guvernului bulgar „Now Weh“ scriind de uniunea vamală, zice că pănă acum Austria a împedecat desvoltarea economică a Serbiei. Răsboiul vamal va înapoia Serbiei libertatea de care are nevoie şi o va îndrepta pe calea desvoltării. Retragerea Serbiei din uniune ar putea să aibă pentru ea urmări grave, compromiţându-i posiţiunea de stat independent. Deosebit de aceasta ar fi o violare a credinţei cătră Bulgaria, ceea-ce ar sdruncina încrederea străinătăţii în Serbia. Revolta Grecilor în Macedonia. O telegramă din Salonic anunţă, că la Veria în districtul Kaloveria, au isbucnit grave desordine. Două mii de Greci conduşi de episcopi s’au dus înaintea locuinţei caimacanului şi au cerut să li se dea cheile bisericei, chei pe care inspectorul Macedoniei Hilmi Paşa le-a predat Românilor pe motiv, că acum 14 ani se citea liturghia în limba română, în acesta biserică. Caimacamii a promis să satisfacă cererea. Nemulţumiţi cu atâta, Grecii au trimes la Salonic o deputaţiune de 17 membrii, adecă 10 greci şi 7 grecomanî (aromâni) spre a se adresa de-a dreptul lui Hilmi Paşa. In acelaşi timp cererea Grecilor a fot comunicată telegrafic lui Hilmi paşa, guvernatorului militar Reut Paşa, Patriarchatului şi Porţei. Escitaţiunea durăză încă la Veria, ameninţând să se întindă în tot ţinutul. Patrule turcesc străbat stradele oraşului, împiedecând atrupamentele. Conferenţa din Algeciras. Prinţul Almodovar a declarat corespondentului ziarului »Matin«, că desbaterea asupra contrabandei de arme a decurs fără de iîicî un incident. E generală dorinţa, ca conferenţa să lucreze cât mai repede. Punctele 3, 4 şi 5 din noul regulament au fost modificate în direcţia, ca prin stinsare mai clară să se ajungă la garanţii mai seriose cu privire la vinderea armelor de vânat şi de lux. Corferenţa a rugat pe cinci delegaţi să pregătăscă un chestionar privitor la cestiunea contribuţiei. Chestionarul acesta va servi de basă a dezbaterilor. Alegerile din Anglia. Din 670 cercuri electorale s’au făcut pănă acum alegeri în 579 cercuri. Din resultatul de pănă acum se poate constata, că guvernul actual liberal va avea în cameră o majoritate, cum n’a avut nici un alt guvern în Anglia. Guvernul, socotind şi mandatele deputaţilor muncitorilor şi ale Irlandesilor, va dispune de o majoritate de 442 mandate, pe când conservatorii numai de 132 mandate. SOIRILE DILE1. — 11 Ianuarie v. Pentru catedrala gr. or. română din Sibiiu au mai dăruit dilele trecute marele filantrop d-l Stroe S. Beloescu suma de 2000 cor. şi mănăstirea Ilodoş-Bodrog aparţinetdre diecesei Aradului, deasemenea 2000 cor. »Reglementarea băncilor române din patrie«, piarul guvernamental »Magyar Szó« de la 26 Ianuarie aduce scrrea, că la îndrumarea unui comisar ministerial tribunalul din Satmar a pretins prin decisiune adusă, ca banca ,Ghiorecma“ din Şomcuta mare să convoace adunare extraordinară, cu scop de a se modifica unele disposiţiunî »contrare legei« din statutele băncei Tribunalul pretinde eliminarea totală a paragrafului 14 din statute, în care se dice: »Decă cutare acţionar ar voi să-şi vîndă acţiunile, este obligat a şi le depune în timp de 8 zile la direcţiune , numai în acel cas le este permis acţionarilor a-şi vinde acţiile unui străin, decă nu s’ar afla printre acţionarii băncii un cumpărător«. Eliminarea acestui paragraf din statute .