Gazeta Transilvaniei, octombrie 1911 (Anul 74, nr. 215-238)
1911-10-14 / nr. 226
t după ce ies din şcoală, şi-i pregătesc astfel pe toţi pentru a putea trăi o vieaţă mai uşoară şi pentru a putea trăi la ei acasă, lângă fraţi şi lângă surori. Au pentru noi nu e destul de largă această ţară, sau nu ne ea destul de scumpă? Aceasta near putea-o spune numai aceia, cari trecând peste ocean, au înmulţit cu lacrămile lor apele sărate ale mării! Au nu cumpărăm noi totul de la străini, au nu străinii ne fac nouă toate lucrurile, pentru cari îi plătim cu bani grei, sau în oraşele, în jurul cărora trăim, nu sunt atât de puţini negustori şi meseriaşi români ? Noi plecăm la America şi lăsăm ca in satele şi oraşele noastre să se aşeze străinul, care să ne facă el lucrurile trebuincioase, in vreme ce flăcăii noştri se irosesc prin fabricile îngrozitoare ale Americei ! Să nu a sosit oare vremea, ca să vedem că aşa nu mai merge? Tatăl care’şi trimite câte 2—3 feciori la America, după ce aceştia şi au petrecut tinereţea acasă, mai de graba, lucrând la petecul de moşie, care n’ajungea pentru atâtea guri, n’ar face mai bine să-şi dee un fecior sau doi la vra-o meserie bună şi cinstită? Vremurile acelea în cari se credea, că Românul nu se pricepe la tainele meseriilor, au trecut. Atâţia meşteri români iscusiţi au dovedit că noi putem fi cel puţin tot aşa de buni pentru meserii, ca şi alte neamuri străine. Mai deunăzi a pus în uimire ţara întreagă un fecior de ţăran, inginerul Aurel Vlaicu, cu iscodirea unei maşini de sburat. Iată deci, că noi suntem tot aşa de dibaci ca şi alţii şi avem şi mare trebuinţă de a îmbrăţişa meseriile, pentru a putea fi de folos şi nouă şi poporului şi pentru a nu mai sui pe atâtea zeci de mii de inşi să se ducă la America, unde să nveţe la bătrâneţe meşteşugul, pe care ar fi trebuit să-l înveţe în tinereţă. Acum, când o seamă de copii de ai noştri, cari în iunie au ieşit din şcoala de toate zilele, sau de repetiţie, sunt pe cale de a apuca cu toţii coarnele plugului, pentru ca mai târziu să apuce cu toţii calea Americei, ne întoarcem cătră voi, toţi cari păstoriţi poporul drept credincios al arhidiecezei noastre şi vă Îndrumăm să sfătuiţi poporul a nu’şi mai ţinea toţi copiii la plug, ci a’şi da pe câte unul şi la meserii pentru a putea trăi mai uşor. Circulara aceasta sunteţi poftiţi cu toţii a o ceti într’una din Dumineci în biserică şi a stărui într’o predică asupra acestei împrejurări însemnate. In afară de aceasta să căutaţi ca cunoştinţa despre meserii să străbată tot mai mult în popor, pentruca mai curând de cum s’ar crede, să putem ajunge şi noi să ne avem meşterii noştri de toate soiurile. Să nu mai fim in starea de până acum, ca până şi bisericile şi şcoalele noastre, ba chiar şi hainele de pe noi să ni le facă străinii. îndrumăm totodată şi pe învăţătorii şcoalelor noastre confesionale, ca la loc potrivit să atragă luarea aminte a elevilor asupra meseriilor şi să trezească un ei interes pentru acestea. ŞTIRI. — 13 Octomvrie v. Redacţionale. Din casa sf. sărbători de Vineri, Cuv. Paraschiva, ziarul nu va apare până Sâmbătă seara. Sfinţirea şcoalei grov- române din RâŞnov s-a făcut Duminecă cu o deosebită solemnitate în prezenţa poporului dreptcredincios şi a unui număr frumos de preoţi, învăţători şi alţi cărturari din comunele învecinate. Actul sfinţirii pomposului edificiu l-a îndeplinit P. C. L. arhim. A. Hamzea cu mare asistenţă. După sfinţirea şcoalei a urmat o masă comună, la care s-au rostit numeroase discursuri, iar seara o animată petrecere împreunată cu teatru, concert şi joc. Intre oaspeţii veniţi din depărtări mai mari s-a remarcat cu bucurie prezenţa Prea Cuv. Sale d-lui arhimandrit Hamzea. Oaspeţi din Braşov au fost mai puţini. Mulţi, cari ar fi dorit să asiste la actul sfinţirei, au fost reţinuţi la Braşov din cauza concertului d-lui Ionel Rădulescu, care a avut loc în aceeaşi zi. Cununii. D-ra Elisaveta Şt. Belindescu şi d-l Aurel Rămulea ne anunţă cununia lor religioasă, care se va celebra Duminecă în 16/29 octombrie a. c. la orele 3 p. m. în biserica Sf. Treimi de pe Tocile-Braşov. Nuni: D-na şi d-l George Preşmereanu jun. Sincere felicitări 1 — Domnişoara Marioara Niculescu zeloasa membră activă a corului bis. sf. Treimi (Tocile) şi dl Mihail Mihăilescu din comuna Telega (România) ne anunţă cununia religioasă, care se va oficia Duminecă în 16 Oct. v. 1911, în biserica gr. pr. rom. a sfintei Treimi de pe Tocile. Felicitări ! Camera comercială şi Industrială din Braşov este convocată pe Luni, 30 Oct. n. la o şedinţă plenară. La ordinea zilei sunt între altele: Proiectul de budget al Camerei pe 1912; propunerea magistratului orăşenesc din Mediaş, ca să se emită o comisiune specială pentru studiarea chestiunii folosirei gazărilor din pământ; propunere asupra înfiinţării unui târg de vite de prăsilă în Braşov; designarea unui comitet de supraveghere pentru cursul comercial de femei din Braşov şi alegerea consilierilor industriali municipali pe 1912. Fasionarea venitului după chiria de Case Deoarece zilele aceste se va stabili darea după chiria de case pe anul 1912, ministeriul reg. ung. de finanţe a fixat drept termin pentru presentarea fasiunilor zilele de 2—30 Nov. 1911. Prin urmare sunt provocaţi toţi cei obligaţi de a fasiona (afară de proprietarii de case, a căror case sunt pe teritoriul de vile din Noua, Timişul de jos, Timişul de sus şi Predeal) — să facă fasiunile despre chiria de case exacte şi corespunzătoare adevărului şi să le prezente oficiului de dare orăşenesc în terminul sus indicat. Coaiele se primesc gratis în oficiul de dare orăşenesc. Lămuriri mai detailate se găsesc in publicaţiunile afişate. Romanul arhiducelui Karl Ferdinand’ Asupra romanului de dragoste al arhiducelui Karl Ferdinand, fratele moştenitorului tronului austro-ungar, se anunţă, că monarchul a şi consimţit la hotărârea archiducelui de a renunţa la rangul şi titlurile sale şi de a se căsători cu domnişoara Bertha Zuber. Publicaţiunile oficiale vor apare in curând. Câţiva membrii ai familiei imperiale au intervenit acum câteva zile la monarch, rugându-l să împlinească cererea archiducelui Karl Ferdinand. Cererea acestuia, purtând rezoluţiunea Împăratului, a şi sosit la cancelaria cabinetului. Archiducele Karl Ferdinand e în etate de 43 ani. Dânsul este fiul archiducelui Karl Ludwig, fratele monarchului. Archiducele Karl Ferdinand şi-a făcut educaţia înpreună cu fratele său Franz Ferdinand, moştenitorul tronului. In timpurile din urmă ocupase postul comandantului brigadei din Praga, unde se bucura de multe simpatii. Corespondentul din Viena al ziarului „Az Est“ a avut un interview cu profesorul Zuber, părintele viitoarei soţii a archiducelui, care a declarat următoarele: Eaptul că ziarele se ocupă de ani de zile cu afacerile mele familiare mi-a cauzat mari neplăceri. In ce priveşte renunţări a archiducelui Karl Ferdinand, profesrul Zuber n’a desminţit, dar nici n’a confirmat această ştire. Zuber a adăugat: Cred că publicaţiunile oficiale, cari vor apare în curând, vor satisface curiositatea publicului. Soţia şi fiica mea se află şi acum la Salzburg, unde au petrecut toată vara. Ea spre banda hoţilor din munţii Făgăraşului ziarele ungureşti din Pesta primesc informaţia că jandarmeria asudă din greu să pună mâna pe ea, dar în zadar. Pentru ce? Pentru că — auzi — să tem Românii să-i denunţe pe aceşti hoţi. — Aţi auzit acuma pricina? — Spun mai departe că — după mărturisirile unora — cuibul acestor hoţi ar fi o peşteră în vârful munţilor. Dar o peşteră ca o cetate înconjurată de stânci preţioise, aşa că-i imposibil să se apropie de acest loc un om, care nu cunoaşte drumul. Din peşteră au o privire peste toţi munţii din împrejurime, şi doi—trei dintre ei nu conţinu stau de pază la uşa peşterii. In caz de pericol paznicii slobod imediat funii pentru salvarea ortacilor lor. In această peşteră şi-au adunat toată prada, încât — se spune — că săptămâni întregi ar avea cu ce trăi în caz de nevoe. Mai spun şi aceea, că banda ar consta din 12 membrii. Căpeteniile lor ar fi: Andrei Budac, Morărescu, Fulga şi Veza, toţi români. Dar — trage nădejdea jandarmeria, că va pune mâna pe ei, dacă — ţine minte — dacă cumva nu vor trece în România. Dar după ce jandariile ştiu cuibul, ştiu ca ascund în el, ştiu câţi inşi sunt, ştiu şi pe căpeteniile lor şi încă cu numele; pentru ce oare mai pun vina pe bieţii Români, că să tem să-i denunţe?? — Asta-i asta! Ajutor înterculoşilor. A măsurat obiceiului din trecut se va face şi anul acesta o colectă publică în ziua de 1 Nov. n., ziua morţilor, pentru nenorociţii tuberculoşi din Braşov. In fruntea acestei acţiuni stă d-na Jeszenszky István, care însoţită de damele Friderica lecke, Fischer S., Eugenia Hermann şi Altstädter A., vor colecta în acea zi prin cimiterele oraşului. Suntem rugaţi a aduce această acţiune filantropică la cunoştinţa publicului din Braşov şi a ruga damele din Braşov să binevoiască un caz de timp nefavorabil (ploaie, zăpadă) să stea întru ajutor damelor mai sus amintite. Cutremur de pământ, se depeşează din Salonic, că în părţile sudice ale Macedoniei şi în Salonic s-a simţit alaltăeri noapte un puternic cutremur de pământ. In urma cutremurului edificiul oficiului telegrafic din Conscel s-a dărâmat, şi mai multe alte zidiri s-au ales cu crepături. Locuitorii au fost cuprinşi de o mare groază. Victime omeneşti nu sunt. Petrecere In Cobalm. Din prilejul conferinţei învăţătoreşti, care se va ţinea în Cohalm la 26 Oct. (8 Novembre) a. c., Sf. Dumitru) în care zi se serbează şi hramul şcoalei gr. or. — tinerimea şcolară împreună cu tinerimea adultă din Cohalm, va aranja sub conducerea d-lui director artistic al societăţii noastre teatrale, d-l Aurel P. Bănuţ o producţiune muzicalăteatrală, în sala hot. „Schlosser“, la orele 7i seara cu următorul program : I. a) Cântări şcolare. b) „Convorbire cu vecinul Niţă, diag, predat de elevii Ioan Hohoiu şi George Suma. c) „Ţiganul împărat“, de T. Speranţă, declamată de elevul Bucur Bercan. d) „Despre procese“, dialog de M. Drăgan, predat de elevii Ioan Lup şi George Forsea. II. „O Sâmbătă norocoasă“, piesă poporală în 4 acte de I. V. b) „Geloşii“, comedie într’un act de Moşul. c) „Ţiganul la târg de vite“, dialog de E. Suciu, predat de *** ***. In pauză jocuri naţionale. Venitul curat e destinat pentru biblioteca şcolară şi biblioteca poporală, în părţi egale. Preţurile : Locul I. 200 cor., Locul II. 1*20 cor., Locul III. 80 flieri, Loc de stat 40 fileri. Suprasolvirile se primesc cu mulţămită şi se vor evita pe cale publică. La această serbare sunt invitaţi toţi prietinii şcoalei. Cohalm, în 22 Octobre 1911. —Comitetul. Pensionare. D-l loan Mezei, jude la curia din Budapesta, viceprezidentul directoriului fundaţiunei Suluţane, a cerut să fie trecut la pensie. 70 fileri — pentru un cal. După cum se anunță din Salonta-mare, proprietarul Albert Bokor din Bélfenyér a trimes zilele trecute 70 fileri cu mandat postal pe adresa ministrului de honvezi. Pe cuponu' mandatului a scris, că această sumă el o primise pentru cărăușia ce o făcuse în vară la manevre, dar o trimete acum înapoi, pentru că lui i s’a întâmplat o nedreptăţire. Ministrul a dispus in privinţa aceasta cercetare, în urma căreia s’a statorit, că omul avea dreptate. Anume în 3 Septemvrie, trecând un grup de soldaţi prin comuna amintită şi-a angajat, prin primăria comunală, cărăuşii de lipsă. Un locotenent insă pe la miezul nopţii a ordonat unui subofiţer să-i mai caute un cărăuş. Subofiţerul cu patru soldaţi s’au prezentat la ajutorul de primar, cu care apoi au mers împreună la susnumitul ţăran să-i ceară caii. Ţăranul însă s’a scuzat, că nu le poate da caii, fiind prea osteniţi, după ce întreagă ziua cărase cu ei pietrii. Cu toată împotrivirea, soldaţii au Înhămat caii şi au pornit-o la drum. Bietul om a luat-o pe jos in urma carului şi numai în ziua următoare şi-a putut reprimi caii, unul Insă din ei In urma prea marelui strapat, cătră seară şi-a dat duhul.—Şi pentru aceasta se pomeneşte creştinul cu 70 flieri despăgubire.—Ministru în urma constatării adevărului a dispus despăgubirea întreagă a proprietarului Bokor, iar contra locotenentului a pornit cercetare disciplinară pentru abus de oficiu şi violare de domiciliu. Statistica animalelor domestice in Anglia sânt 31. 751 777 capete de oi, în Franţa 17.460.380 şi în Germania 7.703.710. In Germania sunt 3.533.970 capre (ţapi, capre şi iezi), în Franţa 1.421.870 şi în Insulele Britanice 600.000 numai. Carnea de capră nu-i plăcută Englezilor şi în Franţa asemenea nu-i mult preţuită. in Anglia sunt 11.720.546 boi, vaci şi viţei ; în Franţa sunt 14.239.630, In imperiul german 20.630.544. Cifrele acestea se explică prin cantităţile enorme de carne conservată ce se impoartă în frigorifere, care din ce în înlocueşte producţiunea naţională in pieţele din cele mai multe oraşe ale Angliei. In Anglia sunt 3.400.000 cai, pe când în Franţa sunt 4.600.000, iar în Germania 5.500.000. In Anglia sunt 85000 asini; în Germania 19.642; in Franţa asinii se înmulţesc din ce in ce mai mult, ajungând la un total de 363.000. In România, după statistica din 1907, se aflau 5.104.506 oi, 2.585.205 bovinee, 807.704 cai, 190.703 capre şi 4.684 asini. La fondul Dr. p. Şpan pentru ajutorarea copiilor de Moţi, aplicaţi la meserii, din prilejul sfinţirii bisericii din Meşterhaza, la apelul clericului I. Ignaton, au binevoit a dărui: Iosif Popescu, director de bancă (Reghinul săsesc), 5 cor.; doamna Ana Sbârcea, 4 cor.; Dr. Liviu Tilea, medic, I. Antal, propr., Dr. S. Sbârcea,adv., dşoara Luţi Antal şi doamna Ileana Antal, toţi din Topliţa rom., Vasile Duma, protopreslo. (Cetatea-de-peatră) şi doamna Ana Dams, preoteasă (Săcal), fiecare câte 2 cor.; parohii loan Silaghi (Idicel), loan Vodă (Deda), P. Oleanu (M.Cueşd), I. Brătianu (Potoc), G. Căzan (Filea), loan Duma (Săcal), Mih. Todea (Idicel), Gavr. Msier (Topliţa-rom), Zah. Lupu (Hodac), Ios. Popescu (Dumbrava), Petru Gadariu (Poleţ), adm. prof. Grigoriu Nicoară (băneşti), notarul I. Bucur (Deda), direc. de bancă Victor Calini (Reghinul-săs), înv. I. Borşanu (Deda), cassarul Mihail Covrig (Idicel), adv. Dr. I. Harsa (Reghin), contabilul Sabin Popescu (Reghin), fiecare câte 1 cor.; Teodor Libeg, înv. (Filea) 50 bani; clericii cursului 111.: 11. Paştina, T. Ganea, G. Popovici, L. Aron, V. Debău, I. Ignaton (dirigentul corului); absolv. de teol.: G. Comşa, Dorift Şuteu; curs. cons. Ilie Dragomir, fiecare câte 20 bani; cer. cursului III. S. Sofonea, R. Bucşa şi N. Vidrighin, fiecare câte 30 bani. In total col. 44.20. La acelaş fond au mai dăruit: Vic. Lazar, func.ia Acad. Rom. (Bucureşti), I. B. Comşa, comers. (T.-Jiu), Ioan Neamţu, propr. (Alămor), G. Borzea, par. (Coveş), câte 1 cor.; Andreiu Teodor, grădinar (Sibiiu), Mateiu Matern, direc. şcolar (Vineţia-inf.), câte 2 cor. Starea fondului cor. 1073.83. Pentru prinos aduce mulţămire pentru comitetul »Reuniunii socialilor români din Sibiiu«: Vic. Tordăşianu, prezident. Esplozia unei fabrici de praf de puşcă. Se anunţă din Tokio (Japonia) că Luna s’ar fi Întâmplat acolo o mare nenorocire. O esplozia a avut Ioc în fabrica de praf de puşcă a statului,care întreg stabilimentul fabricei l-a aruncat în aer. Se aflau depuse în acel stabiliment 4 mii chilograme praf de puşcă, din care nimic n’a mai rămas. Numărul victimelor e de 12 morţi şi 9 răniţi. Mulţămită publică. Făcându-se socoteala teatrului şi petrecerii de joc ţinută în 12 iulie a. c. în Şimleu prin d-l loan Socol înaintea prof. în pens. Gavril Trifu şi contabilului pens. loan P. Lazar, s-a statolit un venit curat de 179 coroane şi 40 bani, care sumă s-a şi predat pe lângă recunoaştere formală, coratorului bisericei gr. cat. române din Şimleu, pentru şcoala gr. cat. română de acolo. Pentru acest ajutor însemnat subscrisul in numele comunităţii bisericeşti gr. cat. din Şimleu şi a Învăţământului poporal îşi esprimă călduroasa sa mulţămită atât domnişoarelor: Silvia Kovâry, Cornelia Lemenyi şi Leontina Trifu, precum şi domnilor: Simeon Oros, Traian Pătcaş şi Teodor Pisle, cari, deşi diletanţi în arta teatrală, ne-au delectat mult cu jocul lor natural şi cu siguranţa lor pe scenă neobicinuită la diletanţi; asemenea aduce mulţămită şi tineretului teolog, care şi-a dat toată osteneala, ca petrecerea de joc să succeadă atât de splendid. Cu suprasolvirile lor, primite cu mulţămită călduroasă, au binevoit a ridica suma ajutorului numitei şcoale următorii domni: Andreiu Cosma 12 cor., Dr. Georgiu Pop 10 cor., Dr. Iuliu Chiş 7 cor., George Pop de Băseşti 10 cor., Alesandru Maier 4 cor, Keller Zisu 8 cor., Lazar Maioru 3 cor., Georgiu Milovanu 3 cor., Nicolau Goganu 2 cor., Teofil Lemeni 2 cor., Ştefan Romloşan 1 cor., Teodor Alesuţan 1 cor., Avram Pragoş 1 cor., Georgiu Filep 1 cor., Trăianu Trufaş 2 cor., Aurel Oltean 1 cor., Vasiliu Popp 2 cor., Dr. Iosif Farcaş 2 cor., Ioan Pereni 2 cor., Teodor Gărpinean 1 cor., Vasiliu Hoblea 2 coroane, M. Bohatel 2 cor., Vasilie Pop 2 cor., Gavril Meseşianu 1 cor., Emil Vicaşiu 1 cor., Valentin Sima 1 cor., loan Lobonţiu 1 cor., loan Pop 2 cor., Rognean 1 cor., Gavril Hoblea 1 cor., doamna Lobonţiu 1 cor., Teofil Teglaş 1 cor., Simeon Gergely 1 cor., Augustin Carsai 80 bani, Papiriu Popp 1 cor., Simeon Barboloviciu 2 cor., Augustin Marcus 3 cor, Laurențiu Branu 4 cor, Teodor Bohățiel 2 cor., Ioan Nr. 226—1911. GAZETA TRANSILVANI Ei. Pagina 3.