Gazeta Transilvaniei, iunie 1910 (Anul 73, nr. 119-140)
1910-06-01 / nr. 119
Pag. 2, agenţii cei mai devotaţi ai oricărui guvern: de corteşii jidovi şi de solgabirăi. Cârciumile erau ziua şi noaptea deschise, iar beutura curgea gârlă. Şi bea „valahul“ până ce-i sticleau ochii şi primea banii lui Iuda, înghiţind înjurăturile nevestei lui şi pe deasupra capetelor cuprinse de beţie flutura steagul unguresc cu inscripţia românească: „Să trăiască candidatul nostru Ludovic Man, deputatul nostru!“ Vreo câteva exemple din zecile din sutele, cari pot să le amintesc, vor lămuri şi mai bine această campanie furioasă dusă în numele libertăţii, a frăţietăţii şi egalităţii cetăţeneşti. Ceteşti fapte de acestea şi crezi, că sunt hiperbolele unui cap bolnav, dacă n-ai avut ocazie vreodată să vezi cu ochii tăi proprii o campanie electorală. Cu atât mai mare ţi-e greaţă, când constaţi, că rapoartele au spus adevărul curat, fără de nici o înfrumseţare poetică. Ca să se înspăimânte populaţia românească cât mai mult, a venit miliţie cu o săptămână înainte. Bieţii oameni au fost siliţi să găzduiască o companie din regimentul 58 din Stanislau (Galiţia), apoi o companie de dragoni (Nr. 14) de 109 oameni, cu 106 cai, două companii de dragoni (Nr. 8.) cu 214 oameni şi 211 cai, toţi din Premist (Galiţia). Pe lângă aceştia a fost de faţă o parte a regimentului 64 de pedestrime din Timişoara, 6 jandarmi călări şi 63 jandarmi pedeştri. In ziua alegerei au fost de faţă nici mai mult, nici mai puţin, decât 650 de militari şi jandarmi. Contrarii noştri s-au folosit de toate mijloacele, ca să intimideze pe alegătorii noştrii. Aşa, spre pildă în comuna Bozintamare li s-a permis oamenilor, prin scriitorul solgabirăului, că hârtile de stat, cumpărate mai înainte cu sila (kényszerkölcsön) şi destinate de comună pentru ridicarea unei biserici gr. cat. pot fi răscumpărate şi date în mânile comitetului comunei numai dacă solgabirăul va vedea, că oamenii ţin cu deputatul guvernamental. Preotul local, Aurel Marinescu, a dus o luptă zadarnică cu poporenii săi, orbiţi de puterea banului şi a beuturii. Numai cinci inşi au votat pentru Vaida din comuna aceasta. Alt caz tot atât de ruşinos este cel din Remeţi. Preotul de acolo Ion Petrişor, a lăsat să se încheie în casa sa protocol formal cu ţăranii, în care se leagă aceste oi pierdute, să voteze cu Mán Lajos pentru suma de 400 coroane, dăruite bisericei locale. Ca şi când satul acesta va avea noroc cu suma aceasta de bani, câştigată prin vinderea neruşinată de suflete! Alt caz: In Lucăceşti au scos jandarmii şi armata cu puterea toate vitele ţăranilor dela păşune. Pământul e al contelui Teleki László. Contractul între conte şi ţărani e legat pe 6 ani de zile. Numai atunci vor avea ce să mănânce vitele, li s’a spus ţăranilor, dacă vor vota beţii Români cu Mán Lajos. Abia târziu, după nenumărate intervenţii din partea advocaţilor noştrii, s’a ajuns atâta, ca vitele să nu piară de foame, deşi ameninţarea a fost spusă din nou şi pusă în perspectivă pentru viitor. In comuna Bucium vice-solgăbirăul şi notarul Erdős Aurel au mers din casă ’n casă şi au ameninţat pe rând cu pedepse până la 200 cor., după cum găsiau gospodăriile oamenilor cu paie prea multe sau cu paie prea puţine. „Dacă vă place să mergeţi cu Vaida, vă va plăti el cele 200 cor.!“ — era ameninţarea lor cinică. In Varaiu au dat foc unei case, ca să se lăţiasca spaima între alegători şi să nu poată fi de faţă la vorbirea lui Vaida. Pe conducătorul banderiului călăreţi din Tulghieş, Leş Vasilică a lui Ifton, l-au prins de la munca câmpului şi l-au dus aşa desculţ, cum era la Şomcuta-mare, ţinându-i în temniţă o noapte întreagă — fiind-că a scris nişte versuri ocazionala, în cari preamăria pe Vaida. Tânărul de 18—19 ani a fost silit să cunoască temniţele ungureşti, pentru că e Român adevărat şi pentru că e sufletul satului, care-l ascultă bucuros în cele naţionale. Două zile înainte de alegere au primit ţăranii sute de citaţii, „soroace pentru gunoi“ subscrise de contele Teleki. Veneau bieţii oameni speriaţi la d-l Nyilván şi se tânguiau, căci li se punea în vedere o pedeapsă până la 200 de coroane, fiindcă au ţiut o cantitate prea mare de gunoi acasă! (Când găseşti prea puţin gunoi, dacă vrei să fie prea mult?) In Văleni o comună fruntaşă, li s-a dat pedepse oamenilor pentru absenţe de la şcoala de repetiţie. Astfel au fost pedepsiţi: Hăgan Vasilică cu 39 cor., Buda Petre cu 31 cor , Bohan Vasilică cu 31 cor., etc. Părintelui Ion Coza din Pribileşti i s-au dat vitele afară de la păşune, de pe moşia contelui Telelei Géza; morarul şi fierarul din slujba contelui s-au codit să-i macine şi să-i potcoviască caii. Din Coruia au luat jandarmii cu puterea pe Pop Ioon a lui Lupuţ, pe Horie Ştefan, şi pe Avram a lu Todor. De frica jandarmilor au fugit mulţi peste câmpuri, ca să nu fie bătuţi şi schilodiţi. Cea mai mare barbarie a fost însă cea de la Tulghieş, unde doi jandarmi armaţi până ’n dinţi au cercat să convingă pe doi ţărani români, pe Bârle Ion a lui János şi pe diacul Tordai despre marea bunătate a candidatului guvernamental. Când era să străpungă un jandarm pe Bârle Ion a lui János a sărit să-l apere fiul acestuia Bârle János a lui Ion în primărie și a fost el străpuns în locul tatălui său, încât a murit pe loc. Om de 25 ani, cu nevastă, cu un copilaş de 3 luni, om cinstit. Român adevărat. Despre omorul acesta va mai fi vorba în gazetele noastre, deoarece fapta aceasta cere pedeapsă exemplară. (Va urma), de pe acela care ne va da garante, că va fi aderentul votului universal pe baze mai extinse. Purcezând din acest principiu am căutat, că dintre candidaţii de deputaţi în chestia aceasta care ne dă mai multe garanţe că va fi aderent sincer al votului universal. Am venit la convingerea, că noi în cercul nostru în sensul hotărârei conferinţei naţionale trebue să sprijinim pe candidaţii guvernamentali, pentru că: a. ) Malonyay Dezső ne-a dat în scris, cum că dânsul e aderent al votului universal egal, secret şi comunal; b. ) în vorbirea de program, ţinută în Reghin şi Topliţa română încă s-a declarat aderent al votului universal, în sensul acesta sa declarat totodată, că şi în contra guvernului va susţinea acest principiu; c. ) candidaţii opoziţionali din comitatul Murăş-Turda, cum ştie toată lumea, în frunte cu contele Bethlen István şi sub prezidiul acestuia sunt membrii iyei formate contra votului universal. Ar fi fost deci o absurditate şi o sinucidere a nu merge contra lor. Pe lângă aceste cauze principiare, şi bazate pe hotărîrea conferinţei naţionale, — ne-au convins şi alte motive locale — de a merge cu partida guvernamentală. Aşa de, candidaţii oposiţionali au fost aceia, sub egida, cărora coaliţia, administraţia coaliţiei a comis cele mai mari atrocităţi şi nedreptăţi faţă de Români. Dar de altă parte cerinţele suprem ne-a asigurat, că unele drepturi înscrise în lege, dar până acum nerespectate, le va respecta cu toată loialitatea şi în toate afacerile comitatente şi administrative va purcede în modul cel mai achitabil şi faţă Români. Acestea şi de natura acestora sunt motivele, cari ne-au înduplecat a merge cu candidatul guvernamental. Respingem cu indignare calumnia, că pe noi ne-au condus interese private. Procesele criminale, cari le vom intenta în contra „Eremitului“ şi „unui român“ vor dovedi, că aceşti oameni, cari nu îndrăznesc a eşi din întunerec sunt caluminiatori simpli plini de patimă şi plini de ură. Ştiu ei înşişi bine, că plutesc în marea de calomnii, — de aceea nu au bărbăţia de a eşi la lumina soarelui şi a se numi cine sunt ! Primiţi On. Redacţie espresiunea deosebitei stime: Dr. Ioan Harsa. Dr. loan Popescu. advocat. advocat. Iosif Popescu director de bancă. GAZETA TRANSILVANIEI O rectificare. Din cercul Reghinului. Dăm rectificarea de mai jos, ce ni se trimite, încât corespondentul nostru ar afla de lipsă să facă reflexii, are cuvântul. Iată rectificarea: Reghin 9 Iunie. Apărând în diferite ziare române, precum în „Tribuna“, „Lupta“ şi mai în urmă în anul 114—1910 a. c. al „Gazetei Transilvaniei“ diferite rapoarte tendenţioase calomniatoare cu privire la alegerile din comitatul Murăş-Turda, pentru a stabili adevărul. Vă rugăm a comunica următoarele clarificări: 1. ) E calomnie răutăcioasă, că subscrişii am fi întrat în partidul muncei şi acolo am fi fost aleşi de presidenţi viceprezidenţi etc. Din contră, când în Reghin s’a format partidul muncei în prezenţa comitelui suprem, voind a ne da şi nouă diferite posturi, subscrisul Dr. Ioan Harşia, care cu mai mulţi Români am luat parte la acea adunare ca privitori, ma am sculat şi am protestat, ca oarecare dintre Români să fie ales în comitet, deoarece noi Românii din Reghin cu toţi aparţinem partidului naţional român. Dovezi ne pot fi sutele de alegători prezenţi. 2. ) E adevărat, că ne-am hotărât să sprijinim în cercul nostru candidatul guvernamental, dar hotărârea aceasta a noastră stă pe baza hotărârei conferinţei naţionale. Şi anume: conferinţa naţională din Sibiiu a hotărât, că acolo, unde nu vor fi candidaţi de deputaţi naţionali să sprijinim Tipografia Ciurcu & Comp., Braşov. ŞTIRI. * Teatru românesc în Braşov. După timp mai îndelungat ni se dă nouă Braşovenilor din nou plăcutul şi doritul prilegiu de a gusta jocul artistic al distinşilor noştri actori d-na şi d-l Zaharie Bârsanu, cu concursul cărora sevor da prima şi a doua zi de Rusalii două reprezentaţiuni teatrale. Programul sălii dintâi e următorul: 1) Revolta, dramă 1 act (din franţuzeşte) 2). Declamaţii şi 3) Cartea III, cap. 1, comedie 1 act (din franţuzeşte). Pentru ziua a doua: 1.) Jurământul, dramă 1 act de Z. Bârsan. 2.) Declamaţii şi 3) D-na Doctor, comedie act (din franţuzeşte). Bilete se află de vânzare la librăria A. Mureşianu. Cei ce doresc a lua parte la aceste două reprezentaţiuni — şi aceasta credem că o doresc toţi Braşovenii şi Românii din jurul Braşovului — sunt învitaţi a-şi asigura locuri bune la timp. Din Braşov d-l şi d-na Bârsanu vor întreprinde un turneu prin Sibiiu, Blaj, Caransebeş, Oraviţa, Orăştie şi alte centre româneşti. De la Şcoalele medii gr. or. române din Braşov: a) ’Examenul oral de maturitate la gimnaziu se va ţinea în zilele de 8/21—12/25 iunie în sala festivă a şcoalei. b) Examenele private (particulare) se vor ţinea în zilele (1814—18 Iunie v. c) Examenul public de gimnastică se va ţinea în curtea de gimnastică (intrarea din strada băilor de aburi) în 13/26 Iunie, la 5 oare p. m. La caz de timp nefavorabil în ziua următoare, d) Examenele publice de încheiere se vor ţinea: Vineri şi Sâmbătă în 25 şi 26 Iunie v. după următorul program: I. La gimnaziu, Vineri în 25 Iunie. v. II. La şcoala reală. Sâmbătă în 26 Iunie. v. e) Inchierea solemnă a anului şcolar se va face Duminecă în 27 Iunie v. în sala festivă la oarele 10 şi 1/2, după ce şcoalele vor fi asistat în corpore la serviciul divin în biserica Sf. Nicolae din Şcheiu. După închiderea festivă a anului şcolar se vor distribui între şcolari, testimoniile şi anuarul şcoalei. O telegramă a domnului Stroescu Răspunzând telegramei, ce îi s’a adresat dela congresul Ligei culturale, prin care îi se aduc omagii şi i se notifică proclamarea sa de membru onorar al Ligei, d-l Vasilie Stroiescu a adresat preşedintelui Ligei următoarea telegramă: O faptă, odată simplă, firească, azi produce mirare şi atâta zgomot. Ce au devenit urmaşii oamenilor, cari şi-au jertfit averile pentru binele moşiei? Ţăranul de o parte, Parizul şi Monte-Carlo, de alta, ar putea numai spune. Mulţumesc pentru onoare. Promoţiune. Dl Aurel Moldovan din Blaj, a fost promovat Sâmbătă în 11 iunie a. c. doctor juris la universitatea din Cluj. Finanţare. Sâmbătă a avut loc în palatul familiei E. Popovici din Str. Prundului logodna bisericească a d-lui Petru A. Popovici cu gentila d-şeară Luiza Vorkert. La actul logodnei au participat pe lângă membrii familiei, d-l dep. Dr. A. Vaida, protopopul I. Hamzea, vicarul Macaveiu, dl I. Săbădeanu şi părintele C. Proca. Adresăm tinerilor finanţaţi sincere felicitări. Necrolog. Internatul Săcelelor a încetat din viaţă preoteasa Eufrosina Urdean. Verzea, înmormântarea a avut loc Sâmbătă Odihnească în pace. Comitetul filial din cercul Dej al „Societăţii pentru fond de teatru român“ Invită la Adunarea ordinară, care se va ţinea în 26 iunie 1910, st. n. la oarele 4 p. m. în Dej, în sala cea mare a hotelului „Hungaria.“ Cu această ocaziune diletanţii cercului dau o reprezentaţie teatrală în favorul societăţii în aceiaşi zi seara la 8 oare în sala cea mare a hotelului „Hungaria" cu următorul program: I. Creditorii. Comedie într’un act de V. Alexandri. II. Barbul lăutarul de V. Alecsandri. Predată de loan Bacociu. III. Pentru ochii lumii. Comedie în 2 acte de Labiche. După teatru dans. Damele sunt rugate a se prezenta în toaletă simplă şi după posibilitate în costum naţional, întreruperea liniei Predeal-Ploeşti. Din Ploeşti ni se scrie: Ploile, cari continuă să cadă pe valea Prahovei împiedică lucrările pentru restabilirea circulaţiunei pe porţiunea căei ferate Comarnic-Valea Largă. Tunelul e complect astupat dinspre Valea Largă, deoarece o stâncă enormă barează intrarea. Lucrările se urmează cu mare greutate, deoarece nu se poate întrebuinţa dinamita de teamă să nu se surpe tunelul. Pe de altă parte ploile au distrus din nou reparaţiunile făcute liniei. Se crede, că tunelul nu va putea fi destupat mai înainte de o lună de zile. Pentru victimele alegerilor. In consfătuirea de Sâmbătă ţinută la sediul soc. „Hora“ în localul Ligei Culturale, din Bucureşti cu delegaţii întruniţi, în urma propunerilor d-lor Const. Dobrescu şi Juarez Movilă, s’a hotărât în principiu, să se dea mari serbări populare în parcul Carol I, în zilele 27, 28 şi 29 Iunie. Duminecă dimineaţa, 27 Iunie, se va oficia un parastas la care vor fi invitate toate societăţile cu drapele. Nr. 119.—1910. Proprietar: Dr. Aurel Mureşianu Succesorii. Redactor respons: Ioan Spuderea. In tipo^i'află „C*ascetei4* află aplicare inmediat în condiţii favorabile stabile culegători tipografi, precum şi 2—3 ucenici de tipografie, se vor preferi cei cu 2 cl. superioare în etate de 14 ani.