Gazeta Transilvaniei, septembrie 1907 (Anul 70, nr. 193-215)

1907-09-19 / nr. 206

REDACŢIUN­EA, Admnistraţii­ şi Tipografia Braşov, piaţa mare nr. 30. TELEFON Nr. 226. Scrisori nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu se retrimit. Inserate se primesc la Administraţiune Braşov şi la următoarele BIROURI de ANUNŢURI : In Viena la M. Dukes Nachf., Nux. Augenfeld & Emeric Les­­ner, Heinrich Şchalek, A. Op­­pelik Nachf., Anton Oppelik. în Budapesta la A, V. Golber­­ger. Ekstein Bernat, Iuliu Le­opold (VII Erzsóbet-körut). Preţul inserţiunilor: o serie garmond pe o coloană 10 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învo­ială. — RECLAME pe pagina 3-ft o serie 20 bani. Sr. 106. a Jr­. 1 UL LXX Irassf, Miercuri 19 Septemvrie (2 Octombrie­. SAZETA apare în fiecare zi Abonamente pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rii de Duminecă 4 cor. pe an. Fsaim Roikib și străinătate: Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fir. Norli de Dumineca 8 fr. pe an. Se prenumeră la toate ofi­ciile poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Afionamentul pentru Braşov, Administratiunea, Piaţa mare tftrgul Inului Nr. 80, Stagiu I. Pe un an 20 cor., pe şase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul acasă . Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. — Un esem­­­plar 10 bani. — Atât abona­mentele, cât şi inserţiațiile sunt a se plăti înainte. mp4. Acţiunea de după culise. ii. Săptămâna aceasta o numesc fo­ile din Viena „săptămâna pactului“, fiindcă astăzi se reîncep, după cum s-au învoit cei doi m­iniştrii­ prezidenţi, tratările în Budapesta. Să lăsăm la o parte însă chestiunea arzătoare a zi­lei şi să continuăm observaţiunile noa­stre relative la acţiunea de după cu­lise a politicei interioare din monar­chia noastră. Un rol însemnat a avut şi are în politica ce se ţese în cercurile cur­­ţei, arhiducele moştenitor al tronului Francisc Ferdinand. De un timp în­coace mai ales foile din Budapesta, cari au legături cu guvernul, s’au a­­rătat în mare măsură neliniştite din cauza acţiunei ce-o desfăşură pe după culise arhiducele, care din momentul de când a fost proclamat presumtiv moştenitor, a fost întâmpinat cu multă răceală din partea maghiară, căci se zicea şi se afirma că, în contrast di­rect cu răposatul moştenitor al tro­nului Rudolf, acest arhiduce n’are simpatii pentru Maghiari. Nu numai odată s’a răspândit faima prin coloanele foilor ungureşti că archiducele Francisc Ferdinand esercitează prin cercurile curţei o in­­fluinţă de natură a turbura buna ar­monie dintre coroană şi guvernul ac­tual unguresc. Pănă şi unele foi cu caracter semioficios susţineau, că ar­­chiducele-moştenitor ar cocheta cu adversarii declaraţi ai Ungariei şi ai Maghiarilor din Austria. In iunie, când cu aniversarea de 40 de ani a înco­­ronărei, prezenţa numai de câteva oare la serviciul divin în biserică a archiducelui Francisc Ferdinand a pro­dus mare mâhnire în Budapesta şi a fost luată ca o întărire a presupune­rilor şi temerilor de pănă atunci. La toate ocaziunile se aducea în [discu­*) A se vedea „Gaz. Trans.“ nr. 1 200 de la 11 (24) Sept.__________________________________ ţiune de cătră ziarele coaliţiei atitu­dinea archiducelui şi se răspândeau de multe ori faimele cele mai absurde. In asemeni împrejurări uşor de explicat că ştirea despre audienţa lungă, ce a avut’o ministru de interne Andrassy la moştenitorul tronului, a produs în Budapesta mare sensaţie. îndată s’au observat în pressa ma­ghiară două curente. Unul pesimist şi altul optimist. S’a zis că în acea au­dienţă a fost vorba despre transac­­ţiunea economică dintre ambele state dualiste, apoi în rândul al doilea de­spre garantele constituţiunei. Andrassy a pretins c’a vorbit cu arhiducele de­spre toate chestiunile la ordinea zilei. Mai târziu însă a eşit la iveală că în­suşi monarhul şi-a exprimat dorinţa ca moştenitorul tronului să primească în audienţă pe consilierul său de la interne şi să discute cu el — de­si­gur — asupra importantelor proiecte de lege ce le-a pregătit ca să formeze baza garanţelor constituţiunei pre­tinse de guvernul coaliţiei. Majestatea Sa a voit ca moştenitorul tronului să ia parte la stabilirea limitelor până la cari coroana poate merge în chestiu­nea aceasta prejudiţioasă drepturilor sale suverane. Faptul că monarhul a cerut să-şi dea şi moştenitorul tronului parerea sa când se tratează de nişte pro­iecte de lege atât de importante, do­vedeşte nu numai că Majestatea Sa ţine mult şi la sfatul viitorului său succesor la tron, dar că voeşte să-i asigure de pe acum un cerc oare­care de influenţă la aducerea hotărârilor de grea cumpănă în viaţa monarhiei. Împrejurarea aceasta a dat pri­­legiu de a se forma două păreri cu totul contrazicătoare asupra inten­­ţiunei ce a condus pe monarch. In Austria se tălmăceşte acea solicitare a sfatului moştenitorului din partea purtătorului coroanei, ca un semn că de aci încolo se va procede mai ener­gic şi mai strict în interesul dinastiei şi al unităţei monarchiei şi că Maj. Sa e învoit cu aceasta politică preconi­­sată de archiducele Francisc Ferdinand. II­.Ungaria se crede şi se sperează contrarul de cătră cei de la guvern. Ei cred adecă ori se preface a crede că Majestatea Sa e ca în­totdeauna şi acuma înclinat de-a delătura pie­­decile ce se mai opun înţelegerei gu­vernului coaliţiei cu coroana şi că de aceea a solicitat şi conlucrarea mo­ştenitorului tronului. Puţină răbdare şi nu peste mult vom fi pe deplin în d­ar asupra ade­vărului celor ce se pregătesc acum încă după culise. Ministrul de externe rus Isvolski la Viena Ministrul de externe al Rusiei a fost primit Sâmbătă după amiaz în audi­enţă de Maj. Sa Monarchul şi de archidu­cele Francisc Ferdinand, înainte de audi­ență Isvolsky a avut o convorbire mai lungă cu ministrul de externe bar. Aeb­­renthal. Ministrul Rusiei a declarat per­soanelor din anturajul său, că în convor­birea avută cu bar, Aebrenthal s’au atins toate chestiunile dela ordinea zilei, con­­statându-se cel mai deplin acord intre el şi Aehrenthal. De asemenea a raportat de­spre convorbirea sa şi Maj. Sale, care a dat espresiune mulţumirei sale depline. Maj. Sa a conferit lui Isvolsky însemnele crucei mari a ordinului Sf. Ştefan. -V 1 ___ Chestia pactului- Astăzi se ţine la Budapesta un consiliu de miniştri în che­stia pactului. La întrunirea de ori a clu­bului independist Kossuth să fi declarat, că pactul se va încheia, căzând ambele gu­verne de acord în punctele, în cari pănă acum nu s’a putut ajunge la o înţelegere. Creştinii­ sociali din Ungaria şi chestia Votului universal. Creştinii sociali din Un­garia au ţinut Duminecă peste 30 adunări, în cari s’a pretins introducerea votului universal secret şi pe comune nu numai la alegerile dictate ci şi în viaţa comunală şi municipală. In resoluţiunile votate se pretinde între altele ca fiecare alegător să fie constrâns a merge la urna de votare. FOILETONUL »GAZ. TRANS.« Versuri albe. Când nucul toamna ’şi scutură cununa Mi-aduc aminte-atunci de-atunci şi sufăr... ...Ştii am visat, că era toamna sara... Şedeam uimiţi sub nucul, prieten vechi. Din când în când rupea o frunză vântul. Tu îmi spunea­i nimicuri, mari, cuminte : »Nădejdi ţesute-atunci azi destrămate-s, »Vezi chiar şi nucul bietul stă să moară, »Numai iubirea noastră e ’n viaţă«! Eu par’ că ţi povesteam atunci de pace. Ziceam : Azi valurile-s alinate, Nebuna-mi goană după fericire, Repaus află în a tale braţe. Şi nu ştiu cum îm pare câte-odată, Că mi-au murit a mele simţuri toate, Doar văzu-mi mai trăieşte, o oglindă, Icoana ta întreagă să-o cuprindă. Simţesc lumină ’n mine nesfârşită Printr’ânsa par’ că-mi văd eu tot trecutul, — Ce până-acum părutu mi-a o ceaţă — Un nour alb, ce lin se pierde ’n zare... — Atunci ai plâns ferice de chemarea-ţi, De a’nsenina viaţa-mi zbuciumată, Zimbind prin lacrimi sfinte-adevărate, Duios mustrându-mă, mi-ai zis de-odată: »Nu cred că mă iubeşti, că nici odată »Tu nu m’ai sărutat. Nu sunt frumoasă ...« Privirea-mi înălţând spre tine, ţi-am răspuns: S’a strâns în colţurile gurii mele,­­cât şi zimbetu-m­i se face sarbed, Când trece ’n fulgerarea unei clipe Spre buze, ’»cremenind de-odat’ pe ele­ Atât amar şi dor de fericire Apropiat de mierea gurii taie, Ca un setos de moarte ar bea nectarul Părându mi rău, că ţi am sorbit dulceaţa Prin sărutări ţi-aş reînnapoia-o Şi-amarul iar va ’ncremeni pe buze-mi, Şi-aş rămânea setos ca nici­odată...!— Mi­ te-ai lăsat povară dulce ’n braţe-mi Şi m’am trezit — de-arsura sărutării. — Atunci în noaptea aceea fatală, Doamne, Ursita-mi blăstămată mi arătase Pe-o clipă visteriile iubirii, S’a ’nchis apoi izbind cu hohot uşa. Şi vai, de-atuncia dorul tău mă doare Când nucul toamna îşi scutură cununa. Nicolae Brătianu. Amărui şi durerea atâtor vremuri Perspectiva în pictură. Cum se esplică coloarea albastră a cerului şi a munţilor în depărtare. Prin perspectivă în pictură se înţelege întocmirea liniilor, a clarobscurului şi a colorilor pe pânză astfel, ca privindu-le să impresioneze retina ochilor aşa, încât să formeze pe ea icoana obiectului întocmai, cu forma, mărimea şi coloarea, în cari îl vedem aievea la o anumită depărtare. Fi­reşte, această icoană pe retină se formează întoarsă, şi numai proiectată în afară de­vine dreaptă. Perspectiva se zice lineară, întru­cât ne înfăţişază forma, mărimea şi depărtarea obiectului, după cum se vede în realitate, mai mare când e aproape şi în direcţiune orizontală, şi mai mic când e departe şi în direcţiune perpendiculară, în sus sau în jos. Forma, mărimea şi depărtarea sa de­termină până la 200' după unghiul optic şi paralaxă,*) iar la distanţe mai mari de 200' numai după comparaţiunea cu alte obiecte cunoscute, cari se află între privi­tor şi obiectul privit. Perspectiva se zice aeriană, întru­cât ne înfăţişează şi culoarea părută a lucru­rilor la anumite depărtări. Se zice aeriană, pentru că straturile de aer, prin cari trec razele de lumină venite dela obiect, modi­fică culoarea lor, după cum aerul e mai mult sau mai puţin încărcat de vapori şi de molecule microscopice, organice şi ne­­organice. Astfel că razele de lumină, cari au ondulaţiunile sau intervalele dela o vi­­braţiune la alta mai lungi şi cari prin acea­sta sunt mai puternice, trec şi prin stra­*) Prin paralaxă se înţelege aici unghiul format de liniile vizuale, pornite din amândoi ochii, în punctul unde stă obiectul văzut. Unghiul optic, din contră, e format din liniile vizuale por­nite de la marginile opuse ale obiectului văzut şi împreunate pe retină, turde de aer mai dese şi mai încărcate. Acestea sunt razele cele mai apropiate de roşu, şi se zic în pictură »raze calde«. Iar razele mai apropiate de albastru, numite »reci«, fiind mai slabe, sunt reflectate de moleculele aerului şi ale aburilor chiar şi în stratele mai subţiri sau superioare. Din această cauză soarele şi luna se văd la orizon mai roşi­ decât sus pe cer , pentru că de la marginea orizonului, lumina lor având să treacă prin straturi de aer mai groase, numai razele cele mai calde, roşii şi portocalii, pot pătrunde, celelalte sunt reflectate de aburii și de pulberea din aer; precum în mare sau într’un lac o mică piedecă poate opri undere slabe și le în­toarce înapoi, iar pe cele mai puternice nu. Păturile superioare ale atmosferii reflectă numai razele cele mai reci, adecă cele al­bastre sau aproape; pentru aceea aerul se vede albastru, iar soarele şi luna mai albe­­gălbiui. Munţii în depărtare se văd în o coloare albăstrie, fiindcă puţina lumină ce ne poate veni de la ei e reflectată de ae­rul, prin care trebue să treacă, şi noi ve­dem astfel razele mai reci, partea mai slabă a luminei lor. Un tablou, prin urmare, trebue să ne dea perspectiva lor aeriană, adecă să nu-i arete în părută lor coloare albăstrie, iar nu în coloarea verde sau întunecată, care o au când îi vedem de aproape. M. Strajanu. Românii, naţionalităţile şi Viena. Cunoscutul naţionalist sau „agi­tator“ sas d-l Lutz Korodi, care cum ştim, în urma prigonirilor ce a avut să le îndure, aici a trecut in Ger­mania şi trăeşte şi este activ ca di­rector al unui liceu din Berlin-Char­­lottenburg, publică în „Tägliche Rund­schau“ (foaie independentă pentru politica naţională) ce apare în Berlin, un articol de fond, în care vorbeşte despre situaţiunea în ajunul introdu­cerii votului universal in Ungaria şi arată la ce se aşteaptă dânsul de la Viena în împrejurările date. Dăm din acest articol câteva pa­­saje mai marcante, din care resuflă dorul autorului de a vedea schimba­rea sistemului de guvernare actual din patria sa natală. »Odată« — zice Lutz Korodi, — »tre­­bue să se schimbe lucrurile şi se pot schimba imediat, dacă vor voi cei din Viena. Şi tocmai acuma e momentul cel mai critic, acuma Vienezii trebue să arate pe faţă ce vor, acum când se introduce votul universal şi secret. Deci nuva spe­ranţele Românilor, după toate experienţele amare din deceniile ultime, s’ar zădărnici iarăşi, cred şi eu, că poziţia Românilor faţă cu dinastia s’ar putea schimba din­­trodată...« » Dacă acuma sufragiul universal va fi falsincat TD Vfc ia la mod rsaroearo,, cigiti» că iredentismul român s’ar naște în oara, în care printr’o reformă electorală, ce ar perpetua stările actuale în parlament pe timp nelimitat, Românii s’ar convinge că dela Viena nu mai pot spera absolut ni­mic...« »...Dela noua lege școlară a contelui Apponyi a produs în sânul populaţiunei ne­maghiare o nespusă amărăciune... La cas însă că guvernului unguresc i-ar succede — cum a anunţat de curând vicepreşe­dintele camerei Návay — ca în urma nouei legi electorale să nu mai poată întră în dietă nici un »inimic al naţiunei «, adecă nici un nemaghiar credincios poporului său, aceasta ar avea urmări incalculabile ; casa Habsburg printr’asta fără de a o ști ar pune în joc un puternic capital de sen­timente dinastice, de iubire și alipire a multor milioane.«

Next