Gazeta Transilvaniei, decembrie 1911 (Anul 74, nr. 263-286)
1911-12-08 / nr. 268
Pagina 2. ziţie priveşte de asemeni şi pe arhiereii cari au demisionat, cerând trecerea lor la pensie. In restul nouei legi sinodale se repetă vechile atribuţii ale Sf. Sinod, care sunt prevăzute şi în legea sinodală de la 1872, care e legea de bază a tuturor celorlalte legi, cari s-au promulgat de la acea dată. Albanezii se pregătesc de războiu. Din Albania sosesc ştiri neliniştitoare. Şefii triburilor albaneze au convocat o întrunire, în scop de a aduna bani, de a concentra luptători şi de a face toate pregătirile necesare în vederea războiului, ce se va începe la primăvară. Guvernului din Sofia i s-a trimis un memoriu al naţionaliştilor bulgari, în care se arată, că situaţia în Macedonia e mai defavorabilă, precum era sub Abdul Hamid. Guvernul bulgar e invitat să intervină pe lângă puteri, ca să se intereseze de soarta Albanezilor. De la ordinea zilei. — Dunărea neglijată. — DKE și dreptul electoral. — In »P. Lloyd« Dr. Várady scrie un articol, scoţând la iveală neglijarea comerciului pe Dunăre din partea Ungariei. Iată ce scrie între alte Dr. Várady : Dunărea — zice el — e plutitoare dela Pojon până la Orșova şi leagă Budapesta cu marea. Parisul se strădue să-şi deschidă drum la mare c-o apă mică. Budapestei i-a dat Pronia drum lat şi adânc, plutitor, care-o leagă cu marea. Arată că Dunărea e numai în teorie plutitoare, numai în manualele de geografie. Au trecut o sută de ani de la Széchenyi şi piedicile navigaţiei tot nu sunt delăturate. Toamna şi primăvara vapoarele nu mai pot umbla şi trebue să descarci mărfurile de pe una pe alta. Deseori vasele abia pot călători numai pe jumătate încărcate din pricina neregularitatei cursului. România, această naţie de curând născută, a făcut Dunărea cu desăvârşire navigabilă de la Marea Neagră până la Brăila. Chiar şi vasele de mare plutesc fără să descarce. Brăila, Galaţi, Sulina sunt centre de circulaţie a comerciului lumei. Acolo merg şi mărfuri ungureşti, dar nu pe drumul ieftin, pe apă, ci cu mari cheltueli pe cale ferată. Par’ că Dunărea ar începe de la Orşova şi nu ar trece prin toată Ungaria. Căile ferate ungureşti, zice el, nu pot dovedi transportul. Dunărea le-ar putea uşura, ajutându-le. Dar Dunărea stă neregulată şi canalul dintre ea şi Tisa stă în stare de vis. Mergem ca racul — zice el. — De la 1895 până la 1907, am cheltuit câte 9 jum. milioane pe an. De atunci ne-am coborât la 7 jumătate pentru regularea plutirei. Dările cresc, dar investiri folositoare, nu se văd. Navigabilitatea neîmpiedicată a Dunărei ar aduce după sine înființarea unui port la Budapesta, care s-ar ridica şi ea ca Amsterdamul ori Brema. Celelalte oraşe de mâna a doua ar avea rostul porturilor de pe Rin: Düsseldorf, Köln, Mainz, Karlsruhe. Am fi ţară de transit pentru mărfurile orientale cătră Europa centrală şi pentru cele occidentale cătră Orient. Am atrage măcar o parte din comerciul european pe valea Dunărei. Canalul dintre Dunăre şi Tisa fără port la Budapesta e de prisos şi înainte de a se înlătura piedicile navigaţiei nu poate fi vorba nici de port, nici de canal. Se rosteşte în potriva celor cari văd mântuirea numai în zidurile chinezeşti ale protecţionismului agrar, etc., şi nu se gândesc la foloasele ce urmează din mijloacele cari leagă ţările lumei între ele şi nici măcar la împrejurarea, că, oricum, e de cel mai mare interes să se înlăture piedicile fireşti cari împiedică transporturile. Se plânge că în budget sunt tratate cu vitregie toate acele lucruri care sunt de cea mai mare însemnătate pentru viitorul unei vieţi: învăţământul, comunicaţiile, folosirea de bogăţiile fireşti. Dunărea, zice el, ar putea fi pentru Ungaria cea mai măreaţă cale de comunicaţie şi este numai cea mai mare bogăţie a noastră lăsată în părăginire. — Aceste constatate de Várady formează o nouă dovadă de imbecilitate a guvernelor feudalo-oligarhice, cari n au simţ pentru lucruri practice, şi banii îi risipesc pentru netrebnicii. * Societatea »Dunántúli közmiv Egyesülete şi-a dat şi ea părerea în chestia dreptului electoral, ca răspuns la circulara electorală a lui Khuen. Părerea societăţii este, că e lipsă de lărgirea dreptului electoral, dar în realizarea acestuia să fie normativă unitatea naţiunii maghiare şi desvoltarea culturii maghiare. Mai departe noua lege a dreptului electoral să se rezolve aşa, ca să corespundă intereselor naţionale maghiare şi dreptul de vot să se dea pe baza censului de avere şi intelectual. Cu alte cuvinte DKE, ai cărei prezidenţi sunt contele Pallavicini Ede şi faimosul şovinist Rákosi lenö, ar vrea reforme, dar aşa ca lucrurile să rămâie tot ca azi, cu cenz de avere etc. Ii tare înţălept d-l Rákosi lenő GAZETA TRANSU.VAHÍSÍ Ni, âfi8—1911* Recenzâmântul poporaţiund ungare. In unul din numerile trecute am publicat rezultatul general al recenzământului din 31 Dec. 1910 după statistica publicată de „Deutsch, ung. Corespondenz“ pe baza raportului oficiului central statistic din Budapesta. Astăzi dăm câteva amănunte din această statistică: Poporaţiunea din Ungaria de nord (Slovăcime) este de 2.168.019, dintre cari 547.124 Maghiari, 183.750 Nemţi, 1.331.656 Slovaci, 99.494 Evrei şi 4.595 de alte naţionalităţi. In Ungaria de nord (Zips): 1.711.566, dintre cari 704.771 Maghiari, 109.966 Nemţi, 1.218 Români, 64 Sârbi, 504.640 Slovaci, 230.015 Ruteni, 506 Croaţi, 143.361 Evrei şi 17.017 de alte naţionalităţi. In ţinutul din stânga Tisei: 2.731.868, dintre cari 1.485.647 Maghiari, 91.800 Nemţi, 653.046 Români, 124 Sârbi, 108.156 Slovaci, 194.663 Ruteni, 583 Croaţi, 196.109 Evrei şi 1.740 da alte naţionalităţi. In Bănat: 2.161.404, dintre cari 308.964 Maghiari, 512.601 Nemţi, 910.084 Români, 31. 337 Sârbi, 30.936 Slovaci, 33.792 Evrei şi 51.690 de alte naţionalităţi. Intre lisa şi Dunăre: 2.882.404, dintre cari 2.141.379 Maghiari, 31. 433 Nemţi, 1.456 Români, 165.388 Sârbi, 75.112 Slovaci, 11.664 Ruteni, 1.341 Croaţi, 89.639 Evrei şi 87.992 de alte naţionalităţi. In oraşul Budapesta: 880.371 locuitori, dintre cari 490.164 Maghiari, 125.706 Nemţi, 1.402 Români, 2.949 Sârbi, 27.182 Slovaci, 192 Ruteni, 2.362 Croaţi, 203.169 Evrei şi 27.245 de alte naţionalităţi. In Ungaria de vest: 3.094.471 de locuitori, dintre cari 2.014.687 Maghiari, 616.000 Nemţi, 1.116 Români, 16.957 Sârbi, 21.968 Slovaci, 71 Ruteni, 194.194 Croaţi, 108.085 Evrei şi 111.393 de alte naţionalităţi. In Ardeal: 2.664.012, dintre cari 811.861 Maghiari, 25. 834 Nemţi, 1498.558 Români, 58.945 Evrei şi 37.814 de alte naţionalităţi. Poporaţiunea Ungariei a crescut dela 31 Dec. 1900-31 Dec. 1910 cu 1.505.415 suflete. Războiul italo-turc. Situaţia pe câmpul de răsboiu a fost în zilele din urmă neschimbată. Ştirea despre o pretinsă victorie a Turcilor la Benghazi se desminte din Roma. Cu toate că Italienii încă n-au început acţiunea lor militară în marea Egeică, se semnalează apariţia flotei în faţa mai multor porturi turceşti. Iată ştirile mai nouă: Salonic, 18 D. Din noapte două vapoare italiene de războiu s-au apropiat până la o bătae de tun de capul Karaborun, care a fost luminat cu reflectoarele. Vapoarele italiene au aplacat apoi spre sud. Tripolis, 18 Dec. Agenţia Ştefani află, că o recunoaştere pe o mare întindere a fost făcută în direcţia Zanzur. S-au întâlnit câţiva locuitori din oaze, intimidaţi în mod evident de beduini şi cari au tras câteva focuri asupra Italienilor, dar fără a răni pe cineva. S au făcut perchiziţiuni în oază, confiscând arme. Patru şefi doritori să vorbească cu comandantul şef au fost conduşi la Tripolis. O altă recunoaştere spre Vireldin a trebuit să deschidă focul contra unui lagăr turc, silind pe duşman, vre-o 400 oameni, să se retragă. La Benghazi totul este liniştit. Roma, 18 Dec. Agenţia Ştefani află din Tripolis, cu data de 16 Decemvrie, că Torpiloarele «Iride» şi «Casiopea» făceau o recunoaştere de-a lungul coastei lângă graniţa franceză. Intre Alisaid şi Macober s-au tras numeroase focuri de grupe de Arabi şi Turci. Un marinar a fost ucis, un altul rănit. Duşmanul a fost împrăştiat cu numeroase focuri de tunuri. Roma, 18 Dec. Agenţia Ştefani zice, că ştirea publicată de Agenţia Otomană, anunţând o pretinsă victorie foarte importantă a Turcilor în Tripolitania este absolut falsă. Ştirea aceasta spunând că Italienii au fost respinşi de la Garian cu mari perderi e tot atât de falsă ca şi celelalte ştiri din aceiaşi sorginte. Ca dovadă e suficient a arăta, că lagărul italian este la o depărtare de mai mulţi kilometri de Garian. Dela reuniunea femeilor noastre. Braşov, Dec. 1911. «Reuniunea femeilor române din Braşov şi-a ţinut adunarea generală pe anul de gestiune 1910/11 in ziua de 21 Noemvrie v. (14 Decemvrie n.) 1911 sub presidiul doamnei Maria B. Baiulescu. Nu putem zice că adunarea n-ar fi fost cercetată, însă dacă luăm în considerare numărul total al membrelor de 142, atunci numărul de 40 membre, cari au fost prezente la adunare, totuşi este prea mic ca să poţi zice, că adunarea a fost bine frecventată, ba eu cred, că unii ar putea zice, că damele noastre nu se prea interesează de afacerile Reuniunii. Cu toate aceste se poate constata în general, că tocmai contrariul e adevărat; damele noastre se interesează de afacerile Reuniunii ca de căsnicia proprie, cu deosebire de un șir de ani încoace; de altmintrea dovedesc și rapoartele, că nu numai membrele Reuniunii, așadară femeile, se interesează de progresul Reuniunii, ci întreg publicul românesc. Cuvântul de deschidere al doamnei presidente doamna Maria B. Baiulescu a fost plin de o căldură nobilă provenită din faptele de peste an ale publicului celui mare, săvârşite întru binele Reuniunii. Frumosul cuvânt de deschidere il vom publica în întregime in numărul de mâne. După deschiderea şedinţei şi după designarea verificatoarelor protocolului, presidenta, în cuvinte duioase, dă espresie durerei de care a fost cuprinsă întreaga Reuniune, când a primit ştirea despre reposarea în domnul a doamnelor membre Susana I. T. Popovici şi Eleftera Andra, dintre cari cea dintâiu un şir lung de ani a fost una dintre cele mai zeloase membre ale Comitetului. Adunarea, la invitarea presidentei îşi esprimă condolenţele ridicându-se de pe scaune şi zicând strămoşescul «D-zeu să le ierte». In şirul agendelor urmează: raportul Comitetului cătră adunarea generală despre activitatea sa în anul 1910/11. Secretariul ceteşte raportul întreg, deşi membrele-l cunoşteau, fiindcă se împărţise tipărit la fiecare membră. Cuprinsul raportului te transpune in curtea unei familii româneşti, care are de toate ce-i trebue, dar are şi o grămadă de copite, care trebue introduse la ale economiei. In fruntea conducerii stau tot gospodine zeloase, stricte şi bine instruite. Ţi-e drag şi numai din raport să auzi cetind, cum se ocupă gospodinele şi cum ocupă ele pe toate elevele, ca să nu rămână nici un lucru neisprăvit, dar nici să fie vreo elevă, care să nu fie ajuns să înveţe orice lucru ce pbvine în economie. Asemenea cu mare plăcere s-a luat spre știre raportul cassei. D-na cassieră, Sidonia Petrovici, a știut să administreze venitele astfel, încât în tot locul a Încheiat socotelile cu resultat favorabil. In modul acesta am ajuns, că Reuniunea are — la finea anului 1910/11 — o avere de 119338 cor. 43 fii, iară Internatul Orfelinat o avere de 8602 cor. 50 fii. Socotelile Reuniunii presentă şi la intrări şi la eşiri suma de 17775 cor. 30 fii., la eşiri însă e cuprins şi prisosul de 3525 cor. 85 fii., cu care se egalizează suma intrărilor, iar socotelile Internatului suma de 24.939 cor. 24 fii. Budgetul Reuniunii pe anul 1911/12 s-a stabilit cu 7881 cor. 30 fii. la intrări şi la eşiri, iară cel al Internatului Orfelinat cu 23075 cor. Şi la unul şi la celălalt socotelile se încheie cu un prisos budgetar, pus la ieşiri spre egalizarea sumei Intrărilor. După ce s a votat pentru un număr însemnat de institute şi persoane adrese de mulţumită pentru ajutorul dat Reuniunii, preşedinta încheie şedinţa cu dorinţa ca Dumnezeu atotputernicul să fie cu noi la toate lucrările întreprinse spre binele neamului românesc. fc.—ă. ŞTIRI. — 7 Decemvrie v. Pentru imbrăcarea fetitelor sărace, cu haine de Crăciun, a dăruit Ex. Sa cons, intim Szerenyi Jozsef, Reuniunii femeilor române din Braşov suma de 50 coroane. In numele comitetului subsemnata esprimă şi pe calea aceasta cea mai adâncă mulţămită. — Maria G. Baiulescu, preş. Protopresbiter, noul. Conzistorul arhidiecezan în şedinţa plenară de Luni a denumit de protopresbiter al tractului Reghin pe protopresbiterul Cetăţii de piatră Vasile Duma. In tractul Biserica albă (dieceza Caransebeşului) s’a făcut alegere de protopresbiter. Majoritatea voturilor a întrunit-o domnul Dr. George Dragomir, profesor de teologie în Caransebeş. Turneul tenorului Rădulescu, d-l Ionel Rădulescu, simpaticul nostru tenor liric, după ce a dat cu mult succes o serie frumoasă de concerte prin Ardeal, Bănat şi Ungaria, a plecat la Menton. După cum ni se scrie, d-l I. Rădulescu va da zilele aceste câte un concert în Menton şi Monte Carlo. Asta reuniunea de cântări şi gimn. Vineri în 22 Dec. n. la oarele 6 seara va avea loc o repetiţie comună a membrilor activi ai secţiei muzicale. Damele şi d-nii sunt rugaţi a se prezenta în număr complet la această repetiţie. — Joi In 21 Dec. n. la oarele 6 seara repetiţie comună a membrilor corului bisericesc. — Sâmbătă In 23 Dec. n. la oarele 6 oară de gimnastică. Examen de asistent In farmacie, d-i Traian N. Puiu din Braşov, a făcut în 15 Decenii, a. c. cu succes bun examenul de asistent în farmacie la facultatea din Budapesta. Furt şi spargere la banca »Patria« din Blaj. In noaptea de Duminecă spre Luni nişte hoţi s-au introdus în localităţile institutului »Patria« din Blaj şi au furat bani şi hârtii de valoare în suma de 640.000 COr. Fiind urmăriţi de gendarmi, hoţii au fost prinşi în comuna Cisteiul român, găsindu-se la dânşii întreaga sumă furată. Hoţii sunt 2 fraţi cu numele Konstendianosz, de origine Greci. Ei au fost duşi de gendarmi la Budapesta, unde au declarat, că au fost puşi la cale de individul Nicolae Miron, un român blăjan stabilit in România. Examen de cualificaţiune învăţătorească Examenul de emendare cu acei elevi, cari la finea anului şcolar 1909/10, cu ocaziunea examenului de cualificaţiune învăţătorească, au obţinut calcul nesuficient din unul sau două obiecte de învăţământ, se va ţinea la seminarulAndrei Kc. Zinert în 9/22 Decemv. a. c.