Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1906 (Anul 69, nr. 241-264)

1906-11-26 / nr. 261

MBAoriniEA,, afiii stntei si Tipografi brasov,piata mare nr. 10. S-siaori nafrancate tu s» primase. .Vwiasasipto nu s* ?»Wj»JS. INSERATE i* trauo ia Adminl»».ra(luna în Srasov și la urmă Mîoi*asmauRi as amumtufî! : ia *?Iena: î»M. Dukes Şauiif., S ax. Augeui'eld & Kuisris lies«* a*?., Hsiniich Schalok, A. Oprxsiik N&okí., Anion Oppeiík. to Ssctopasts la A. T. Soldtazgöse, Kkfitein Bwroat, iuii'a Leopold (TO. .Biasébot-kSrut); rarfUL ihsebtíuailob : o bo ■ I:figarret,mi pe o colons, 3.0 bani pentru o pubiicare. Putfîi păzi mai de*s după tarif» (jd îavoigiă. — 305C1IAMB pe î'ajtina 8-« o «eîi» 30 buni Bazina" iese Î3 mure ti Ai»EftE-Mie tesim AmtriHtals Pe un «sn 21 cor., pe tese luni 18 co... pe trei luni 0 eor. V-r! de Dumbeoi 4 ear. pe an. Pairi Raita și strsisătaie: Pe un an 10 franci, pe tlee luni 20 fr., pe trei luni 10 £r. M-rul de Dumbeci 8 fr. pe an. Ea prenumeră la tote ori* ciclii poştale din Intru şi din afară şi la d-mi colectori. AtKnan8BulBitm Biasot gdm.ntmatcunta. Piaţa mare, TSrgul Inului nr. 30. et.agin 1.: Pe un an 20 cor., pe şase luni 10 oor., pe trei luni 5 oor. Cu dusul In casă: Pe un an 21 oor., pe slae luni 12 cor., pe trei luni 0 cor. — Dn exemplar 10 bani. — Atât abonamentele cili şi inserţiunile sunt a se plăti Înainte. Braşov. Duminecă 28 Noemvrie (0 Decemvrie). 1906. Câteva date statistice asupra institutelor noastre de bani. I. însemnătatea şi necesitatea lucrărilor statistice în general şi în special a celor economico-financiare este de mult recunoscută de toate popoarele mai înaintate în cultură. Statisticile cu mormanul lor de cifre seci şi mute pentru mulţi, vorbesc adeseori pentru cei ce le ştiu ceti şi nu pregetă aşi cugeta niţel asupra celor cetite, o limba foarte elocventă, mult mai elocventă decât ar putea exprimă volume întregi de cuvinte înşirate. Statistica exprimă prin numere gradul de intenzitate a unor anumite manifestaţiuni, a căror evoluţiune voim să o studiem, ne arată prezentul lor, ne dă posibilitatea de a-l compara cu trecutul şi ne indică căile de urmat în viitor. Trebuinţa, unei statistice româneşti, care să ne prezinte o icoană reală a situaţiunii noaste economicefinanciare a fost şi la noi Românii din Ungaria de repeţite ori accentuată atât în convorbiri private, cât şi în publicitate. Chestiunea aceasta, de capitală importantă, a format încă în anul 1904 obiectul de preocupaţiune şi în sînul secţiunii economice a „Asociaţiunei“, al căreia referent d-l R. Simu, a prezentat şedinţei plenare a secţiunilor şi un „chestionar“ vast asupra datelor statistice, ce vor fi a se culege. Secţiunea a acceptat chestionarul prezentat, iar adunarea generală din anul curent a „Asociaţiunei“ noastre a însărcinat comitetul central de a începe după putinţă adunarea datelor. Aceasta însă întîmpină, ca toate lucrările de asemenea natură, întreprinsă de cercuri neoficiale, multe şi mari greutăţi. Pănă la terminarea statisticei economice proiectate va trece probabil încă mult timp, iar păn’atunci vom trebui să rămânem şi mai departe în absoluta necunoaştere de acum a situaţiunei economice a poporului nostru. O lumină oarecare aruncă în întunerecul, ce domneşte în direcţia aceasta la noi, datele statistice, ce se publică de vre o 16 ani încoace an de an, asupra institutelor noastre de bani, în al căror bilanţ general se reoglindează o parte însemnată a forţelor noastre economice financiare. Primul, care s-a îndeletnicit la noi cu adunarea şi publicarea datelor statistice asupra băncilor noastre este precât ştiu eu, d-l Nic. Petra Petrescu, actualul director al „Cordianei“ din Fofeldea. Prima sa lucrare statistică asupra institutelor de bani române a apărut în 1890 în „Gazeta Transilvaniei“ luând de bază situaţia de la fi- i nele anului 1888. Publicarea datelor băncilor noastre a continuat-o apoi în „Compasul românesc“ (Anuar financiar) pe 1892, 1893/4, 1895,1896 şi 1898 redactat de P sa şi în „Anuarul băncilor române" anul I 1900, acesta din urmă editat de „Delegaţiunea băncilor române“. Dela anul 1901 încoace şi pănă astăzi datele statistice asupra institutelor noastre de bani le-a compus şi publicat subscrisul în coloanele „Revistei Economice“ şi în „Anuarul băncilor române“ anii II—din 1901—1907. Datele ce le cuprind aceste lucrări statistice prezintă cel mai mare interes pentru cel ce ar voi să studieze activitatea, situaţia şi desvoltarea aşezămintelor noastre financiare şi vor forma cândva, fără îndoială, un material preţios la scrierea istoriei contimporane a vieţei noastre economico-financiare. Primul nostru institut financiar, „Albina“ din Sibiiu s-a fondat, precum se ştie la 1872 , „Albinei“ ia urmat la 1873 un al doilea institut de bani românesc „Aurora“ din Năsăud. Timp de 10 ani am avut numai aceste două bănci puse în serviciul intereselor economice ale poporului nostru. La 1883 numărul băncilor române crește cu unul, în 1884 se urcă la 4, în 1885 la 9, în 1886 la 12, în 1887 la 18, la 1888 numărăm deja 28 institute de bani românești, la finele anului 1892 40, un an mai târziu 45, la finele anului 1895 52, doi ani mai târziu 70, la finele anului 1898 75, în anul următor 79, la finea anului 1900 81, apoi 83 la finea anului 1901, 90 la finele anului 1902, 104 la finele anului 1904 şi la fine 112 la sfârşitul anului 1905. Mai adăugând la acestea şi fondările din anul curent 1906, numărul total al institutelor de bani române din Transilvania şi Ungaria se urcă la 120 (fără numeroasele filiale, inactivate în 1906), un progres acesta în adevăr uriaş în curs de abia 3 decenii şi ceva dela inaugurarea activităţii noastre pe terenul acesta.*) Iată acum un extras al datelor mai însemnate din bilanţurile generale din diferite epoce ale totalităţii institutelor noastre de bani. Din cifrele acestea rezultă în mod evident desvoltarea treptată a institutelor noastre de bani, a căror avere proprie, capitalul societar şi rezervele la plată, s’a sporit dela 1888 pănă la finele anului 1905 dela K 2.259,104 la K 17.262,265, aşadară cu K 15.003,161, iar depozitele spre fructificare, capitalurile străine încredinţate băncilor noastre spre păstrare şi administrare, arată o creştere dela K 8.567,724 la K 58.592,207 va să zică de K 50.024,483, ambele deci o creştere de K 65.027,644. Cifrele de mai sus reprezentă o însemnată parte a averei noastre naţionale, dat fiind, că acţionarii institutelor noastre de bani sunt excluziv, iar deponenţii lor în majoritate covârşitoare, Români. Ele sunt mai departe o mărturie elocventă a succesului cu care băncile noastre au ştiut propagă spiritul de economisire în sânul poporului nostru, precum şi a încrederei, ce prin administraţia lor onestă şi-au ştiut câştiga la publicul mare. Câştigurile curate, an de an mai mari, realizate de institutele noastre de bani, încă au contribuit mult la înmulţirea averei noastre naţionale intrând partea lor preponderantă tot în pungi româneşti sub formă de dividende şi tantieme şi o însemnată parte în favorul diferitelor noastre instituţiuni culturale-filantropice. Distribuirea profitului net la totalitatea institutelor noastre de bani în anii 1899—1903*, prezintă următorul tablou : Conform acestor date acţionarii institutelor noastre de bani au incassat sub titlul de dividende în cei 5 ani 1899—1903 considerabila sumă K 4.040,646, iar organele conducătoare, de control şi executive (direcţiunile, comitetele de supraveghiare şi funcţionarii) sub titlul de tantieme K 915,363 la plată aproape K 5 mii. Sacrificiile aduse de institutele noastre de bani an de an pentru scopuri culturale-filantropice româneşti, deşi stau mult îndărătul contribuirilor, ce le fac sub titlul acesta d. ex. institutele de bani ale concetăţenilor noştri saşi, totuşi se urcă în anii 1899—1903 la respectabila sumă de 343.133, fără ajutoarele incidentale cari încă ,reprezintă sume considerabile. Datele, ce le-am expus în cele precedente asupra băncilor noastre arată, cred, chiar şi fără un comentar special, rolul şi importanţa aceastor aşezăminte pentru poporul nostru, în sânul căruia ele împlinesc nu numai o misiune naţional-economică, ci şi o înaltă misiune culturală și socială. C. Popp. Anul Active totale Capital societar Rezerve Depozite spre fructificare Profit curat K K K K K 1888 27.917.088 2.037,358 221,746 8.567.724 270.400 1892 31.580,784 2.801.542 720,424 18.303,288 550,664 1893 35.692,480 4.094.420 912,774 20.223,020 728.789 1898 60.029,492 8.681,843 2.254,420 31.798,160 1.316,119 1899 60.219,013 8.871,265 2.607,965 32.212,828 1.303,817 1900 63486.803 9.631,566 2.854,501 34.953,431 1.360,954 1901 69.201,872 10.025,920 3 252,435 37.725,212 1.455,431 1302 76.106,090 10.514,467 3.711,056 41.588,344 1.543,872 1903 80.599,376 10.725,223 4.162,415 47.214,654 1.697,539 1904 97.464,473 11.184,904 4.337,638 53.519,890 1.811,088 1905 110.504,519 12.245,877 5.016,388 58.592,207 2.285,303 Anul Dividende Fonduri de rezervă Scopuri filantropice K K K 1899 729,210 275,364 61,474 1900 813 401 261,690 61,477 1901 818,946 295,840 58,802 1902 822,884 349,455 78,609 1903 856,205 388,449 82,739 Anul Tantiene Fonduri de penziune Diverse K K K 1899 154,264 39,108 44,396 1900 162,125 36,683 25,578 1901 185,143 50,578 39,925 1902 193.890 55.896 32.876 1903 219.941 149.058 27.488 *) Datele pe 1904 1905 încă nu sunt compuse. *) In numărul de sus nu se cuprind asociaţiunile româneşti sistem Raiffeisen, de cari încă avem un număr destul de frumos şi cari încă fac parte din organizaţia noastră economică financiară, date asupra lor nu mi-a succes a câştiga. In şedinţa de ozi a dietei dep. Hentaller a propus ca în vederea desbaterii budgetului şedinţele să fie prelungite pănă la orele 3 p. m. In şedinţa de azi se va vota asupra acestei propuneri. Se continuă apoi desbaterea budgetului ministeriului de agricultură. Vorbesc dep. Nagy, Barna, Tolnai şi Gyarmaty. Acest din urmă, deşi declară că votează budgetul, face pe larg istoricul luptelor între Viena şi Budapesta, vorbind despre tendenţele Austriei de a contopi Ungaria in monarchia imperială. Preşedintele Justhc invită pe orator să rămână la obiect. Gyarmaty roagă camera să-i dea voie să-şi desvolte expunerile sale. Miniştri Wekerle şi Daranyi Insistă pe lângă preşedinte, ca să nu permită oratorului, ca să devieze de la obiect. Preşedintele dispune votarea, şi camera primeşte cu o majoritate sdrobitoare, ca Gyarmaty să-şi continue discursul. Resultatul acestei votări, care indirect constitue un vot de neîncredere la adresa lui Wekerle şi Daranyi, a provocat mare sensaţie. Jlirip S. Polonyi- Un cerc de prietini Polonyi s’a lăudat — scrie „Az Ujsag“ — că în 48 de oare va face ca Curia să termine cu recursul lui Juriga. Spre a se evita presupunerea unei presiuni, guvernul a desminţit într’un ziar al său, declarând că procesul Juriga abia pe la 9 ianuarie va putea veni la curtea de cassaţie. Reforma electorală in Austria. „Narodny Listy« comunică din sursă vieneză că comisiunea pentru discuţia reformei electorale va ţine 3 şedinţe şi apoi va presenta legea în Camera seniorilor, unde proectul de lege îşi are majoritatea asigurată. Din camerele române. De când s’au deschis camerele române s’a lucrat mai mult în secţiuni, discutându-se şi examinându-se proiectele de lege, presentate camerei şi senatului. In şedinţa de Mercuri a camerei au fost la ordinea zilei mai multe interpelări. Dep. Dr. Athanasescu critică felul de organizare al instrucţiunei militare în şcoli, arătând că s’a procedat rău în alegerea instructorilor, cari se poartă brusc şi nepedagogic faţă cu elevii. Ministrul Dissescu răspunzând vorbeşte despre circularea dată de d-sa, în care se arată clar că scopul instrucţiei militare în şcoli nu e militarizarea, ci mai mult desvoltarea muşchilor şi disciplinarea spiritului elevilor. Asigură pe interpelant că precum pănă acuma, va lua şi pe viitor toate măsurile pentru stârpirea relelor. Dep. Dr Rădulescu se plânge că sarea s’a scumpit. Ministrul T. lonescu pune in vedera asanarea cât mai grabnică a acestui rău. Dep. Borescu cere să se pedepsească samsarii, cari miaună prin Văile Prahovei, vânzând de câte două ori terenurile petrolifere. Ministrul Grecearui răspunde, că va aduce o lege, prin care se va pune capăt acestor abusari.