Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1908 (Anul 71, nr. 1-24)

1908-01-15 / nr. 11

REOACŢIUNEA. AiimsimTM şi Tinosrava Braşov, piaţa mare nr. 30. TELEFON Nr. 220. tărişori neb­ancate au se primea o. Manuscript,­ nu se retrimit. Inserate ie primesc la Administra fibre Sraţov şi la urmat­oarele BIROURI de ANUNŢURI: îo Vlen® la M. Dukes Nacht., Nun. Aagenrold & Kroerie Lea­ner. Heinrich Sohaiek. A. Op­­rien­k Nacht.. A nton Oppelik. In Budapests ia A. V. Golber­­^©t. Ekatein Bern­at. Iuliu Le­opold (VII Breachet-körut). Prețul Insorțiunilor: o scrie garraond pe o coloana 10 b&ul pentru o publicare. Publicări mai dese dupa tarifa și învo­iala. - RECLAME |»o pagina .S-a o serie 20 bani. ANUL LXXI SAZETA apare în fiecare zi ABouamente pe ana AuaiHi-etigma: Pe un an ii cor., pe tase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. H-rlI da Dumineci 4 cor. pe an. Patul Pannaim și straiaăuw: Pe un a 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. K-rlI de Dumineca 8 fr. pe an-Se prenumera la toate ofi­ciile poştale din intru şi din afară şi la d-nii colectori. Apouaiaeintal pentru Braşov, Admintetraţiunea, Piaţa mare târgul Inului Nr. 80, Stagiu I. Pe un an 20 cor., pe şase luni 10 cor., pe trei luni 6 cor. Ca dusul acasă . Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 11 cor. — Un esem­­plit 10 bani. — Atât abona­mentele, cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. Nr. 1 Braşov, Limii-Marţi 15 (1­8) Ianuarie 1908. lin ziarist maghiar la Björnson. O dovadă viuă despre aceea cât de mult au fost impres­onate cercu­rile intelectualilor maghiari de debu­tul lui Björnson, in apărarea naţiunilor nemaghiare din Ungaria faţă cu su­premaţia maghiară, este o convorbire ce a avut-o zilele acestea la Roma corespondentul ziarului „Az Ujsag“, Balla Ignacz, cu poetul norvegian. În­dată ce a înţeles că Björnson pri­meşte vizite din când în când, s’a dus la locuinţa sa pe Corso Umberto arzând de nerăbdare­a alia dela poet, cine l’a informat asupra Maghiarilor? Când s’a prezentat ziaristul un­gur, Björnson c’un surâs rece la sa- lutat şi a zis cătră el în limba ger­mană : „Ah, also sie sind auch ein Magyaré !“ I-a dat mâna şi aşa a în­ceput conversaţia în limba germană, deşi maghiarul zice, că cunoaşte şi limba italiană. N’a vrut însă să abu­­zeze de curioasie, şi în loc de italie­neşte a vorbit nemţeşte. I-a spus ce impresiune penibilă a produs scrisorile lui Björnson între Unguri şi îndată a şi vrut să-l des­­coasă, că cine i-a dat informaţiunile. „Oho! răspunde poetul, asta-i se­cretul meu, nu trădez pe tovarăşii mei de arme ! Atâta pot numai să-ţi spun că nu sunt Maghiari, deşi cu­nosc bine relaţiunile d-voastră.“ I-a spus apoi poetul cum a ajuns să se informeze despre stările din Ungaria şi să-şi ridice glasul în favorul celor asupriţi. Raportorul şi-a făcut însem­nări cu creionul, asupra acestui isto­ric, la care vom mai reveni. „Cu deosebire, rolul iezuitic al lui Apponyi, n-a revoltat", îi zise Björn­son, şi istorisi mai departe, cu­m s’a interesat de Ruteni, de Poloni de re­laţiile acestor două popoare din Galiţia, de asuprirea ce o sufer Po­lonii în Prusia etc. Şi cum numai mult mai târziu a ajuns la cunoştinţă, că şi în Ungaria naţionalităţile sunt asuprite; iar mai mult l’a revoltat că groful Apponyn, tocmai cel mai pro­nunţat amic al păcei în afară, e ma­ghiar. Vorbeşte de pace, dar poartă răsboi contra naţionalităţilor. „De aci încolo", zise poetul, „ştiţi ce s’a petrecut. Amicii păcii au nă­vălit asupra-mi dar eu nu m’am­ re­tras şi nu m­â voi retrage. Voi con­tinua lupta !...“ „Am douăzeci de colaboratori şi de corespondenţi în cari mă pot în­crede, cari mă informează permanent despre starea lucrurilor şi eu conţinu a scrie acuzările mele... Astăzi am terminat un articol nou pentru „Neue Freie Presse.“ „Ungaria să fie stat independent şi liber — zise Björnson. Dar să nu asuprească naţionalităţile! Fiecare să vorbească şi să înveţe limba pe care o voeşte. Maghiarul-ungureşte, Slova­­cul-slovăceşte ! Şcoale maghiare să se ridice atâtea câte vor voi Maghiarii, dar să nu li­ se ia naţionalităţilor drep­tul de a şi înfiinţa şcoale cu acea limbă pe care o voesc. Repet iubesc pe Maghiari, totdeauna i-am iubit. Pu­terea lor espansivă e o adevărată pu­tere. Ei au încă o misiune în istoria Europei. Sunt oameni bravi şi au şi inimă.... nu pe ei îi acuz ci pe guvern. Pe conducători şi mai cu samă—pe Apponyi !“ „Ştiu că în luptele mele am ajuns pe un vulcan care mai curând ori mai târziu va isbucni... Dar nu-i ni­mic ! Să isbucnească ! să fie luptă ... Şi va şi fi luptă, pentru că jocul cel continuă Apponyi e joc periculos... Aceasta luptă care se pregăteşte acuma va fi o luptă serioasă, nu luptă de scrieri şi articole de ziare, ci luptă serioasă, în care va curge şi sânge... şi nu totdeauna sângele naţionali­tăţilor !... “ Spune apoi poetul, că numir­ea de Gross-Magyaren a folosit-o după modelul de Gross-Schweden, fiindcă tocmai aceea voesc ce-au voi Swe­­dezii, faţă cu Norvegienii. Mai departe a esclamat Björn­son: „Lăsaţi naţionalităţilor limba lor şi dacă voiţi limbă comună, să fie în toată Europa centrală limba co­mună cea germană! Dacă împăratu­lui Iosif II nu i-a succes aceasta, acuma va succede, fiindcă acuma­­ sunt alte vremuri. . Maghiarii să vorbească ungurește intre ei, dar, cu străinii să vorbească fiecare' ueiÎUește. .. cum e de pildă în America limba comuna cea engleză." „Limba ^comună să fie aici de­ocamdată cea germană. Deocamdată, am zis, fiind­că poporul viitorului este tot poporul slav! In acesta încă pu­terea e intactă.“ „Aceasta însă să n’ofcri, căci de aici să poate naşte bucluc. Aceasta se poate scrie numai mai târziu. Eu însuşi o voi scrie. Dar acum încă nu“(!) Răspunderea pentru exactitatea celor raportate aici o are raportorul Ioaei „Az Ujsag“. Acesta mai spune că poetul a vorbit şi despre socialism şi despre cestiunea jidovească — fi­reşte ca să satisfacă curiositatea lui Balla­ Ignacz. In fine l-a rugat pe acesta să-i citească nişte versuri în limba ma­ghiară a căreia accente i-au plăcut mult. înainte de a­ se depărta, Balla a cerut lui Björnson un autogram, data locului şi a zilei cu subscrierea poe­tului, pe care îl reproduce în „Ujsag“. Este autogram­ul „adversarului Maghia­rilor !“ FOILETONUL »GAZ. TRANS.« v \v\ \ • .-«aUtKKV: -v \ v; . • -V NX. \ X • Lumi pitice. Am accentuat nu de mult, că tradu­când articole ştiinţifice din limbi străine, trebue să fim cu atenţie la timpul când au fost scrise acele articole, să ţinem seamă de eventualele progrese mai proaspete, căci altfel uşor putem comite anacronisme. In No. 264 cetim un foileton astro­nomic scris de C. Flammarion acum vreo zece ani, tradus de J. L. astăzi, în care ni­ se vorbeşte numai de opt sateliţi ai lui Saturn. Ei bine, în deceniul din urmă s’au mai descoperit doi, încât astăzi cunoaştem zece. Despre aceasta Flammarion a scris articol în repeţite rânduri, de care trad, se vede n’are cunoştinţă ") Goana după trabantul al nouălea s’a pornit în staţiunea Arequipa a Observato­rului Harvard. Cu ajutorul telescopului Boyden, de 13 ţoli=35 cm, s’au făcut fo­tografii de ale lui Saturn cu expuneri de câte o oară. Examinarea acestor plăci nu releva nici o urmă a vr’unui trabant ne­cunoscut de ai lui Saturn şi profesorul Pickering ajunse la conclusia, că nu mai e nici o speranţă de-a găsi lumi nouă de ale planetului. Dar aşezându-se telescopul Bruce, aproape de două ori mai tare (24 ţoli=62 cm.), cercetarea fu reluată cu avânt nou. In 1897 şi 1898 s-a obţinut o serie de fo­tografii, cu rezultat mai favorabil. In Martie 1899 s’a început examinarea minuţioasă a plăcilor şi s’a aflat, că pe cele din 17 şi 18 August 1897, precum şi pe cele din 16,17 şi 18 August 1898 obţinute cu expuneri de 1--2 care se observă un mic punct în depărtare considerabilă dela Saturn Punc­tul se mişcă de-odată cu planetul, prin ur­mare trebuia să fie un satelit de al lui Saturn. Fotografii şi examinări ulterioare au verificat presupunerea. Astfel s-a descope­rit satelitul al 1­9-lea, primind numele Phoebe, care după mitologia antică era o soră a lui Saturn. Dintre ceilalţi sateliţi cunoscuţi de mai nainte trei au fost botezaţi de John Herschel, Thetys, Dione şi Rhea, numiri de ale surorilor lui Saturn, unul Japetus I frate al lui Saturn, iar cel descoperit în 1848 a primit numirea de Hyperion (fiu al­­ lui Uran, frate al lui Neptun). Mişcarea satelitului e retrogradă, cei- ; laiţi având mişcări directe. Profesorul Klein, j redactorul revistei astronomice »Sirius«, j înregistrând descoperirea satelitului face i următoarea observaţiune: »Dass im Son- j nensystem ein Beispiel gefunden würde, j in welchem unter den Monden, die einen Hauptplaneten umkreisen, verschieden ge­richtete, directe und retrograde Bewegun­gen Vorkommen, hätte sich wahrscheinlich kein Astronom oder Kosmologo träumen lassen. Die Tatsache ist aber vorhanden und man wird sich in den praktischen Speculationen über die Entstehung unseres Sonnensystems damit abfinden müssen«. Atâta nu fu destul, ci Pickering a descoperit în 1905 al zecelea satelit, care fu numit Themis. Orbita acestuia întrece pe a lui Titan și Hyperion. Mărimea 175. Invizibil pentru ochiu, chiar și în teles­­coapele cele mai puternice. E perceptibil numai de aparatul fotografic. Nu e cunos­cut de­cât prin trăsăturile uşoare, ce le-a­­ lăsat pe clişeurile îndelung expuse asupra­­ lui Saturn. Aceste trăsături fine au per- * mis de a determina toate elementele or­bitei, distanţa, durata revoluţiei, excentri­citatea elipsei, înclinaţia, mersul etc. Di­mensiunea reală e evaluată la mărimea unui glob de 60 km. în diametru. Distanţa ce ne desparte de Saturn face 1400 mili­oane km. De unde uşor vom putea de­duce micimea optică a acelui globuleţ pi­tic. Strălucirea lui poate fi comparată cu a unei bile de 25 mm, în diametru, de­părtată la 5000 metri, reflectând lumina Soarelui. Diametrul Lunei e cam a patra parte (0.271) din diametrul Pământului şi măsoară 3482 km. Diametrul Themidei e deci aproape de 60 ori mai mic. Tot prin micimi extraordinare se di­sting sateliţii VI şi VII ai lui Jupiter. Sunt abia de mărimile 14 şi 16. Tot astfel sateliţii lui Marte. Cel in­tern, Phobos, ne ofere aspectul unei stele de mărimea 13. Diametrul lui abia face 12 km. Cel extern, Deimos, ne ofere aspectul unei stele de mărimea 14 Diametru­l abia face 10 km. Sunt deci două corpuri lili­­putiene. (Va urm­a.) 1) Pe cât știm, ultimul articol referitor la această descoperire, l’a publicat în „Bulletin de la Société Astronomique de France“, 1907, pag. 24 In chestiunea revizuirei regulamentei lu­i Camerei s’a încheiat, precum anunța­sem un scurt armistiţiu între guvern şi grupul disidenţilor. Guvernul, prin inter­mediul ministrului Andrassy, a consimţit la următoarele concesiuni, făcute disiden­ţilor: Desbaterea asupra revizuirei să fie pusă la ordinea zilei după terminarea şe­dinţelor delegaţiunilor; se vor lua în des­­batere numai­decât proectul de legi, des­pre regularea posesiunilor în Ardeal, des­pre organizaţia judecătorilor şi procurori­lor şi despre ştergerea dârei de cap. In afară de aceste proecte camera nu va pu­tea să discute în acest timp nici un alt proiect până după încheiarea sesiunei de­legaţilor. Această abstinenţă nu se va pu­tea referi, bineînţeles la micile afaceri curente. In timpul vacanţelor camerei se vor ţinea din nou cor­ferenţe ale partide­lor în chestia revizuirei regulamentului camerei. Deputaţii disidenţi desaprobă, în­­ principiu, orice proiect de revizuire şi îşi­ rezervă deplină libertate de acţiune. In­­ felul acesta desbaterea revizuirei se amâ-­­nă cu o lună, deşi o parte a deputaţilor kossuthişti insistă ca desbaterea revizui­­rei să se înceapă săptămâna aceasta. Li-e teamă ca în decursul unei luni să nu se schimbe părerile asupra necesităţii revi­zuire! regulamentului. O interpelaţie în chestia instrucţiei" din comit. Si­bilului. In şedinţa de Sâmbătă a dietei, şirul interpelaţiunilor s’a început prin aceea a dep. Bozoky A. în cestiunea instrucţiei şcolare. Interpelantul pune ur­mătoarele întrebări ministrului de instruc­ţie: Are cunoştinţă dl ministru că comit. Sibiiului are 175 şcoli elementare, dintre cari în 135(9) nu se propune limba maghiară; ştie dl ministru, că în gimnaziul de stat din Sibiiu domneşte spirit antimaghiar; are de gând, de a dispune ca în fiecare şcoală medie să se propună cel puţin o limbă de naţionalitate, apoi de­ a înfiinţa în Sibiiu şcoală de stat civilă şi comer­cială; doreşte a transpune în alt centru inspectoratul ajutător de învăţământ din Sibiiu şi de a lua dispoziţiuni pentru in­troducerea instrucţiei de stat ? Cam multe într’un răsuflet! Chestia congruei preoţilor catolici. Zia­rul clerical »Alkotmány« scrie în n­ rul său mai nou, că în chestia congruei preo­ţilor catolici se fac acum ultimii paşi Mem­brii comisiunei esmise de corpul episcopesc, Vărosy Gy. episcop în Kalocsa, Parvy S. Szepes, contele Széchényi M. din Győr, Radnai F. din Bistriţa şi Vasile Hossu, e­­piscop gr. cat. în Lugoj, au ţinut Sâmbătă o conferenţă sub presidiul ministrului de culte contele Apponyi. Obiectul consfătui­­rii l-au format cu deosebire modificările asemnării congruei preoţeşti, Thun şi Aehrenthal. Vizita ce a fă­­cut-e contele Francisc Thun la Berlin, a dat naştere ştirei, că baronul Aehrenthal se va retrage şi va fi înlocuit de numitul conte, un cunoscut bărbat de stat austriac. Semioficiosul »Kel. Krt.« din Budapesta află cu privire la aceasta următoarele: La curtea din Viena e un obiceiu tradiţional ca de câte ori se pregăteşte o schimbare în conducerea ministerului de externe, noul ministru de externe candidat, care e totodată şi ministru al casei împă­răteşti să facă încă cu mult mai nainte vizite la curţile marilor puteri aliate, pen­tru ca să aibă ocaziunea a intra în înţe­legere cu factorii politici ai acestor state. Ca ministru de externe dr. Aehren­thal s’a făcut o excepţiune din cauza ra­porturilor tulburi politice de pe timpul num­ărei lui. Demisiunea contelui Golu­­chowsky și numirea lui Aehrenthal s-a în-

Next