Gazeta Transilvaniei, decembrie 1911 (Anul 74, nr. 263-286)
1911-12-04 / nr. 266
. 266. Anul LXXIV. Apare în fiecare zi de lucru. Abonam ntul: pentru Austro-Ungaria pe an 24 cor., pe */, an 12 cor., pe */4 an 6 cor. Pentru România şi streinătate pe an 40 franci, pe ‘/a an 20 franci., pe ’/ an 10 franci. Număr de Duminecă 8 franci pe an. R e d a o ţ i a, Tipografia şi Administraţia: BRAŞOV, PIAŢA MARE Nr. 30. Telefon: Nr. 226. Braşov, Duminecă nr 4 (17) Decemvrie 19i1. Pentru Braşov cu dusul acasă pe an 24 cor., Fără dus acasă pe an 20 cor. pe l/a an 10 cor., pe/ an 5 cor. Un număr 10 bani. Inserate: un şir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarif şi învoială. — Reclame pe pagina a 3-a un şir 20 bani. Una din multele anomalii. Am relevat faptul, că zilele trecute la discuţia budgetului de agricultură în cameră a luat cuvântul şi deputatul naţionalist, slovacul Iuriga. Dânsul în vorbirea sa a călcat din nou şovinismul pe coadă şi polemizând cu deputatul Baross, a scos la iveală faptul, că patrioţii sistemului feudal fac şovinism şi pe terenul agricol. — Cum, să întreabă Iuriga — naţionalităţile nu pot fi agricultori buni? Da, după conceptul mărginit şovinist, popoarele nemaghiare nici pământul nu-l ştiu cultiva cum se recere, cât timp nu se reneagă şi nu se fac unguri. Este cunoscută aceasta mentalitate şovinistă, dar este bine să se mai scoată din când în când la iveală, ca să se vază cât de ridicoli se fac compatrioţii noştri buimăciţi de şovinism. O chestiune de mare importanţă a abordat însă Iuriga prin relevarea faptului, că instrucţia şi rapoartele ministerului de agricultură să fac numai în ungureşte. Aceasta — a zis Iuriga — e o greşală şi este o greşală din cauză, că poporul în modul acesta nici nu cunoaşte intenţiile ministrului, nici nu pricepe instrucţia. Va să zică nu numai în justiţie se foloseşte exclusiv limba maghiară, nu numai pe terenul instrucţiei ni se impune tot mai mult maghiarizarea, ci şi pe terenul agricol, care are puţin de-a face cu chestia limbii. Iată una din multele anomalii, ce-şi au terenul specific în fericita Ungarie. In adevăr, ministrul de agricultură face rapoarte, e dă din când în când cărţi folositoare din diferiţi romi agricoli, cărţi cari să trimit mai pe nimica la adresa celui ce le cere. Prin aceasta ministerul voieşte, ca poporul să se dedea la o cultură mai raţională a romilor de agricultură. Lucru lăudabil, care se face în toate ţările culte şi de progres. Dar ce folos, dacă la noi şovinismul descherat şi obraznic zădărniceşte orice porniri bune. Ce folos, că ministrul voieşte să deştepte şi instrueze poporul, dacă instrucţia aceasta se face în o limbă streină, în o limbă pe care el nu o înţelege. Din broşurile economice, ce se edau poate să tragă ceva folos poporul genetic maghiar, dar popoarele nemaghiare n-au nici un folos. Românul, Slovacul sau Sârbul, dar nici chiar blajinul de Sus, nu-şi procură astfel de cărţi şi broşuri. Asemenea stăm şi cu învăţătorii sau instructorii de economie ambulanţi, cari din însărcinarea ministrului de agricultură cutrieră din când în când câte-o parte de ţară, ţinând conferenţe poporului din albinărit, pomărit, grădinărit etc. Vin şi pe satele noastre astfel de învăţători ambulanţi, dar osteneala le este degraba. Poporul nu profită nimic din expunerile şi explicările lor, pentru că ei nu-i vorbesc în limba lui şi aşa nu-i înţelege. Iată anomalia! Şi aceasta provine din cauza principiului întors al stăpânitorilor. Ei consideră Ungaria de un stat naţional, cu o limbă, pe când în realitate el e poliglot. Şi precum la judecătorii sunt mulţi oficiali cari nu înţeleg limba poporului, asemenea se procede şi pe terenul practic al agronomiei. Aceasta le-a spus-o în faţă, în plină cameră, deputatul Iuriga. Dar fiindcă nu este speranţă, ca mentalitatea stăpânitorilor să se schimbe, cel puţin cât timp va dăinui sistemul feudal de acum, rămâne şi instrucţia economică a poporului rural singur şi numai în sarcina clasei culte şi luminate a neamului nostru. Aici, ca şi pe alte terene trebue să se valoreze principiul: noi prin noi, prin puterile noastre! In privinţa aceasta recunoaştem cu plăcere, că avem bune începuturi. „Reuniunea de agricultură“ din Sibiiu lucră pe acest teren cu mult succes. Păcat numai, că activitatea ei e mărginită singur la un comitat. Mai lucră în această direcţie şi alte societăţi, între cari în locul prim este de amintit „Asociaţiunea“, cu prelegerile economice, ce le aranjează mai sistematic de câţiva ani încoace. Deşi aceste sunt mai mult teoretice, ele aduc mult folos oamenilor noştri de la ţară. Cum pe terenul agronomic prada şi exemplele date sunt normative, o mare datorinţă încumbă în acest punct preoţilor şi învăţătorilor noştri şi tuturor inteligenţilor, cari trăiesc în mijlocul poporului şi se ocupă cu economia de câmp şi de vite. Aceştia au datorinţa în primul loc a instrua poporul In ale agricultlifoi Qi tt-i Olt promplo vii ijiî practice, nouăle căi şi direcţii ale economiei raţionale. Rezultatul recenzământului din 1910. Organul „Deutschung. Korespondem“ publică rezultatele recenzamântului poporaţiunei ungare din 1910, cari au fost date publicităţii zilele aceste de către oficiul centralstatistic din Budapesta. Conform acestei statistice „oficiale“ numărul Românilor din Ungaria este cu 1 Ian. 1911 de trei milioane 66 mii 880 suflete, ceea ce înseamnă o creştere de la anul 1900 cu 268.304 suflete. Numărul total al populaţiunei Ungariei este de 18.304.715, dintre cari 8.816.597 Maghiari, 2.215.090 Germani, 498.819 Sârbi, 2.099.658 Slovaci, 436.605 FOILETONUL »GAZ. TRANS«. Note din cerescul Imperiu. — O ciudată concepţie de vieaţă femenină totuşi şi bărbaţii şi femeile sunt mulţumiţi.— Fetiţa chineză, născându-se pricinueşte o mică decepţie tatălui ei, care suspină : — E fată ! La ce poate să-mi folosească ! Nu ea va servi cultul morţilor familiei mele. O fată nu însemnează nimic ! Apoi, mama ei se însărcinează să-i zdrobească labele piciorului, pentru a se putea despărţi de ea cu mai multă cinste şi profit când va avea vârsta pubertăţii. Astfel fetiţa chineză este schilodită pentru restul zilelor. Să nu o plângem prea mult! Cu cât picioarele ei vor fi mai atrofiate, cu atât va fi mai mândră de ele! Sentimentul eleganţei nu se discută! Mai târziu ea va fi recunoscătoare călăilor săi! In aşteptare, copilăria ei se scurge banală şi monotonă, în fundul apartamentelor rezervate femeilor. Nimeni nu-şi ia osteneala să se ocupe de inteligenţa ei. Singura ei instrucţie constă în învăţarea regulilor bunei cuviinţe, care sunt foarte complicate în China. Fetiţa chineză învaţă să nu pronunţe vorbe şi să nu facă gesturi care nu sunt conforme riturilor. Ea ştie după împrejurări, să lase pleoapele în jos cu modestie, să ia, la nevoie o înfăţişare delicios de nervoasă. In sfârşit e o fetiţă cuminte, care nu strănută, fără a cere voe de la mama sa. Dacă fetiţa are cinstea să aibă frăţiori, ea poate aprecia numaidecât superioritatea acestor viitori bărbaţi. Şi ei fac parte din familie: ei rămân în familie, ei săvârşesc cultul strămoşilor. De aceia sunt crescuţi cu multă grijă, sunt trimişi la şcoală, unde stând pe vine, în cerc, în jurul unui bătrân profesor, sbiară şi cântă, de-ţi sparg urechile, texte antice şi venerabile. Reintrând acasă sunt liberi, se joacă fără a se ocupa de surioara lor, a cărei infirmitate, de altminteri, o împiedecă de a lua parte la jocurile lor. Când mănâncă fetiţa nu este adusă la masa lor. Ea se hrăneşte în colţul ei. Asta nu o indignează, căci nici mama ei nu e admisă la masa bărbaţilor. Creşte astfel, cuminte şi virtuoasă, fără ca vreo gândire vinovată, sau cel puţin contrarie riturilor, să-i atingă sufletul. Intr’o zi află, că este logodită cu un tânăr pe care nu l’a văzut nici odată, (asta e un principiu absolut); atunci este îndemnată să mulţumească părinţilor ei că, şi-au dat osteneala să o Introducă într’o familie bună. Printr’o intermediară i s’a asigurat fericirea, culmea fericitei. In realitate a fost oarecum vândută nouei sale familii, deşi hipocrizia unui contract numeşte această vânzare căsătorie. Acest contract are puterea unei legi. Acel care va voi să-l rupă, se face vinovat de pedeapsa bastonadei. Fetiţa chineză, nu are altceva de făcut decât să asculte şi să se supună, căci altfel tatăl ei va fi biciuit, în modul cel mai legal din lume. Din fericire, cum nu a părăsit niciodată apartamentele femeilor, nu a putut să se amorezeze de nimeni. Nu are deci nici un motiv să se împotrivească. Ceremonia căsătoriei este foarte complicată. Timp de mai multe luni cele două familii îşi fac vizite şi cadouri, se feresc, însă ca dracul de tămâe, să lase pe cei doi tineri să se vadă. In sfârşit, în dimineaţa zilei ceremoniei, pentru alegerea căreia venerabili bonzi şi-au dat avizul în schimbul unei plăţi,logodnica este înfăşurată într’un voal roşu, semn de bucurie. Apoi e închisă într’o caretă, purtată de oameni, învălită de asemeni în roşu, şî condusă la noua ei familie, in drum se aruncă număroase pocnituri pentru a risipi spiritele rele. Ajungând la noua familie, se prosternează în faţa tăbliţilor strămoşilor, care devin strămoşii ei. Apoi încep îngenuncherile în faţa socrilor, cărora le jură ascultare şi respect absolut. După asta, logodnica este expusă, pentru a ne exprima astfel: părinţii şi amicii vin să o privească. De alt aminteri ei nu se jenează să-şi facă observaţiile, adesea ori neplăcute. Dacă e bine crescută trebue să rămână încremenită la locul ei, afectând un aer ingenuu şi delicios de nerod. In schimb, nu trebue să-şi bată capul să fie spirituală. orice răspuns din parte-i, ar fi o necuviinţă fără margini. In acest timp, în jurul ei se fac urări de fericire, cari sunt o recomandaţie în acelaşi timp. — Fă un băiat cât mai curând ! In urmă o obligă să sară peste o şea pusă la pământ, operaţie pe care o face cu mare greutate, din cauza picioruşelor ei. Am întrebat care este raţiunea acestei operaţii. Mi s’a răspuns că vorba mea, exprimă şi pace în limba chineză. Ceea ce cere mai cu seamă chinezul dela soţia Ruteni, 198.986 Croaţi, 932.593 Evrei şi 339.486 de alte neamuri. Camera Eri s-a început în cameră discuţia budgetului portofoliului de culte şi învăţământ. Referent a fost Kämmerer In un discurs mai lung el recomandă budgetul spre primire. Kämmerer a făcut amintire şi de universităţile cele nouă şi a anunţat, că guvernul înfiinţează în timp scurt 500 de şcoale nouă poporale. Natural, că fiind în ţara lui Pap János, ele vor fi toate cu limba de propunere ungurească. După referent au mai vorbit trei deputaţi, fără a deştepta vreun interes deosebit. Ua conziliu comun de miniştri, la care au luat parte prim-miniştrii Hederváry şi Sturgkh, împreună cu miniştrii apărării ţării Hazai şi Gheorgi, s-a ţinut ori în Viena. La ordinea zilei au fost afaceri curente. Din camerele române- Desbaterea adresei la mesagiul Tronului a fost da astădată de o foarte scurtă durată in camerele României, din cauza atitudinei opoziţiei unite, care printr-o declaraţie analoga cetită la senat de catra ai I. Bratianu, iar în cameră de către d-l T. Ionescu s a abţinut de la discuţie pe motiv, că opoziţia consideră situaţia politică a ţării de anormală. S-a trecut apoi la desbaterea proiectelor depuse pe biroul camerei. In şedinţa de alaltăieri a camerei s-a votat proiectul de lege privitor la înaintarea în armată, iar în senat s-a votat proiectul privitor la modificarea legei sinodale, menită să restabilească pacea în biserica ortodoxă din România. Opoziţia s-a abţinut aproape cu totul de la discutarea acestei legi. Externe- In şedinţa de alaltăieri a Sobrannei bulgare ministrul Gheşov a răspuns la mai multe întrebări, cari privesc politica externă a Bulgariei. Cu privire la