Gazeta Transilvaniei, septembrie 1910 (Anul 73, nr. 191-214)
1910-09-26 / nr. 211
Pagina 2 vacilor şi Rutenilor renegaţi, căci dintre Românii noştri, cari au studiat şi absolvat cu bun succes Academia de silvicultură de la Semnitz şi Viena, abia 78 sunt toleraţi în serviciul pădurilor noastre, luate în administraţia şi ingerinţa statului. In administraţie şi justiţie funcţionarii importaţi sunt degradaţi la rolul veterinarului, care tratează, iar nu gestionează punctul, pe care voeşte să-l opereze, neînţelegând limba poporului, pe când elementele culte şi destoinice de muncă vorbind 3—4 limbi culte ale Europei, sunt proscrise şi delăturate de la ori şi ce servicii ale statului. In schimb cei importaţi ne-au hărăzit şcoale şi „kistdedovuri“ ale statului acolo, unde nu sunt de nici un folos şi nu le-a cerut poporul. Ferme model mari, pe un înconjur de sute de chilometri nu se află de loc proprietate mare, ci esclusiv proprietate mică. Academii comerciale, la Făgăraş, Braşov, şcoale de sculptură la Ciangăii din Săcele (strămutată acum la Braşov) etc. tot lucruri contrare firei. De aceea trebue să zicem şi noi cum zicea odinioară iesuitul Dunod Ardelenilor: Ori voiţi voi ori nu, vă va protege Majestatea Sa. — Ori voiţi ori nu, noi revendicăm autonomia Transilvaniei în interesul tuturor ! căci vorba lui Cserei, de păsatul ungurean ne-am fript gura în deajuns cu toţii. Ion de pe Văcarea. Din comitatul Târnavei mici, in n Ociomvrie 1910 la oarele 9 a. m. se va ţinea adunarea ordinară a congregaţiunii comitatului Târnavei-mici. Partidul naţional român are sa dezvoalte cu ocaziunea aceasta o activitate intensivă. Afară de multe obiecte importante dela ordinea de zi să va face o interpelaţie din partea advocatului dr. Romul Boita în chestia persecutării românilor în urma alegerilor dietali. Atât membrii români ai congregaţiunii, cât şi alţi fruntaşi români sunt rugaţi, ca să se prezinte în ziua adunării în Cicio-Sânmărtin spre a da dovadă de solidaritate naţională şi comunitate de interese. Dela presidiul partidului naţional român pentru comitatul Târnavei mici. Simion Găluţiu mp. Br. Romul Boila mp. president, secretar. Din comitatul Făgăraşului, in 17 Oct. c. să ţine congregaţia ordinară de toamnă a comitatului Făgăraş. Membrii români ai congregaţiei sunt rugaţi a participa cu toţii la adunare, membrii noi ai casei magnaţilor. La propunerea guvernului, M. Sa va numi încă în decursul anului acestuia 5 membrii noi ai casei magnaţilor, iar la începutul anului viitor alţi patru. Desminţirea convenţiei cu Turcia. Ministrul de finanţe al României, d-l Em- Costinescu a autorizat într-o convorbire avută cu un redactor al ziarului “*Seara« să dea cea mai formală desminţire svonului despre convenţia militară dintre Turcia şi România, fiind lipsită de orice temeiu, acu domolit şi plin de spumă; când îl vedeau săgetând rândunica din zbor; când îl auzeau, pe urmă, cântând din gură şi cu harfa, de te sfinţea — amândoi soţii nu mai puteau de mândrie, îl luau în braţe şi-l sărutau, şi femeea zicea: — Mulţi feciori de ’mpărat or mai fi, da ca şi ăsta al nostru, nu mai crez altul! ... s’a isprăvit! Au trăit ei aşa cu toţii, la Curte, în bună pace, liniştiţi şi fericiţi, fiecare cu partea şi gândul lui, pân’a ’mplinit Fiorea- Voevod douăzeci şi doi de ani — un flăcău ca un brad. Dar într’o zi, iată că vine dela palat curteanul, învăţătorul lui, acasă şi zice vesel : — Ştii tu un lucru, dragă nevastă? — Ştiu, dacă mi-ei spune... — S’a hotărât! îl însurăm pe Florea... — Pe băiatul nostru?...cum asta? — Ei! cum!... iac’aşa, cum se’nsoară toţi flăcăii. — Cine-l însoară? — Ei cine!... împăratul şi împărăteasa. — Cu cine? — Cu fata unui craiu vecin. — Asta nu se poate! auzi? coşcogea fecior de ’mpărat să ia o fată de craiu ... Asta nu se poate! — De ce nu ? Fiindcă trebue să ia fată tot de ’mpărat, pe potriva lui... Nu! asta nu se poate, în ruptul capului! — Dar bine, femee, dacă aşa au hotărât părinții lui?... — Or fi hotărât ei... Dar eu?... eu unde sunt ? Și repede s’a gătit şi ’nvăpăiată s’a dus la palat, să dea ochi cu împăratul şi cu ’împărăteasa, să-i întrebe: cum se poate, fără ştirea şi a ei, care l-a crescut pe băiat, se hotărască dânşii aşa de soarta lui? şi răspicat, le-a spus că Florică al ei nu poate lua pe oricine, că lui Florică al ei îi trebue pe puţin o fată de ’mpărat; de unde nu, nu trebue! că, slavă Domnului! tânăr e, frumos e, voinic e, fecior de ’împărat mare e! Are vreme să mai aştepte pân’o găsi una de potriva lui. împăratul a zis una, împărăteasa două, doica nouă...au început să se ’nteţească femeile la vorbă, şi din vorbă la ’împunsături, şi de-acolea, ceartă la toartă ... împărăteasa, supărată de-atâta tevatură, ca s’o taie scurt, zice: — In sfârşit, aşa a hotărât politica Măriei Sale împăratului, aşa am hotărât eu — aşa trebue să se facăl destulă vorbă ! — Ba, nu! — Ba, da! Doica, înferbântată grozav, a ţipat odată, ah! şi a leşinat. Sări, toţi...O descheie la sân şi dă-i cu oţet de trandafir. Vine şi Florea: — Mamă doică ! Şi’ncepe să se vaite ca un copil mic şi să se bată cu pumnii ’n cap: — A răpus-o pe mama doica!... Aoleo!... nu mai e de rană! împărăteasa — leşină şi ea. împăratul, straşnic de turburat de toate astea, strigă: — Eu stric, că m’apuc să vorbesc politică cu nişte femei nebune ! împărăteasa se deşteaptă şi pleacă foarte mâhnită de asemenea cuvinte. Se deşteaptă şi doica ; se uită la împăratul şi, lovindu-se cu pumnul peste sânul gol, începe să se bocească flăcăului: — Nu se poate, maică! nu voiu, maică, moartă tăiată! nu te dau Florică, decât după fată pe potriva ta! Să nu mă faci de ruşine, Florică mamă, că mă omor! Florică o mângâie plângând şi zice: — Nu, mamă, nu! fără voia ta nu fac nimica! împăratul ţinând şi el foarte mult la doică şi auzind şi vorbele băiatului nu s’a ’ndurat să le strice hatârul, şi le-a zis: — Dacă nu vreţi voi, bine ! S’a făcut răsboiu pentru asta ; căci craiul vecin, care avusese făgăduială de căsătorie pentru fiică-sa, n-a putut suferi o astfel de nesocotire. Răsboiul s’a sfârşit, ca toata răsboaiele, cu pace. Iar peste un an, plimbându-se pe la Curţile din lume, Florea Voevod, însoţit de doica şi el de învăţătorul lui, s’a dat în dragoste — că era ochios — cu o tânără vestită de ’ frumoasă, fata unui împărat, mai mare chiar decât tatăl lui; şi numai decât intre cele două Curţi s’a pus la cale căsătoria. Când s-a făcut nunta aceea strălucită cu mari petreceri în grădinile împărăteşti, toată lumea s-a înveselit, dar mai mult ca toţi, doica. A privit lung la mire şi mireasă, cum se plimbau prin grădină, încet, strâns alături, şoptindu-şi unul altuia cine ştie ce nimicuri tinereşti, i-a arătat soţului ei şi, strălucindu-i ochii de mulţumire, a zis: — Aşa da, Floric’ al mamei! aşa înţeleg şi eu!... Să ia fiecare pe potriva lui!... aşa trebue! Caragiale. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 211.—1910 Delegaţiunile. Deschiderea solemnă a sesiunii delegaţiunilor se va face joi, în 13 i. c. în Hofburg cu mesagiu împărătesc. Probabil, că în aceeaşi zi îşi va ţinea cotitele Aehrenthal espozeul despre situaţia politică în general şi despre raportul monarhiei noastre cu statele europene. Prezident al delegaţiunii ungare va fi ales Láng Lajos, după ce Tisza a declarat, că nu primeşte prezidiul, care era să fi să oferă. Referent pentru afacerile externe va fi contele Marcu Wickenburg. Conferenţa ministerială în Viena. Joi, în 6. c. a fost de nou în Viena o conferenţa ministerială comună. Au luat parte cei doi primminiştri Bienerth şi Khuen, miniştri comuni Schönaich şi Burian, contele Montecuccoli, comandantul marinei austro-ungare şi miniştrii de finanţe Bilinski şi Lukács. Conferenţa a ţinut de la 10 oare antemeridiane până seara la 6, cu o mică întrerupere la amiazi. Ea s-a ocupat cu chestiunile, cari au să formeze obiectul de discuţie în delegaţiuni. Ministerul comun de esterne a dat următorul comunicat despre conferenţă: „Ca continuare a conferenţelor de la 22 Sept. c. s-a ţinut azi (6 Oct.) în ministerul de esterne o conferenţă ministerială comună, care s-a ocupat cu preliminarul de budget pe 1911 şi cu chestiunile ce sunt în legătură cu acela. Conferenţele se vor continua în decursul acestei luni, cu scopul de a ajunge la înţelegere şi cu privire la detaiuri. Din Viena se scrie, că miniştri ungari şi austriaci, afară de preliminarul de budget, au tratat şi în chestia băncii comune şi asupra procedurei penale militare. Preliminarul. In conferenţă n’a fost vorba numai de stabilirea preliminarului, ci şi de aceea, că pe câţi ani să se împartă spesele militare urcate. Miniştrii de finanţe au propus a să împărţi spesele în părţi egale pe mai mulţi ani, cari apoi au să se ia regulat în budgetele anilor viitori, pe când ministrul de război cerea a se repartiza partea cea mai mare a speselor pe anul 1911 şi numai partea mai mică pe alţi ani. Care pretenţie a reuşit, să va vedea în şedinţele delegaţiunilor. Din Viena, se anunţă, că preliminarul de budget nu s’a rezolvat în întregime, dar miniştri sunt mulţumiţi cu rezultateCodul penal militar. Stabilirea noului cod penal militar întâmpină mari greutăţi. Ministrul justiţiei Székely şi cel de honvezi Hazai au fost tot acum la Viena şi au tratat asupra codului penal cu miniştrii austriaci de rezort. Cum nu s’a putut stabili o înţelegere deplină, se vor continua pertractările în Budapesta. Spre acest scop va veni în capitala Ungariei ministrul austriac de justiţie. Ziua venirii acestuia nu este fixată încă, dar pertractările se vor face negreşit în decursul lunei curente. La stabilirea codului penal militar formează mare greutate chestiunea limbei de pertractare. Punctul de vedere al guvernului ungar este, ca judecătoriile militare să ţie pertractarea în limba maghiară, în afacerile cetăţenilor ungari. Guvernul austriac însă este de altă părere. Ministrul de justiţie Hohenburger stăruie, ca limba de pertractare să fie şi în Ungaria limba de serviciu, adecă cea germană, cum e şi acum. Dacă Însă limba germană nu să poate aplica (d. e. dacă acuzatul nu știe limba germană), judecătoria militară să decidă din caz în caz, cu privire la pertractarea eventuală în limba maghiară. Dacă acuzatul nu vorbește nici una din cele două limbi, în acest caz limba pertractării are să fie limba maternă a acuzatului. Astfel în noul cod penal militar s’ar valora şi limbile naţionalităţilor din Ungaria. Acesta e cel mai just şi mai loial punct de vedere, susţinut de Austriacile de până acum. Se vor mai ţinea conferenţe pentru terminarea agendelor, dar aceste vor avea loc numai după delegaţiuni. Evenimentele din Portugalia. Dacă e să dăm crezământ ştirilor mai nouă, atunci regatul Portugaliei e astăzi şters definitiv de pe harta Europei şi din ruinile falnicului castel regal din Lisabona şi din sângele vărsat pe străzile oraşului s’a înălţat peste noapte o nouă republică între aclamăriia delirante ale unei poporaţiuni năpăstuite de mizeriile unui regim deochiat şi nesuferit. Republica a fost proclamată ori în toate oraşele Portugaliei în sunetele muzicilor militare şi între stri- gate de•' Trăiască republica. Preşedintele guvernului provizor trece cu automobilul din oraş în oraş propovăduind pacea şi prevestind o nouă viaţă, o viaţă fericită bazată pe o deplină egalitate şi frăţietate a tuturora. In faţa acestor manifestaţiuni spontane de însufleţire statele interesate n’au încă trăit şi se supun rând pe rând voinţei poporului portughez. Primul stat, care a aprobat noul regim republican — de voe, de nevoe — a fost învecinată Spania. A urmat apoi Anglia, Francia şi în curând toate statele vor adera la noua formaţiune de stat, dacă regimul republican portughez va fi în stare să împlinească promisiunea sa de a restabili ordinea şi de a garanta siguranţa personală şi avutul cetăţenilor străini. * Din depeşire mai nouă reţinem următoarele : Madrid, 7 Oct. Ziarul »Manana« afişează o depeşă anunţând, că regele Manuel s’a refugiat la legaţiunea engleză. Republica a fost proclamată la Opporto, Coimbra, Braga. Numai străinii pot intra în Lisabona. Trupele au trecut de partea revoluţionarilor. Agenţia Havas află din Lisabona, că guvernul a numit, deja pe toţi guvernatorii civili pentru diferitele provincii. Un ziar spune, că oamenii din popor au ares- tat pe nişte preoţi, profesori la colegiul, Campolide într’un cartier al oraşului. Berlin, 7 Oct. Se anunţă din Lisa-bona, că preşedintele Braga a adresat un manifest populaţiei în care apelează la patriotizmul fie-carui cetăţean şi speră, că toţi acei ofiţeri, cari au luptat contra republicanilor şi sunt azi contra lor, vor demisiona. Lisabona, 7 Oct. Se anunţă, că Opporto şi Combra sunt în mânile republicanilor, de asemenea şi toate liniile ferate. Trenurile nu pot sosi până la Lisabona ci se opresc la Irun. Londra, 7 Oct. Agenţia Reuter află din Lisabona, că Miercuri la orele 6 seara yachtul »Amelie« a eşit în larg cu infantul Alfonso care s’a îmbarcat la Cascaes. Se pare, că yachtul a plecat la Peniche or Ericeira pentru a lua pe ceilalţi membri ai familiei regale. Madrid, 7 Oct. Agitaţiunile în potriva familiei regale se bazau pe faptul, că regele şi guvernul încă nu aranjaseră chestiunea avansurilor date familiei regale. S-a constatat, că fostul guvern a avansat familiei regale 27 milioane franci, sub condiţie ca această sumă să se scadă în rate mici din lista civilă. In loc să se facă aceste scăzăminte, lista civilă a regelui a fost însă mereu sporită. Statuia lui Guza-Vodă. Donaţia Regelui Carol. Comitetul de iniţiativă pentru ridicarea statuei lui Guza-Vodă mai avea nevoie de o sumă însemnată pentru achitarea« complectă a acestei opere. D-l Dr. Ghica-Deleni, președintele comitetului, a primit, împreună cu suma de 20.000 lei, următoarea scrisoare din partea d-lui general adjutant Leon Mavrocordat* mareşalul Palatului: Casa M. S. Regelui. București, 20 Sept. 1910. Domnule Președinte"! 1 * M. S. Regele dorind a se asocia la frumoasa iniţiativă ce aţi luat pentru ridicarea unui monument în a (