Gazeta Transilvaniei, octombrie 1911 (Anul 74, nr. 215-238)

1911-10-14 / nr. 226

t după ce ies din şcoală, şi-i pregătesc ast­fel pe toţi pentru a putea trăi o vieaţă mai uşoară şi pentru a putea trăi la ei acasă, lângă fraţi şi lângă surori. Au pentru noi nu e destul de largă această ţară, s­au nu ne ea destul de scumpă? Aceasta near putea-o spune numai aceia, cari trecând peste ocean, au înmulţit cu lacrămile lor apele sărate ale mării! Au nu cumpărăm noi totul de la străini, au nu străinii ne fac nouă toate lucrurile, pentru cari îi plătim cu bani grei, s­au în oraşele, în jurul cărora trăim, nu sunt atât de puţini negustori şi meseriaşi români ? Noi plecăm la America şi lăsăm ca in satele şi oraşele noastre să se aşeze străinul, care să ne facă el lucrurile trebuincioase, in vreme ce flăcăii noştri se irosesc prin fabricile îngrozi­toare ale Americei ! Să nu a sosit oare vremea, ca să vedem că aşa nu mai merge? Tatăl care’şi trimite câte 2—3 fe­ciori la America, după ce aceştia şi au pe­trecut tinereţea acasă, mai de graba, lu­crând la petecul de moşie, care n’ajungea pentru atâtea guri, n’ar face mai bine să-şi dee un fecior sau doi la vra-o mese­rie bună şi cinstită? Vremurile acelea în cari se credea, că Românul nu se pricepe la tainele meseriilor, au trecut. Atâţia meş­teri români iscusiţi au dovedit că noi pu­tem fi cel puţin tot aşa de buni pentru meserii, ca şi alte neamuri străine. Mai deunăzi a pus în uimire ţara întreagă un fecior de ţăran, inginerul Aurel Vlaicu, cu iscodirea unei maşini de sburat. Iată deci, că noi suntem tot aşa de dibaci ca şi alţii şi avem şi mare trebuinţă de a îmbrăţişa meseriile, pentru a putea fi de folos şi nouă şi poporului şi pentru a nu mai su­i pe atâtea zeci de mii de inşi să se ducă la America, unde să n­­veţe la bătrâneţe meşteşugul, pe care ar fi trebuit să-l înveţe în tinereţă. Acum, când o seamă de copii de ai noştri, cari în iunie au ieşit din şcoala de toate zilele, sau de repetiţie, sunt pe cale de a apuca cu toţii coarnele plugului, pentru ca mai târziu să apuce cu toţii ca­lea Americei, ne întoarcem cătră voi, toţi cari păstoriţi poporul drept credincios al arhidiecezei noastre şi vă Îndrumăm să sfătuiţi poporul a nu’şi mai ţinea toţi co­piii la plug, ci a’şi da pe câte unul şi la meserii pentru a putea trăi mai uşor. Circulara aceasta sunteţi poftiţi cu toţii a o ceti într’una din Dumineci în bi­serică şi a stărui într’o predică asupra acestei împrejurări însemnate. In afară de aceasta să căutaţi ca cunoştinţa despre meserii să străbată tot mai mult în popor, pentruca mai curând de cum s’ar crede, să putem ajunge şi noi să ne avem meş­terii noştri de toate soiurile. Să nu mai fim in starea de până acum, ca până şi bisericile şi şcoalele noastre, ba chiar şi hainele de pe noi să ni­ le facă străinii. îndrumăm totodată şi pe învăţătorii şcoalelor noastre confesionale, ca la loc potrivit să atragă luarea aminte a elevi­lor asupra meseriilor şi să trezească un ei interes pentru acestea. ŞTIRI. — 13 Octomvrie v. Redacţionale. Din casa sf. săr­bători de Vineri, Cuv. Paraschiva, ziarul nu va apare până Sâmbătă seara. Sfinţirea şcoalei gr­ov- române din RâŞnov s-a făcut Duminecă cu o deosebită solemnitate în prezenţa poporului dreptcredincios şi a unui număr frumos de preoţi, învăţători şi alţi cărturari din comunele înve­cinate. Actul sfinţirii pomposului edi­ficiu l-a îndeplinit P. C. L. arhim. A. Hamzea cu mare asistenţă. După sfinţirea şcoalei a urmat o masă co­mună, la care s-au rostit numeroase discursuri, iar seara o animată pe­trecere împreunată cu teatru, con­cert şi joc. Intre oaspeţii veniţi din depărtări mai mari s-a remarcat cu bucurie prezenţa Prea Cuv. Sale d-lui arhimandrit Hamzea. Oaspeţi din Braşov au fost mai puţini. Mulţi, cari ar fi dorit să asiste la actul sfinţirei, au fost reţinuţi la Braşov din cauza concertului d-lui Ionel Ră­­dulescu, care a avut loc în aceeaşi zi. Cununii. D-ra Elisaveta Şt. Belindescu şi d-l Aurel Rămulea ne anunţă cununia lor religioasă, care se va celebra Duminecă în 16/29 octombrie a. c. la orele 3 p. m. în biserica Sf. Treimi de pe Tocile-Braşov. Nuni: D-na şi d-l George Preşmereanu jun. Sincere felicitări 1 — Domnişoara Marioara Niculescu zeloasa membră activă a corului bis. sf. Treimi (Tocile) şi d­l Mihail Mihăilescu din comuna Telega (România) ne anunţă cunu­nia religioasă, care se va oficia Duminecă în 16 Oct. v. 1911, în biserica gr. pr. rom. a sfintei Treimi de pe Tocile. Felicitări ! Camera comercială şi Industrială din Braşov este convocată pe Luni, 30 Oct. n. la o şedinţă plenară. La ordinea zilei sunt între altele: Proiectul de budget al Came­rei pe 1912; propunerea magistratului orăşenesc din Mediaş, ca să se e­mită o comisiune specială pentru studiarea ches­tiunii folosirei gazărilor din pământ; pro­punere asupra înfiinţării unui târg de vite de prăsilă în Braşov; designarea unui comitet de supraveghere pentru cur­sul comercial de femei din Braşov şi alegerea consilierilor industriali munici­pali pe 1912. Fasionarea venitului după chiria de Case De­oare­ce zilele aceste se va sta­bili darea după chiria de case pe anul 1912, ministeriul reg. ung. de finanţe a fixat drept termin pentru presentarea fa­­siunilor zilele de 2—30 Nov. 1911. Prin urmare sunt provocaţi toţi cei obligaţi de a fasiona (afară de proprietarii de case, a căror case sunt pe teritoriul de vile din Noua, Timişul de jos, Timişul de sus şi Predeal) — să facă fasiunile despre chiria de case exacte şi corespunzătoare adevă­rului şi să le prezente oficiului de dare orăşenesc în terminul sus indicat. Coaiele se primesc gratis în oficiul de dare oră­şenesc. Lămuriri mai detailate se găsesc in publicaţiunile afişate. Romanul arhiducelui Karl Ferdinand’ Asupra romanului de dragoste al arhidu­celui Karl Ferdinand, fratele moştenitoru­lui tronului austro-ungar, se anunţă, că monarchul a şi consimţit la hotărârea ar­­chiducelui de a renunţa la rangul şi tit­lurile sale şi de a se căsători cu­ domni­­şoara Bertha Zuber. Publicaţiunile oficiale vor apare in curând. Câţiva membrii ai familiei imperiale au intervenit acum câ­teva zile la monarch, rugându-l să împli­nească cererea archiducelui Karl Ferdi­nand. Cererea acestuia, purtând rezoluţiu­­nea Împăratului, a şi sosit la cancelaria cabinetului. Archiducele Karl Ferdinand e în e­­tate de 43 ani. Dânsul este fiul archidu­­celui Karl Ludwig, fratele monarchului. Archiducele Karl Ferdinand şi-a făcut e­­ducaţia înpreună cu fratele său Franz Fer­dinand, moştenitorul tronului. In timpurile din urmă ocupase postul comandantului brigadei din Praga, unde se bucura de multe simpatii. Corespondentul din Viena al ziarului „Az Est“ a avut un interview cu profe­sorul Zuber, părintele viitoarei soţii a ar­­chiducelui, care a declarat următoarele: E­aptul că ziarele se ocupă de ani de zile cu afacerile mele familiare mi-a cauzat mari neplăceri. In ce priveşte renunţări a archiducelui Karl Ferdinand, profes­rul Zuber n’a desminţit, dar nici n’a confirmat această ştire. Zuber a adăugat: Cred că publicaţiunile oficiale, cari vor apare în curând, vor satisface curiositatea publicului. Soţia şi fiica mea se află şi acum la Salz­burg, unde au petrecut toată vara. Ea spre banda hoţilor din munţii Fă­găraşului ziarele ungureşti din Pesta pri­mesc informaţia că jandarmeria asudă din greu să pună mâna pe ea, dar în zadar. Pentru ce? Pentru că — auzi — să tem Românii să-i denunţe pe aceşti hoţi. — Aţi auzit acuma pricina? — Spun mai departe că — după mărturisirile unora — cuibul acestor hoţi ar fi o peşteră în vârful mun­ţilor. Dar o peşteră ca o cetate înconju­rată de stânci preţioise, aşa că-i imposibil să se apropie de acest loc un om, care nu cunoaşte drumul. Din peşteră au o pri­vire peste toţi munţii din împrejurime, şi doi—trei dintre ei nu conţinu stau de pază la uşa peşterii. In caz de pericol paznicii slobod imediat funii pentru salvarea orta­cilor lor. In această peşteră şi-au adunat toată prada, încât — se spune — că săp­tămâni întregi ar avea cu ce trăi în caz de nevoe. Mai spun şi aceea, că banda ar consta din 12 membrii. Căpeteniile lor ar fi: Andrei Budac, Morărescu, Fulga şi Veza, toţi români. Dar — trage nădejdea jan­darmeria, că va pune mâna pe ei, dacă — ţine minte — dacă cumva nu vor trece în România. Dar după ce jandarii­le ştiu cuibul, ştiu ca ascund în el, ştiu câţi inşi sunt, ştiu şi pe căpeteniile lor şi încă cu numele; pentru ce oare mai pun vina pe bieţii Români, că să tem să-i denunţe?? — Asta-i asta! Ajutor înterculoşilor. A măsurat obi­ceiului din trecut se va face şi anul acesta o colectă publică în ziua de 1 Nov. n., ziua morţilor, pentru nenorociţii tuberculoşi din Braşov. In fruntea acestei acţiuni stă d-na Jeszenszky István, care însoţită de damele Friderica lecke­, Fi­scher S., Eugenia Hermann şi Altstädter A., vor colecta în acea zi prin cimiterele oraşului. Suntem rugaţi a aduce această acţiune filantropică la cunoştinţa publicu­lui din Braşov şi a ruga damele din Bra­şov să binevoiască un caz de timp nefa­vorabil (ploaie, zăpadă) să stea întru aju­tor damelor mai sus amintite. Cutremur de pământ, se depeşează din Salonic, că în părţile sudice ale Mace­doniei şi în Salonic s-a simţit alaltăeri noapte un puternic cutremur de pământ. In urma cutremurului edificiul oficiului telegrafic din Conscel s-a dărâmat, şi mai multe alte zidiri s-au ales cu crepături. Locuitorii au fost cuprinşi de o mare groază. Victime omeneşti nu sunt. Petrecere In Cobalm. Din prilejul con­ferinţei învăţătoreşti, care se va ţinea în Cohalm la 26 Oct. (8 Novembre) a. c., Sf. Dumitru) în care zi se serbează şi hramul şcoalei gr. or. — tinerimea şcolară împre­ună cu tinerimea adultă din Cohalm, va aranja sub conducerea d-lui director ar­tistic al societăţii noastre teatrale, d-l Aurel P. Bănuţ o producţiune muzicală­­teatrală, în sala hot. „Schlosser“, la orele 7­i seara cu următorul program : I. a) Cântări şcolare. b) „Convorbire cu vecinul Niţă, dia­­g, predat de elevii Ioan Hohoiu şi George Suma. c) „Ţiganul împărat“, de T. Speranţă, declamată de elevul Bucur Bercan. d) „Despre procese“, dialog de M. Drăgan, predat de elevii Ioan Lup şi George Forsea. II. „O Sâmbătă norocoasă“, piesă po­porală în 4 acte de I. V. b) „Geloşii“, co­medie într’un act de Moşul. c) „Ţiganul la târg de vite“, dialog de E. Suciu, pre­dat de *** ***. In pauză jocuri naţionale. Venitul cu­rat e destinat pentru biblioteca şcolară şi biblioteca poporală, în părţi egale. Preţu­rile : Locul I. 200 cor., Locul II. 1*20 cor., Locul III. 80 flieri, Loc de stat 40 fileri. Suprasolvirile se primesc cu mulţămită şi se vor evita pe cale publică. La această serbare sunt invitaţi toţi prietinii şcoalei. Cohalm, în 22 Octobre 1911. —Comitetul. Pensionare. D-l loan Mezei, jude la curia din Budapesta, viceprezidentul directoriului fundaţiunei Suluţane, a cerut să fie trecut la pensie. 70 fileri — pentru un cal. După cum se anunță din Salonta-mare, proprietarul Albert Bokor din Bélfenyér a trimes zilele trecute 70 fileri cu mandat postal pe a­­dresa ministrului de honvezi. Pe cuponu' mandatului a scris, că această sumă el o primise pentru cărăușia ce o făcuse în vară la manevre, dar o trimete acum îna­poi, pentru că lui i s’a întâmplat o nedrep­­tăţire. Ministrul a dispus in privinţa acea­sta cercetare, în urma căreia s’a statorit, că omul avea dreptate. Anume în 3 Sep­temvrie, trecând un grup de soldaţi prin comuna amintită şi-a angajat, prin primă­­ria comunală, cărăuşii de lipsă. Un loco­tenent insă pe la miezul nopţii a ordonat unui subofiţer să-i mai caute un cărăuş. Subofiţerul cu patru soldaţi s’au prezentat la ajutorul de primar, cu care apoi au mers împreună la susnumitul ţăran să-i ceară caii. Ţăranul însă s’a scuzat, că nu le poate da caii, fiind prea osteniţi, după ce întreagă ziua cărase cu ei pietrii. Cu toată împotrivirea, soldaţii au Înhămat caii şi au pornit-o la drum. Bietul om a luat-o pe jos in urma carului şi numai în ziua următoare şi-a putut reprimi caii, unul Insă din ei In urma prea marelui strapat, cătră seară şi-a dat duhul.—Şi pentru a­­ceasta se pomeneşte creştinul cu 70 flieri despăgubire.—Ministru în urma constatării adevărului a dispus despăgubirea întreagă a proprietarului Bokor, iar contra locote­nentului a pornit cercetare disciplinară pentru abus de oficiu şi violare de domiciliu. Statistica animalelor domestice­ in Anglia sânt 31. 751 777 capete de oi, în Franţa 17.460.380 şi în Germania 7.703.710. In Germania sunt 3.533.970 capre (ţapi, capre şi iezi), în Franţa 1.421.870 şi în Insulele Britanice 600.000 numai. Carnea de capră nu-i plăcută Englezilor şi în Franţa asemenea nu-i mult preţuită. in Anglia sunt 11.720.546 boi, vaci şi viţei ; în Franţa sunt 14.239.630, In impe­riul german 20.630.544. Cifrele acestea se explică prin cantităţile enorme de carne conservată ce se impoartă în frigorifere, care din ce în înlocueşte producţiunea na­ţională in pieţele din cele mai multe oraşe ale Angliei. In Anglia sunt 3.400.000 cai, pe când în Franţa sunt 4.600.000, iar în Germania 5.500.000. In Anglia sunt 85000 asini; în Ger­mania 19.642; in Franţa asinii se înmul­ţesc din ce in ce mai mult, ajungând la un total de 363.000. In România, după statistica din 1907, se aflau 5.104.506 oi, 2.585.205 bovinee, 807.704 cai, 190.703 capre şi 4.684 asini. La fondul Dr. p. Şpan pentru ajuto­rarea copiilor de Moţi, aplicaţi la meserii, din prilejul sfinţirii bisericii din Meşter­­haza, la apelul clericului I. Ignaton, au binevoit a dărui: Iosif Popescu, director de bancă (Reghinul­ săsesc), 5 cor.; doamna Ana Sbârcea, 4 cor.; Dr. Liviu Tilea, me­dic, I. Antal, propr., Dr. S. Sbârcea,­adv., dşoara Luţi Antal şi doamna Ileana An­tal, toţi din Topliţa rom., Vasile Duma, protopreslo. (Cetatea-de-peatră) şi doamna Ana Dams, preoteasă (Săcal), fiecare câte 2 cor.; parohii loan Silaghi (Idicel), loan Vodă (Deda), P. Oleanu (M.­Cueşd), I. Brătianu (Potoc), G. Căzan (Filea), loan Duma (Săcal), Mih. Todea (Idicel), Gavr. Msier (Topliţa-rom), Zah. Lupu (Hodac), Ios. Popescu (Dumbrava), Petru Gadariu (Poleţ), adm. prof. Grigoriu Nicoară (­bă­neşti), notarul I. Bucur (Deda), direc. de bancă Victor Calini (Reghinul-săs), înv. I. Borşanu (Deda), cassarul Mihail Covrig (Idicel), adv. Dr. I. Harsa (Reghin), con­tabilul Sabin Popescu (Reghin), fiecare câte 1 cor.; Teodor Libeg, înv. (Filea) 50 bani; clericii cursului 111.: 11. Paştina, T. Ganea, G. Popovici, L. Aron, V. Debău, I. Ignaton (dirigentul corului); absolv. de teol.: G. Comşa, Dorift Şuteu; curs. cons. Ilie Dragomir, fiecare câte 20 bani; c­er. cursului III.­ S. Sofonea, R. Bucşa şi N. Vidrighin, fiecare câte 30 bani. In total col. 44.20. La acelaş fond au mai dăruit: Vic. Lazar, func.­ia Acad. Rom. (Bucu­reşti), I. B. Comşa, comers. (T.-Jiu), Ioan Neamţu, propr. (Alămor), G. Borzea, par. (Coveş), câte 1 cor.; Andreiu Teodor, gră­dinar (Sibiiu), Mateiu Matern, direc. şcolar (Vineţia-inf.), câte 2 cor. Starea fondului cor. 1073.83. Pentru prinos aduce mulţă­­mire pentru comitetul »Reuniunii socialilor români din Sibiiu«: Vic. Tordăşianu, pre­zident. Esplozia unei fabrici de praf de puşcă. Se anunţă din Tokio (Japonia) că Luna s’ar fi Întâmplat acolo o mare nenorocire. O esplozia a avut Ioc în fabrica de praf de puşcă a statului,care întreg stabilimen­tul fabricei l-a aruncat în aer. Se aflau depuse în acel stabiliment 4 mii chilo­­grame praf de puşcă, din care nimic n’a mai rămas. Numărul victimelor e de 12 morţi şi 9 răniţi. Mulţămită publică. Făcându-se soco­teala teatrului şi petrecerii de joc ţinută în 12 iulie a. c. în Şimleu prin d-l loan Socol înaintea prof. în pens. Gavril Trifu şi contabilului pens. loan P. Lazar, s-a statolit un venit curat de 179 coroane şi 40 bani, care sumă s-a şi predat pe lângă recunoaştere formală, coratorului bisericei gr. cat. române din Şimleu, pentru şcoala gr. cat. română de acolo. Pentru acest ajutor însemnat sub­scrisul in numele comunităţii bisericeşti gr. cat. din Şimleu şi a Învăţământului poporal îşi esprimă călduroasa sa mulţă­mită atât domnişoarelor: Silvia Kovâry, Cornelia Lemenyi şi Leontina Trifu, pre­cum şi domnilor: Simeon Oros, Traian Pătcaş şi Teodor Pisle, cari, deşi diletanţi în arta teatrală, ne-au delectat mult cu jocul lor natural şi cu siguranţa lor pe scenă neobicinuită la diletanţi; asemenea aduce mulţămită şi tineretului teolog, care şi-a dat toată osteneala, ca petrecerea de joc să succeadă atât de splendid. Cu suprasolvirile lor, primite cu mul­ţămită călduroasă, au binevoit a ridica suma ajutorului numitei şcoale următorii domni: Andreiu Cosma 12 cor., Dr. Geor­­giu Pop 10 cor., Dr. Iuliu Chiş 7 cor., George Pop de Băseşti 10 cor., Alesandru Maier 4 cor, Keller Zisu 8 cor., Lazar Maioru 3 cor., Georgiu Milovanu 3 cor., Nicolau Goganu 2 cor., Teofil Lemeni 2 cor., Ştefan Romloşan 1 cor., Teodor Ale­­suţan 1 cor., Avram Pragoş 1 cor., Geor­giu Filep 1 cor., Trăianu Trufaş 2 cor., Aurel Oltean 1 cor., Vasiliu Popp 2 cor., Dr. Iosif Farcaş 2 cor., Ioan Pereni 2 cor., Teodor Gărpinean 1 cor., Vasiliu Hoblea 2 coroane, M. Bohatel 2 cor., Vasilie Pop 2 cor., Gavril Meseşianu 1 cor., Emil Vi­­caşiu 1 cor., Valentin Sima 1 cor., loan­­ Lobonţiu 1 cor., loan Pop 2 cor., Rognean 1 cor., Gavril Hoblea 1 cor., doamna Lo­­bonţiu 1 cor., Teofil Teglaş 1 cor., Simeon Gergely 1 cor., Augustin Carsai 80 bani, Papiriu Popp 1 cor., Simeon Barboloviciu 2 cor., Augustin Marcus 3 cor, Laurențiu Branu 4 cor, Teodor Bohățiel 2 cor., Ioan Nr. 226—1911. GAZETA TRANSILVANI Ei. Pagina 3.

Next