Gazeta Transilvaniei, septembrie 1908 (Anul 71, nr. 192-215)

1908-09-10 / nr. 198

Nr. 198 -1908. ŞTIRILE ZILEI. —­9 Septemvrie v. Vizita arhiducelui Francisc Ferdinand la Sinaia. In privinţa vizitei Arhiducelui Francisc Ferdinand,­­ moştenitorul Austro- Ungariei, se comunică din Bucureşti ur­mătoarele amănunte: Vizita A. S. I. şi R. va avea un caracter privat. La frontiera Predeal Augustul Oaspe va fi întâmpinat de d-l general Mavrocordat, care îi va fi ataşat. La gara Sinaia va fi întâmpinat de M. Sa Regele şi de AA. U­. RR. Princi­pele României şi Principele Carol, precum şi de d-1 Dim. Sturdza, personalul legaţia­­ţiunei austro-ungare şi d-nii miniştri află­tori în Sinaia. A. S. I. şi R. va locui în apartamentul numit al împăratului din Castelul Peleş şi va fi oaspete MM. L­. timp de două zile. La castelul Peleş se va da un prânz de gală şi o serată muzicală şi teatrală, la cari vor fi invitaţi d-nii mi­niştrii cu d-nele şi membrii corpului di­plomatic. Excelenţa Sa părintele metropolit Mi­hályi — scrie »Unirea« — în săptămâna trecută după conferenţa episcopească s’a retras în sanatorul Grünwald din Buda­pesta, să-şi vadă de sănătate. Aici i-a fă­cut Drul Döllingen o operaţie mai mică, care nu e împreunată cu nici o primejdie. Operaţia a succes bine, şi Părintele Metro­polit se simte foarte bine, nici nu mai zace în pat. In curând va merge de la Budapesta direct la Maramureş, aşa încât nu se va întoarce la reşedinţă numai la începutul lunei lui Octomvrie ca Dumnezeu să Ni-l aducă acasă întreg, sănătos, să poată îndrepta încă mulţi ani cârma Bi­sericii Noastre! Viriliştii români din comitatul Aradu­lui pe anul 1909 sunt următorii: Dimitrie Sălăjan, Ilie Sălăjan, Axentie Secula, Ioan Julan, Sava Tămăşdan, Iosif Vuculescu, Todor Bulbuc, Dimitrie Popovici, Man Pută, Ştefan Rusu, Const. Tămăşdan, Augustin Beleş, Dr. Valeriu Morar, Ştefan Novac, Efrem Igrişan, Pascu Urs, Ştefan Meşter, Dr. Aurel Grozda, Romul Mladin, Iosif Va­lerian,­ Iuliu Chirilescu, Silviu Tămăşdan, Ioan Tripon, Iustin Iancu, George Time, Vasile Valea, Ştefan Leucuţa, Marcu­ Păs­­cuţiu, loan Cădărean, Dr. Dimitrie Barb, Simeon Drăgan, Mihai Drăgan, David Urs, loan Meşter, loan Roşiu, Ştefan Siclovan, loan Roxin, Nicolae Mara, Todor Fărcăşan, Efrem Igrişan jun., loan Frăţilă, Dr. Nic. Ciacian, loan Mara, loan Crista sen., loan Tămăşdan, Alexandru Roşeau, Chira Marian. Cununie. Domnul şi doamna Vasile G. Morţun şi doamna Maria V. P. Sassu ne fac cunoscută căsătoria fiilor lor Cor­nelia V. G. Morţun cu d-l Matei V. Sassu. Bucureşti, 31 August 1908. Felicitările noastre! O nouă revistă românească. Primim spre publicare următoarea invitare la abo­nament: Aducem la cunoştinţa prietenilor şi tovarăşilor de muncă că subscrişii, în conţelegere cu mai mulţi meseriaşi din Sebeşul săsesc şi alte centre, am hotărât a scoate o revistă de speciali­tate pentru meserii, industrie, comerciu şi economie sub numirea de „Munca“. Re­vista va apare în Sebeşul săsesc de trei ori pe lună ş. a. în 10, 20 şi 30 a fiecărei luni şi va costa: Pe­­/, an 3 col., în mo­narchie. Pe ’/­ an 5 franci în România şi în statele uniunei poştale. Deoarece apa­riţia numărului prim e fixată pe zilele de la începutul lunei Octomvrie a­i­ rugăm pe toţi aceia, cari ar dori să aboneze re-­­vista »Munca« să binevoiască a ne trimite adresa lor exactă pe o carte poştală simplă. NB. Adresa: Administraţiunea revistei Munca Szászsebes, strada Sicuiorum nr. 48 b. Se­­beşul­ săsesc la 10 Septemvrie 1908. George Ştefan, proprietar-editor. Ioan Stanca, re­dactor responzabil. Un principe turc la Budapesta. Princi­pele Dşernai Eddin, un văr al Sultanului, a sosit ori din Budapesta. După o şedere de două zile, prinţul se va duce la Viena. »Reuniunea învăţătorilor gr. cat. din ţinutul Haţegului, îşi va ţinea adunarea generală în 24 Septemvrie st. n., în sala şcoalei gr. cat. din Vârhely-Grădişte. Din obiectele primei şedinţe relevăm: Diserta­ţia de d-1 N. Lateş; Prelegere practică (în r. maghiară) ţinută de d-1 G. Grecii şi ra­portul delegaţilor trimişi la adunarea ge-­­ nerală a Reuniunei înv. gr. cat. din Lu- I­goj. Din obiectele şedinţei a II-a : Diser­taţie ţinută de d-1 I. Ciora. Prelegere prac­tica ţinută de d-1 F. Gliga şi Andrei Grecu­. Critica disertaţiilor şi a prelegerilor prac­tice şi statolirea unei teme de premiat şi a unui premiu pentru lucru de mână, şi designarea cenzorilor acelei teme. Constituire. Societatea elevilor dela Institutul pedagogic gr. cat. din Blaj, în şedinţa sa ţinută în 13 Septemvrie, 1908, sub conducerea d-lui prof. Aurel B. Gajia, s’a constituit în modul următor: Conducă­tor : Aurel B. Gajia, profesor ; president: Mihailă Popa, elev curs­ IV.; secretar: Moldo­van I. jun. curs IV.; notar : Iuliu Moldovan curs IV.; cassar: Teodor Pop curs. III.; controlor: Alexandru Bratu curs II.; bi­bliotecar : Petru Tulbure curs IV.; vice­­bibl.: Ioan German curs III.; arhivariu : Iacob Andone curs IV.; vice-arhiv.: Ale­xandru Tom­a curs III.; conduc. de cor: Traian Veţian curs IV.; membrii în comi­sia literară : Nicolae Burea, loan Metea, Augustin Andone, curs IV.­, Nicolae Măr­ginean şi Dumitru Mărginean jun., curs III.; Vasile Gajia şi Nicolae Tănase, curs II. şi Emil Suciţi curs I. Biblioteca Academiei Române, in cur­sul lunilor Iulie şi August a. c. biblioteca Academiei Române a fost frecventată de 1053 de cetitori, cari au conzultat 3160 de volume, 597 manuscrise 2271 docu­mente şi 37 cărţi vechi româneşti. Tot în cursul acestor ultime 2 luni, biblioteca şi-a mărit conţinutul cu 370 de volume noui, 375 reviste româneşti, 270 reviste streine, 40 stampe şi portrete, 15 manuscrise, 198 documente şi 21 note muzicale. Ciuma hubonică la Triest. Din Triest se anunţă, că Sâmbătă dimineaţa pilotul Sponza de pe vasul »Francisc Ferdi­nand«, care se îmbolnăvise, prezentând simptome suspecte de ciumă, a murit; un alt marinar a fost transportat la spital, prezentând aceleaşi simptome. In ambele cazuri ciuma bubonică a fost dovedită. S’au găsit pe vas mulţi şoareci morţi. Va­sul sosise la 24 August din Bombay la Triest, la 12 Septemvrie a plecat la Fiume, de unde a sosit la 17 Septemvrie din nou la Triest. Autorităţile au luat toate mă­surile de pază necesare şi declară că boala se va mărgini la aceste două cazuri. Femeile oprite de a mai frecventa universităţile ruseşti. Din Petersburg se anunţă că consiliul de miniştri a autori­zat pe ministrul instrucţiunii de a nu mai admite pe viitor pe femei la studiile uni­versităţii. Holera la Petersburg, o telegramă din Petersburg cu data de alaltăeri anunţă că în ultimele­­ 24 de oare au căzut bolnave de holeră 892 de persoane, au murit 125. Totalul bolnavilor e de 1061. De la începu­tul epidemiei au căzut bolnavi la Peters­burg 1669 de inşi, din cari au murit 488. Şcoalele municipale sunt închise pentru o lună şi jumătate. Numeroşi streini pără­sesc oraşul. In şcoli s-au stabilit spitale. Preşedintele consiliului de miniştri rus, Stolypin, însoţit de şeful poliţiei, a vi­zitat Sâmbătă în persoană spitalele pentru bolnavii de holeră şi a ordonat, ca cele mai energice măsuri să fie luate, pentru a combate epidemia în oraş. A alocat o sumă de 500.000 ruble în acest scop. Cu balonul din Londra , Siberia. După cum anunţă »Daily Chronicle« ae­­ronautul August Gaudron va face zilele acestea încercarea de a trece cu balonul »Mammoth« din Londra în Siberia. Gau­dron nădăjdueşte să facă cei 3200 de ki­lometri în 48 de ceasuri. Recordul călă­toriilor lungi îl ţine până acum contele de Vaulx, care acum câţiva ani a făcut 1193 mile de la Versailes până la Kiev. in Octomvrie, anul trecut, Gaudron a făcut cu »Mammoth« drumul de la Londra până la Suedia (730 mile) în 19 oare. Ziua ple­­cărei nu poate fi stabilită, de­oarece ea atârnă de începerea unui vânt bun de apus; atunci balonul îşi va lua drumul peste marea nordică, Olanda şi Germania. Mari incendii. Din Londra se anunţă, că o clădire cu 7 etaje din Watersh­eel, în care se aflau ateliere de croitorie, a fost distrusă de incendiu Sâmbătă noap­tea, 17 persoane au pierit în flăcări.. Scoa­terea cadavrelor cere mare precauţiune din cauză, că zidurile ameninţă să se dărâme. O telegramă din Paris anunţă, că în palatul, în care este instalat oficiul central de telefoane, a isbucnit Duminecă seara un mare incendiu, care a nimicit întreaga clădire de patru etaje. Numai acumulatorii au putut fi salvaţi. Legătura telefonică cu provincia şi străinătatea este pentru timp mai îndelungat întreruptă. Din Pittsburg (America) se anunţă mari incendii de păduri. Localitatea Coovy din Penssylvania a căzut pradă incen­diului. GAZETA TRANSILVANIEI. Pagina 3. Varietate. De bună seamă în Germania boala aerostatici e mai acută ca ori­unde. Independent de subscripţia naţională pentru ajutorarea lui Zeppelin de a-şi aduce încercările la un mai bun sfârşit decât acela pe care ni-a fost dat să-l cunoaştem într’una din săptămânile trecute, inde­pendent de aceasta s’a constituit în Ger­mania o societate pe acţiuni, având de scop să construiască mai multe dirigeabile destinate turismului. După calculele făcute va costa 1 mi­lion de mărci (1,250,000 lei) organizarea unei linii dirigeabile între Berlin şi Co­penhaga. Se speră, că s-ar putea stabili pentru 1 kilometru o taxă destul de mică de 15 pfenigi pentru o persoană. O propagandă serioasă, poate mai serioasă decât pentru fondul Zeppelin, are să, se facă spre acest sfârşit în întreaga Germanie — şi de bună seamă în scurtă vreme vom putea înregistra astfel de în­ceputuri şi în alte state ale Europei ci­vilizate. S’a isprăvit! Nu mai vrem pe jos. Şi când dela înălţimea noastră vom vedea târându-se pe pământ un atomobil sau un accelerat ni­ se va părea că e un car cu boi, care e menit să ne amintească nişte vremuri apuse... Şi atunci să te ţîi la accidente de aeroplane ! Numai că ele se vor face toate pe spinarea celor din slavă... M. Cugetări. înţeleptul nu se aşază pe răitate, ci dimpotrivă se pune voios pe muncă pen­tru a îndrepta răul. Shakespeare. * A vorbi este a semăna. Confucius. * Munca îndepărtează trei mari rele : plictiseala, viciul şi trebuinţa. Voltaire. * Numai a aştepta, a răbda, este a pu­tea spera cu adevărat. Al. Dumas. *­­ Copii şi nebunii îşi închipuesc­ că două­zeci de ani şi două­zeci de franci nu se pot isprăvi niciodată. Franklin. ULTIME ŞTIRI. Budapesta, 22 Septemvrie. Moni­torul oficial publică rescriptul prea­­înalt, prin care delegaţiunile sunt con­vocate pe ziua de 8 Octom­vrie la Budapesta. Budapesta, 22 Septemvrie. Maj. Sa a primit Duminecă într’o audienţă particulară mai lungă pe ministrul An­nt­rassy. Se crede cu siguranţă, că au­dienţa aceasta a stat în legătură cu proiectul reformei electorale. Budapesta, 22 Septemvrie. In şe­dinţa de mâne a dietei, ministrul We­­kerle v­i presenta budgetul statului pro 1909 şi va face un exposeu de­spre situaţiunea financiară şi econo­mică a ţării. Budapesta, 22 Septemvrie. Alege­rea episcopului Bogdanovici de pa­triarch pare asigurată, deoarece mi-­ nistrul Kossuth a promis a împlini dorinţele partidului radical în ce pri­veşte lărgirea autonomiei bisericii sâr­beşti. Bucureşti, 22 Septemvrie. Vizita archiducelui­ Francisc Ferdinand la curtea regală română a fost amânată pentru moment până la deplina res­tabilire a regelui. Laibacil, 22 Septemvrie. De câ­­te­va zile au avut loc conflicte intre Sloveni şi Germani, ceea ce a făcut să intervie trupele. Duminecă sara Lu­pele au fost lovite cu pietri de cătră manifestanţi. Ele au tras salve. Două persoane au fost ucise. Sunt patru răniţi. Două persoane au fost rănite cu lovituri de sabie. Postdam 22 Sept. Principele de coroană al Germaniei a primit în nu­mele împăratului Wilhelm Duminecă în audienţă o deputaţiune mai mare a­ membrilor conferinţei interparla­mentare, dorindu-le să ducă cu sine din Germania numai amintiri plăcute. Membrii maghiari au plecat eri din Berlin şi vor sosi astăzi în Budapesta. Paris. 22 Septemvrie. Ministrul de externe Pichon, într’un discurs pe care l-a ţinut la serbările mutualiste din Jura, a zis: „Guvernul voeşte pa­cea externă bazată pe dreptul, pe forţa şi pe demnitatea Franţei, căci altmin­trelea ar fi slab şi nestabil. Pichon a afirmat acelaşi lucru despre toţi su­veranii şi şefii de stat, că nimic nu ameninţă pacea Europei, grupările exis­tente tinzând numai la asigurarea echi­librului. Ministrul a terminat afir­mând că inteligenţa politică franceză nu a încercat nici un eşec în Maroc. Bibliografie. St. O. Iosif. „Zorile“ Dramă istorică, în două acte şi în versuri. Preţul 1 cor (10 b. porto). „P. Ispirescu“ Povestirile unchiaşului sfătos. 1 cor. 50. (10 b. Porto). Vasile Alexandri. Etiţia II din opere complete. Teatru I. La cuprinsul următor: „Şoldan Viteazul“, Mama Angheluşa“, „Her­­son Boccegiul“, „Clevetici“, „Sandu Napoilă“, „Su­rugiul", „Ion Păpuşariul", „Cucoana Chiriţa“ „Barbu Lautaru“, „Paraponisitul", „Kera Nastasia, „Haimana", „Gurla Câscău'),„ Ian covrigariul“, „Vivandiera“, „Păcală şi Tândală ‘, „Scara mâţei“ „Craiu nou“, Harţă Răzăşul“, „Rămăşagul“, ,,Pea­­tra din casă“, „Nunta ţărănească“, „Chiriţă la Iaşi“, „Chiriţa în Provincie“. Preţul 1 col. 50 ). (20 bani porto. Glume. Felicitările mele, dragă, am cetit că ţi­ s’a acordat crucea pentru merite în a­­­gricultură. — Mulţumesc. — Şi acum te înapoiezi la ţară? — La ţară, eu? Ce oroare. Nu mă duc niciodată. * — Dragă prietene, ţi-am trimis o scrisoare, în care mă rugam ferbinte să-mi împrumuţi două sute de lei... Nu ştiu dacă ai primit’o. — N’am primit’o. Să vede că rugă­ciunea era aşa de fierbinte, încât scrisoa­rea a luat foc pe drum. Proprietar : Dr. Aurel Mureşianu. Redactor respons.: Victor Braunsov. Wallischhof, sanatoriu aranjat — după sistemul Dr Lahmann — cu toate întocmirile modene ale therapiei fisicale şi dietetice; i/i oră depărtare de la Viena în regiune romantică şi sănătoasă. Posta şi telegraf: Ma­r­i­a­ E­nzens­d­o­r­f bei Wen. Cu desluşiri şi prospecte stă la dis­­poziţie direcţiunea şi medicul şef al sta­­bilimentulu­i . Dr. Marius Sturza RACHITIS Cele mai bune substanţe de nu­­trire, care conţine Emulsiunea lui Scot, hrănesc oasele, le fac tari, drepte, şi promovează desvoltarea iute a s cărnei sănătoase. Starea sanitară generală revine şi copiii mici care sufer de Rachitis de­vin aşa de sănătoşi şi tari ca ceilalţi copii. (4) Veritabilă numai, cu marca —pescarul— ca seron ale garanţie­­­i­rcopituru­ lui Scott. Preţul unei sticle origi­nale 2 coroane 50 bani Se capătă în toate farmaciile.

Next