Gazeta Transilvaniei, octombrie 1908 (Anul 71, nr. 216-241)

1908-10-14 / nr. 227

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 227 -1908. pentru cei 2,621,727 de alegători cari ştiu ceti şi scrie s’ar face 450 de cercuri elec­torale chiar cu acurateţa geometrică şi adeveritate matematică, nici vorbă n’ar fi de primejduirea majorităţii maghiare, căci şi în acest caz în noul parlament abia 65—70 de naţionalişti ar putea întră faţă de 380—385 de deputaţi maghiari (!). Şi aceasta poziţie favorabilă a Maghiarilor s’ar baza pe poziţia geografică favorabilă a maghiarimii, pe mai marea ei putere economică, pe organizaţia ei mai bună, cultura ei mai înaltă, şi pe instituţiunile ei de stat, de administraţie şi de jude­cătorie. »Nu există deci nici o piedecă »na­ţională« ce s’ar împotrivi democraţiei ade­vărate introduse prin dreptul de vot uni­versal, secret: naţionalităţile ungare, ca nişte fii ai ţării ungare, trebue primite în legislaţiune, prin ceeace s’ar realiza pacea între naţionalităţi şi celor ce nu sunt de limba maghiară, li s’ar deschide calea spre putinţa de-a se ferfei«. Apoi mai arată cei 3 autori şi aceea, că votul plural nu apără maghiarimea, ci din contră e în detrimentul ei. Căci în cercurile din provincie li­ se dă mai multe voturi proprietarilor naţionalişti, sporin­­du-se astfel numărul cercurilor naţionaliste. Votul plural e foarte acomodat pen­tru a nimici pacea dintre clase, căci con­sfinţeşte oarecum lupta dintre cei cu un vot şi cei cu 2 şi trei. In sfârşit spun foile litografiate, că votul plural e făcut numai pentru a asigura privilegii două pe seama aristocraţiei şi a plutocraţiei. Vom reveni asupra acestei broşuri, îndată ce ne vom întâlni cu ea şi vom fi cernut dovezile ce le aduce. — Am scris în rândul trecut, că cei­­ din partidu poporal au ţinut Dumineca trecută o mulţime de adunări de protes­tare împotriva votului plural şi deschis. Insă numărul de azi al organului lor »Alkotmány«, ne arată," că au început a se lăsa şi ei »capacităţi«. Articolul de fond culminează în aceea, că trebue aştep­tată prezentarea proiectului, pentru a putea lua poziţia hotărâtă. Şi de altcum­­ conferinţa din 27 a partidului se va ocupa­­ cu dezbaterea proiectului. Tot în acest număr »Alkot.« îndeamnă mulţimea, să se ferească de pressa socialdemocrată, care umple lumea cu strigătul de: »In lături cu votul plural, trăiască votul egal!« — De vre-o zece zile încoace foile maghiare atât de setoase după sensaţii a­­veau rubrică permanentă pentru o »afa­cere misterioasă«, ce s’ar petrece în capi­tală. Credeai că cetești fragmente din »Tainele Parisului« ori din productele des­­creerate ale literaturii detectiviste, căci se spunea, că ceata întreagă a detectivilor şi poliţiştilor celor mai rafinaţi scrutează şi scormonesc ziua noaptea în toate părţile oraşului, ca să afle firul adevărat al unei ceştii tainice foarte delicate. Unele foi spuneau, că ar fi vorbă de o conspiraţie împotriva statului urzită de socialişti. Altele, că e vorba de­ o societate secretă, care contrabandează arme şi praf de puşcă în Sârbia, altele că e vorbă de o scrisoare apocrifă a contelui Andrassy etc. etc. In sfârşit s’a aflat, că toată haita asta s’a pornit pentru descoperirea unei panamale ce se întâmplase la distribuirea licenţei de farmacie. Anume Excelenţa Sa Latkóczy Imre vicepreşedintele tribunalului administrativ şi consilier intim al Majestăţei Sale a luat 60.000 de cor, în schimbul câştigării unei licenţe de farmacie. Tot ce a eşit la iveală din acest caz de corupţie arată detestabila corupţie şi venalitate ce domneşte în cercurile supe­rioare. Dar nouă, cari le ştiam în­deajuns aceste, descoperirea încă unui caz concret nu ni­ se pare lucru mare. Mai mult ne in­teresează cele ce se întâmplă în jurul ca­zului. Iată câteva trăsături caracteristice : Pe Excelenţa Sa l’a luat în apărare în faţa legii însuşi Polonul! Mai departe, foile opoziţionale cer, ca să se cerceteze la ministerial de interne, că doar Excelenţa Sa singur n’a putut da licenţa de farma­cie! Foile guvernamentale vin şi spun, că titlul de consilier intim Latkoczy Par fi primit încă sub »regimul vechiu«. La asta foaia lui Tisza răspunde cu mare ve­hemenţă, spunând, că aceasta e o min­ciună. Cea mai la foc întrebare însă ni­ se pare cea pusă de »Népszava« . După ce bieţii muncitori, cari au demonstrat pen­tru drepturile omeneşti, au fost numai de cât înfundaţi în temniţă, de ce acest cri­minal ordinar n’a fost deţinut, ci lăsat să meargă într’un sanator din străinătate? Fortificaţiile dela Cernavoda, intr’un articol întitulat »Apărarea ţării«,»Conser­vatorul« din Bucureşti scrie între altele : »Pentru ce s’au suspendat lucrările de for­tificaţie a podului dela Cernavoda ? Aceste fortificaţii aveau un scop strategic, ele a­­veau scopul să apere podul de peste Du­năre de un atac din partea Bulgarilor şi să pue pe aceştia în neputinţă de a zădăr­nici transportul trupelor noastre din Ro­mânia din stânga Dunărei în România din dreapta Dunărei. Oare a dobândit guver­nul asigurarea că un asemenea atac nu se va mai putea produce ? Şi de ce natură sunt aceste garanţii ?« »Noi nu suspectăm pe nimeni, dar dacă Bulgarii sunt animaţi de cele mai bune intenţiuni faţă de noi, cel dintâiu act doveditor trebuia să fie dărâmarea fortifi­­ţiilor de la Silistra. Cât timp Silistra va sta în picioare, întărită precum este, intenţiunile vecinului nostru nu pot scuza încetarea lucrărilor de întărire la Cerna­voda. Faţă de fortificaţiile bulgăreşti» tre­bue să ridicăm fortificaţiile româneşti, ori­cât de buni prietini am fi.« Situaţia în Macedonia. Din lanina se anunţă, că în urma atitudinei energice a lui Hadi Paşa, situaţia în Macedonia s’a îndreptat mult. Cu deosebire este foarte favorabilă situaţia Sârbilor, cari s’au aliat cu tinerii turci. Cea mai însemnată con­cesie făcută Sârbilor din Macedonia este organizarea Sârbilor pe baze naţionale. Liga lor naţională va deveni în chipul a­­cesta un important factor de desvoltare. Situaţia Bulgarilor însă pare a se mai fi înăsprit în urma proclamărei regatului bul­gar. Românii şi Albanezii n’au luat până acuma o atitudine precisă. Admiarea naţională a partidelor române bcovinene. Lunia trecută s’a ţinut în Cer­năuţi marea adunare a partidelor unite române din Bucovina, in care s’a sancţionat în mod solemn împă­carea grupărilor politice române şi organizarea unui nou şi puternic par­tid naţional creştin-social român sub conducerea d-lui Dr. Iancu cav. de Flondor. Importanta adunare, la care au luat parte vreo 2000 Români din diferite clase sociale, aparţinătoare tuturor districtelor bucovinene a fost presidată de d-l prof. de universitate Dr. T. Tarnovschi. Despre decursul acestei impo­sante adunări dăm următoarele amă­nunte: D-l prof. T. Tarnovschi, ocupând lo­cul presidial între aclamări entusiaste arată într’o vorbire limpede bine, simţită şi des întreruptă de aplauze, fazele politicei ro­mâneşti din ţară din ultimii ani, schiţează împrejurările triste în care se află Românii bucovineni şi accentuează necesitatea îm­păcării, care sub presiunea evenimentelor s’a şi făcut. La enunţarea împăcării sala întreagă se preface într’o mare de clocote, care lămurindu-se se topeşte într’un sin­­i­gur glas aprobător. Oratorul cere apro­barea adunării la paşii făcuţi de delegaţii partidelor şi sfârşeşte cu cuvinte de su­punere şi loialitate la adresa Maj. Sale împăratului, la care sala răspunde cu pu­ternică strigăte de »să trăiască«. Imediat s’a şi expediat următoarea depeşă la adresa Maj. Sale în Budapesta : »Adunarea de azi, a Românilor din ducatul Bucovinei, îşi ia libertatea pentru a exprima şi astăzi, ca şi totdeauna, îndeosebi din prilejul jubi­leului de 60 ani de domnie, Majestăţii Voastre sentimentele sale cele mai supuse de credinţă şi loialitate.D­intr’o cuvântare avântată, d-l Dori Popovici referează asupra împăcării, după ce face istoricul evenimentelor anilor ul­timi şi insistă în special asu­pra primejdiei jidoveşti. Expune punctele pactului încheiat de cele două partide, cari se vor constitui într’un singur partid român naţional-creş­tin-social sub şefia d-lui Iancu Flondor. (Aplause frenetice.) La finea expunerilor sale propune următoarea moţiune : »Adunarea naţională a Românilor bucovineni aprobă pacea încheiată între partidele­­politice române şi doreşte ca noului partid unitar naţional, creştin-so­cial sa se alăture tot Românul din această ţeară.­ Luându-se în desbatere această mo­ţiune, iau cuvântul dep. Rădăuţului Simio­­novici, prof. Dr. Bodnarescu, ţăranul For­fotă, directorul şcolar Moldovan, ţăranul Fercec, părintele Gherman şi înv. Cozmiuc cari toţi aprobă actul împăcării, raţiunea domnului Popovici care se pri­meşte unanim. Asupra punctului II, statutul organic al partidului referează dep. Dr. A. Oneiul şi face ,următoarea moţiune: »Adunarea naţională primeşte ca provizor statutul organic proiectat şi însărcinează dirigenţa partidului naţional-creştin-social, ce se va alege, să lucre un statut definitiv şi să-l supue aprobării viitoarei adunări naţio­nale«. Rezoluţiunea se primeşte unanim. După cetirea numeroaselor telegrame se trece la punctul 3 al ordinei de zi. Prof. univ. Tarnovschi propune ex praesidio proclamarea de şef al partidului şi con­ducător al Românilor uniţi din Bucovina pe iubitul şi veneratul Iancu Flondor. Ma­nifestaţia de dragoste şi devotament se repeteşte din nou. Urale puternice izbucnesc din mulţime. Pe urmă Dr. Lupu după ce arată care e chemarea deputaţilor, propune pentru dirigenţa partidului următoarele persoane : Dr. T. Tarnovschi, Dr. N. Blănoiu, Dorimedont Popovici, George Tofan, Clau­­diu Stefanelli, Mih­ai Chisanovici, Dr. Cornel Hominca, George Gud­urean gospodar Ciu­­dei, Zaharie Fercec, Nistor Andronicescu, (Fundul­ Moldovei), George Sârbu, Const. Morariu, Atanasie Gherman. Lista se ad­mite unanim. Părintele Vichenti Vasilevschi pro­pune ca adunarea să expedeze Excelen­ţelor Lor ministrului de agricultură Dr. Ebenhoch şi ministrului lucrărilor publice Dr. Gessman următoarea telegramă : »Adu­narea Românilor din Bucovina de azi ex­primă anteluptătorilor ideei şi organizaţiei creştine-sociale admiraţie, veneraţie şi ade­renţă credincioasă« S­eară primarului Vienei Dr. Karl Lueger se expedează următoarea depeşă :* »Românii din Bucovina, întruniţi la Cernăuţi în o adunare de peste 2000 au hotărât cu mare însufleţire împreunarea ambelor partide române din ţară într’un singur partid naţional creştin-social sub conducerea Doctorului Iancu cav. de Flon­dor. Cu aceasta ocazie adunarea Românilor de astăzi Vă transmite Domniei-Voastre, ca unui venerat antiluptător al ideii creş­­tine-sociale şi unui scump prietin al po­porului Român cele mai devotate salutări asociate de sincera dorinţă,ca bunul Dum­nezeu să Vă susţie încă mulţi şi fericiţi ani în deplină vigoare şi sănătate­. In sfârşit se expedează nou procla­matului şef al partidelor unite, d-lui Dr. lancu cav. de Flondor o depeşă de sa­lutar­e. Cu aceasta adunarea s’a sfârşit, iar sutele de Români intonează »Deşteaptăte Române« şi cântecul uniuii,­nării. 2. Chestia votului universal. 3. Deci­­ziuni. 4. închiderea adunării. Petrovasele şi Satul-nou, în 22 Oc­­tomvrie 1908. Pompiliu Buzz, Dr. Alex. Bircescu, Cornel Vereş, Petru Stoica. Adunări poporale româneşti. Convocări. Alegătorii şi poporul cercului electo­ral al Giacovei se convoacă la o adunare poporală, ce se va ţinea Duminecă în 1 Nov. st. n. a. m. la oarele 10 în comuna Ciacova (piaţa mare, sau dacă timpul ar fi nefavorabil în restaurantul Hungaria) cu următoarea ordine de zi: 1. Deschiderea şi con­stituirea adunării. 2. Desbatere asupra si­­tuaţiunei politice cu privire la votul uni­versal. 3. Propuneri. 4. închiderea adunării. Ciacova, la 28 Oct. 908 st. n. George Breban mare proprietar şi director de bancă, Vicenţiu Pop mare pro­prietar şi advocat, Tima Albu­ mare pro­prietar, loan Pinciu protopop, Aurel Pra­gan preot, loan Ionescu preot şi proprie­tar, Dr. Iu­liu Coste advocat, Dr. George David sand, de advocat, Constantin Dim­i­­nescu primar comunal şi proprietar, Dănilă Cereguţiu învăţător şi proprietar, Nicolae Uzon casar de bancă, N. Diminescu propr, I. Şurlaşiu preot, Mihai Jivanca preot, Ioan Gruescu învățător, Nicolae Secoşan propri­etar, Solomon Minda proprietar, George Musteţiu proprietar, George David propri­etar, Petrui Micu proprietar, Tiberiu Reda contabil, Marcu Micu proprietar, George Vodă proprietar, Ioan Fratu proprietar, Nicolae Roşu proprietar, Gligor Jivan pro­prietar şi alţii. Alegătorii români ai cercului Uzdin se convoacă prin aceasta la, adunările po­porale ce se vor ţinea Duminecă la 1 No­­emvrie stil nou anul curent orele 10 şi jun. înainte de­ ameazi înaintea ospătăriei Sigmund (în caz de ploaie în ospătărie) din Satul nou şi Petrovaselo după ameazi la 3 ore în piaţa comunei (în caz de ploaie în ospătăria Iovanovici) cu următoarele programe: 1. Deschiderea şi constituirea adu- Bancă culturală. Cetitorii noştri îşi vor aduce aminte că iotr’una din şedinţele sino­dului arhidiecesan gr or. din Sibiiu de astă-primăvară deputatul Dr. E. Miron Cristea a propus înfiinţarea unei bănci mari culturale ca mijloc real pentru sporirea venitelor biseri­ceşti, care bancă să fie întemeiată cu un capital social, procurat de la toţi fruntaşii bisericei, cari cu considerare la misiunea sublimă a acestui insti­tut ar avea să se mulţumească cu o dividendă minimală de 4,5% , iar celălalt câştig să se pună la dispozi­ţia superiorităţii bisericeşti spre înte­meierea unui fond, sau pentru aco­perirea curentă a trbuinţelor ei cul­turale. Aceasta bancă culturală e in ajun de a se realiza. Deja s’a format con­sorţiul fundatorilor cari au lansat ur­mătorul prospect la care vom mai reveni: Prospect. I. Subscrisă ne-am hotărât să înfiin­ţăm în oraşul Sibiiu (Nagyszeben) pe timp nedeterminat o societate pe acţii sub nu­mirea româneşte: ,,Lumina“, institut de credit şi economii, ungureşte: „Lumina“, takarék- és hitelintézet, részvénytársaság, nemţeşte : „Lumina“, Spar- und Credit- Anstalt, Aktiengesellschaft. II. Sediul societăţii este în Sibiiu (Nagyszeben). III. Capitalul social se statoreşte în suma de 600.000 coroane, împărţit în 3000 de acţii de câte 200 coroane valoare no­minală. Dar la cazul că s’ar subscrie mai mult ca 3000 acţii, adunarea constituantă este îndreptăţită a decreta urcarea capita­lului societar până la suma de 1.000.000 coroane, împărţit în 5000 acţii de câte 200 coroane. IV. La subscriere se plătesc 10 % de fie­care acţie, precum şi 2 coroane ca spese de fondare ; alte 20 % se plătesc de fiecare acţie până cel mult la 31 Decemvrie 1908 , iar res­tul se plăteşte în rate după cum va statori direcţiunea, conform statutelor ce se vor vota în adunarea generală constituantă. V. Ratele plătite se fructifică la un institut de credit în favorul acţionarilor. VI. Venitul curat se împarte în mo­dul următor : a) Mai întâiu se dă acţiona­rilor o dividendă de 5% după capitalul vărsat. Iar din restul venitului curat se dau: b) .30 % fondurilor de rezervă; c) 8% pen­tru fondul de pensiune al funcţionarilor ; d) 15% tantieme directorului executiv, membrilor din direcţiune, din comitetul de supraveghere şi funcţionarilor, în con­formitate cu dispoziţiunile speciale din statutele ce se vor vota; e) 2% la dispo­ziţia direcţiunii pentru scopuri filantropice; f) 45% se predau Conzistoriulu­i arhidie­­cesei gr. or. române din Transilvania, pentru trebuinţe culturale. Când fondul general de rezervă va ajunge la '/ din capitalul societar, fondu­rile de rezervă se dotează cu 20"/0 , iară din restul de 10% se dau 5"/0 ca supra­­dividendă acţionarilor şi 5% se adaug la dotaţiunea culturală a arhidiecezei. Iară când fondul general de rezervă va fi egal cu capitalul societar, se dotează­­ fondurile de rezervă cu 15%, şi celelalte­­ 15% se împart în părţi egale acţionarilor ca supradividendă şi arhidiecezei ca dota­­ţiune culturală. VII. Termenul de subscriere se în­cheie cu 31 Decemvrie 1908. VIII. Membrii fondatori îşi susţin drep-­­­tul de a alege ei prima direcţiune pe pri­­­­mul period­ de 3 ani. IX. Taxele de fondare şi ratele de 10 respective de­-30% din capital sunt a se trimite după incassare în Sibiiu la d-1 Pantaleon I­ncuţa cassar conzist. X. Membrii direcţiunii şi ai comite- I tului de supraveghiere nu pot fi înrudiţi­­ între sine în gradele statolite în statute. Dat în Nagyszeben (Sibiiu), 24 Sep­­t­­em­vrie 1908. Fondatorii : Dr. Ilarion Puşcariu m.­­ p., archim. vicariu arhieppesc, Sibiiu. Dr.­­ E. Miron Cristea m. p., protosincer, asesor­­ conzist., Sibiiu. Emanuil Ungurean m. p.

Next