Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1912 (Anul 75, nr. 1-23)
1912-01-15 / nr. 11
Pagina 2. Camera. La apropriaţie au vorbit dri Barabás şi contele Andrássy, iar in urmă ministrul de finanţe Lukács. Barabás a stăruit pentru votul universal, egal şi secret, contele Andrássy a arătat necesitatea reformelor militare şi a cerut votarea lor. Lukács ţine un discurs energic. Osândeşte obstrucţia şi spune, că în câteva zile Khuen va expune situaţia politică şi punctul de vedere al guvernului. Ameninţă opoziţia, reamintindu-i, că forţa numai prin forţă se poate învinge. Recomandă o politică conciliantă şi buna înţelegere. Întrevedere de suverani. ^Gazeta di Veneţia* anunţă că ţirea despre o întrevedere a regelui Victor Emanuel cu împăratul Wilhelm şi la care va fi de faţă şi arhiducele austriac Francisc Ferdinand, are oare şicare bază. Acestei întrevederi i se atribue o mare importanţă politică. In chestia procesului opului »Iobâgia«. Cetim în »Românul« . Cetitorii noștri cunosc de bună seamă goana sălbatică a procurorilor unguri in contra opului regretatului loan Russu- Șirianu, »Jobăgia«. Intr-o vreme credeam, că procurorul da la Oradea-mare, care pornise procesul contra acestui op, se va fi convins, că toate datele neresturnabile înşirate în acest op, regretatul autor le împrumutase de la autori unguri şi străini, şi, astfel d-1 procuror va fi sistat întreagă procedura contra regretatului Russu-Şirianu. Ne-am înşelat însă. D-1 procuror are nevoie de merite patriotice. La încheierea ziarului ni se anunţă din Oradea-mare, că procurorul a pus sub acuză pe d-l Cornel Lasar, administratorul tipografiei diecezane din Arad, ca editor al acestei cărţi. Apărătorul d-lui C. Lasar, advocatul d-l Dr. Aurel Lazar din Oradea-mare, a cerut, iar procurorul a admis traducerea întreg opului amintit, iar desbaterea procesului a fost amânată pe timp nedeterminat. In curând vom asista deci la o desbatere interesantă a acestui op de valoare, al cărei rezultat va fi, credem, pedepsirea d-lui Cornel Lazar. plin România. M. S. Regele Carol a semnat decretul prin care toate consiliile generale din ţară au fost convocate în ziua de 5 Februarie spre a se ocupa cu votarea bugetelor speciale ale drumurilor şi alte chestii privitoare la drumuri. Rezultatul general al alegerilor din Germania. După balotagiile de joi nouile grupări din „ Reichstagul“ german se prezintă astfel: sunt 12 conservatori, 11 din partidul imperiului 10 din uniunea economică, 3 din partidul reformei, 18 polonezi, 93 din centru, 3 guelfi, 2 din uniunea țăranilor bavarez, 45 liberali, 2 din uniunea țăranilor, 1 liberal bavarez, 11 radicali, 110 socialişti, 5 alsacieni, 2 loreni, 1 danez, 2 independenţi, colo în nuvelele dânsului. Forma acestor creaţiuni se apropie mult de cea a lui Creangă. Curată, cumpătată şi curgătoare. Dovadă următorul pasagiu din bucata „Gherasim“ în care se prezintă în imagini foarte simple şi plastice, icoana unui amurg contemplat la câmp. Boii păşteau alături, ţişnind pe nări suluri albe de aburi, privindu-mă din vreme în vreme, cu ochii lor mari de o adâncă îndurerare ... ... Alături Valea Cerniţii curgea cu un clipocit molcom de unde, rece şi limpede, de-i puteai număra toate pietricelele. Prin valul cernit al înserării abia mai vedeam pe tata stând de marginea porumbiştii şi dând zor inrrătorilor. Vedeam înmlădierea lucrătoarelor, risipite prin foile, cari foşneau uscat, auziam tot mai puţin desluşit frânturi de cântece, glume şi chiote, cari piereau în grabă, pierzându-se în pacea măreaţă a înserării. Aţipiam ghemuit pe oişte. Din când în când mă pomeniam, cândboii suflau prea aproape de mine sau când venia vreo lucrătoare să descarce sacul peste vraful de lângă căruţă“. Dl. Ciura nu e somptuos şi dulceag, ci e simplu şi natural. Provincialismele folosite cu cumpăt in schiţele dânsului atribuie o distinsă înglădiere limbei. In câteva bucăţi are stilul măiestrului Caragiale din nuvela „Păcat“. Cuvintele se îngemănează dând astfel de propoziţiuni, cari prin sobrietatea extremă şi prin nesiguranţa dintre vorbe, ne dau un stil pe care l am putea numi „telegrafic“. Cel mai frapant exemplu în privinţa aceasta ni-l dă dl Ciura în următorul pasagiu, în care se dovedeşte ca un dibaciu mânuitor al frazei: „Ii ziceau Moţul. Se pripăşise la oraş din cine ştie ce sat lăturalnic, dela Vidra ori dela Neagra din creerii munţilor. înalt, spătos, adus puţin de spate îşi păstrase cu îndărătnicie portul dela sate şi meşteşugul lui de ciubărar. Şedea singur într’o căsuţă dărăpănată, cu coperişul de şindilă pleoştit pe-o ureche“. In resumat cartea dlui Ciura prin însuşirile, cari o caracterisează: originalitatea talentului, varietatea şi bogăţia subiectelor, plutirea autorului la suprafaţa personagiilor fără pretenţii de a te adânci psihologiceşte şi de a deslega astfel probleme naţionale sau sociale, prin darul de a povesti simplu şi româneşte, într’un mod lipsit de meşteşugiri greoaie şi artificiale şi de tpopoţonări artistice de prisos şi epitete bizare, prin toate aceste însuşiri e chemată să represinte un nou gen în proza ardelenească, genul foiletonist-impresionist“ iar autorul ei să se înalţe pe soclul său păstrat în templul artelor româneşti. Braşov. Vasile Cotruş. GAZETA TRANSILVANIEI. Conservatorii câştigă 6 locuri dar perd 23 locuri vechi. Partidul imperiului câştigă 5 locuri şi per de 16; uniunea economică câştigă 5 dar perde 15, polonezii perd 3, liberalii câştigă 11 dar perd 21, socialişti câştigă 69 perd 12, guelfii câştigă 5 perd 1, alsacienii câştigă 2 perd 2, lorenii perd 1, independenţii câştigă 2 perd 5 locuri. De la ordinea zilei. — Pfui Apponyi. — Contele Khuen. — »Times« despre Aehrenthal. — Numai drept pasiv. — La invitarea Reuniunii vieneze pentru cultivarea poporului (Volksbildungsverein) contele Apponyi a ţinut joi, în 25 i. c. o conferenţă în Viena, cu titlul »Amintirile muncii mele parlamentare de 40 de ani.« Nu ştim, în ce legătură stă munca parlamentară a lui Apponyi cu cultura poporului din Viena, şi astfel nu ştim ce a îndemnat pe numita reuniune a recurge la luminile şoviniste ale lui Apponyi, dar vedem, că Apponyi a păţit-o. Şovinistului conte îi s’a aplicat şi în Viena, ca în America, o lecţie meritată. Când prezidentul mucalitei reuniuni a dat să salute pe Apponyi, o parte din public a început să cânte imnul »Goterhalte«, iar alţii strigau : — Jos cu Apponyi! — Jos cu legile şcolare ! — Trăiască Austria! Când demonstraţia era să ia proporţii mari, a întrevenit poliţia şi aşa s’a făcut linişte. Apponyi a vorbit în ton arogant despre sine şi despre poporul maghiar, dar la sfârşit în loc de aplauze, a fost huiduit. Când câţiva inşi — probabil Jidani — voiau să aplaudeze, au fost întrerupţi de strigăte puternice şi repetate : Pfui, huideo.... Agenţia telegr. maghiară zice, că demonstraţia a fost aranjată de studenţii naţionali germani şi cu deosebire de către studenţii români. Noi nu ştim, cine au fost demonstranţii, dar le aprobăm fapta. Bine au făcut. Fiecăruia ce li se cuvine. Prim-ministrul Khuen pleacă — cum am spus — azi la Viena şi mâne, Duminecă va fi primit In audienţă. Se zice, că contele Khuen s’a hotărât la aceasta la întrevenirea prim-ministrului Stuigkh. Khuen se rentoarce mâne la Budapesta şi Luni se va prezenta în cameră. Ziarele vieneze scriu, că Khuen va face propuneri M. Sale despre convocarea delegaţiunilor, apoi despre reformele militare şi va face cunoscută M. Sale ţinuta, ce are să o ia guvernul faţă de efertul de pace al kossuthiştilor şi preste tot faţă de lupta opoziţiei. Delegaţiunile, ori va rămânea la postul său contele Aehrenthal, ori se va depărta, nu vor fi convocate decât pe luna Martie. * Deputatul partidului muncii Rónay Jeno a scos o broșură asupra reformei electorale. Părerea lui Rónay e ciudată și o dăm ca o curiositate. Rónay află că e de lipsă schimbarea sistemului electoral, dar nu că o doresc massele, ci din pricină, că în parlament să se încetăţenească patriotismul, cinstea şi un nivel înalt al inteligenţei. De aceea Rónay zice, că e de lipsă restringerea potrivită a dreptului electoral pasiv şi apoi cu privire la atitudinea parlamentară a deputaţilor aleşi şi pentru controlarea chiar şi a vieţii lor private, instituirea unei judecătorii anume spre acest scop. Dacă în chipul acesta va fi creiată siguranţa, atunci e lucru secundar şi indiferent, cine are votul activ. Rónay face şi un plan detaiat pentru exersarea votului pasiv şi crede, că planul lui mulţumeşte şi pe radicali şi pe conservativi, deoarece propoziţiile lui delătură scăderile sufragiului universal, egal şi secret. »Times" din Londra declară că demisiunea sau retragerea temporară a contelui Aehrenthal în momentul de faţă, ar fi regretată de toţi amicii păcii. Situaţia e departe de a fi liniştitoare, şi mai puţin liniştitoare însă este în sud-estul Europei, unde Austro-Ungaria joacă un rol atât de important. Contele Aehrenthal a arătat, in timpul crizei anexiunei că în apărarea monarhiei el nu dă înapoi, dar el e în contra faptului ca armata austro-ungară să fie concentrată la graniţa italiană şi nu vrea să înceapă o politică agresivă, pe contul propriu, în Balcani. * «. Jubireul societăţii acad. „Petru Maior “, Budapesta, 25 Ian. c. Aducem la cunoştinţa On. public românesc, că Soc. de lectură „Petru Maior din Budapesta“ singura instituţie academică a universitarilor români din Ungaria şi cea mai veche soc. stud. din Austro-Ungaria îşi serbează în 13, 14 şi 15 Februarie st. u. a. c. împlinirea anului al 50-lea de vieaţă. Dorim ca prăznuirea anului acestuia să fie nu numai pentru noi jubileu, ci a întregei tinerimi din Ungaria, o adevărată sărbătoare naţională, dovadă de trăinicia principiilor de care a fost condusă Soc. „Petru Maior“. Voim să aducem sincere semne de pietate şi veneraţie generaţiei de la 40—60, care a scris, cea mai frumoasă pagină în istoria eevoluţiei noastre sociale ; dorim atunci să aducem mulţumire premergătorilor noştri,al căror caracter şi inteligenţă azi ne asigură păstrarea şi desvoltarea datinilor, învăţăturilor şi ideilor naţionale. Voim apoi, ca prin apropierea noastră de an public, Societatea să-şi întărească idealul social, ce tot mai mult se impune, să aducem adevăratele explicaţii ce interesează vieaţa stridenţească mai de aproape şi să expunem un tablou fidel al inimii, sufletului şi al raţionalismului nostru, de la afirmarea cărora depinde mersul societăţii din viitor. Avem să ne clarificăm rostul nostru în societate şi să vorbim de relele şi boalele ce ni le aduce mizeria materială şi primitivitatea mediului master in care ne petrecem vieaţa. Am dori, ca pretenziunile noastre, de-a lărgi marginile de activitate şi de-a susţine principii noui, a măsurat cerinţelor sociale mai multe şi mai bogate în variaţiuni, se găsească un echou adevărat, de dragoste, ca atunci de fapt să fim fericiţi, că avem o mică şi drăguţă „universitate“ românească în Ungaria. Comitetul a luat cele mai extinse măsuri pentru reuşita programului ; succesul ne e asigurat mai ales că avem de patroni pe cei mai distinşi şi autoritari bărbaţi din Ardeal şi Ungaria. „ Deocamdată vom publica numai programul general al serbărilor. Marţi, în 13 Febr. »Seara de cunoştinţă“. Mercuri în 14 Febr. Serviciul divin, şedinţă literară, seara concert, la care ne este asigurat concursul celei mai mari artiste de la noi Doamna Lucia Cosma.— Joi în 15 Febr., banchet, serată dansantă iar de vom avea norocul putem să sărbătorim şi participarea scriitorilor noştri la o eventuală şezătoare. Rugăm un public românesc, să se considere şi pe această cale de invitat, de cumva vom perde din vedere invitarea specială. Ioan Fleien preşedinte. Scrisoare din Bucureşti. — Campania opoziţiei unite. — Sosirea lui C. Rakovsky în ţară — Noua gazetă „Lumina“ — Ştiri. — Buc. 12 Ian. 912. După retragerea opoziţiei din parlament, opoziţia unită, adică tachiştii şi liberalii au început a aranja întruniri prin ţară şi prin diferite culori ale Capitalei. Lumea de sigur, s’a dus, ca să audă jăluiriie şi unora şi altora, mai ales în chestia tramvaielor comunale şi în alte chestii. Duminecă . c., a fost o mare întrunire de protestare în sala Băilor Eforiei, când au luat cuvântul d-nii I. I. C. Brătianu şi Take Ionescu, după care s-a făcut manifestaţie de stradă. Lume fusese adunată n altă, fiind bine retribuit cel ce luă drumul până la Bucureşti. . . Manifestaţia a fost de două feluri una pentru cele două cluburi ale opoziţiei, când s-au aclamat diferiţi membri marcanţi ai partidelor din ooziţia unită şi una pentru geamurile clubului conservator, cari au dispărut până la unul, în cel mai scurt timp posibil. Dar aci manifestanţii au fost opriți de forţa armată. După obişnuitele somaţii a început şarja şi multe persoane au fost rănite. De alături de clubul fachist s’au tras două focuri de revolver. Cei cari le-au tras au fost arestaţi, ş-acum sunt în penetenciarul de la Văcăreşti. Apoi s’au retras, huiduind pe cei dela guvern şi aclamând pe şefii opoziţiunei. S’a cântat şi „Deşteaptă-te Române». Acest imn naţional n’ar fi avut loc la aceste demonstraţii de stradă. Dar pentru ce a fost această mare întrunire? Foarte simplu: pentru a se aproba retragerea opoziţiei din parlament. Dar acest lucru se putea face şi fără manifestaţie de stradă. De Luni lucrurile şi-au luat mersul lor obişnuit. * A sosit în ţară şi d-nul C. Rakovsky, socialistul expulzat de fostul guvern liberal, pentru a-şi regula drepturile cetăţeneşti şi diferite afaceri familiare. Nu va sta mai mult de-o luna, se zice. Nu ştim dacă decretul de expulzare nu va rai fi valabil şi dacă nu i se va da voie de-a rămânea în ţară, fiind cetăţean, şi dacă nu va continua să aţâţe spiritele fmuncitorilor sindicalişti, cari au apucat pe drumul greşit al politicei socialiste, şi nu va exploată cu Cocea, Dragu et Comp. buna credinţă a lor.... * La 1 Februari, va apare noul ziar cultural şi de informaţii „Lumina“ sub direcţia d-lui profesor N. Iorga. Va căuta să dea : informaţii sigure şi precise, ştiri controlate şi nepărtinitoare Va avea cronică politică, economică şi financiară, — rubrici speciale despre chestiile şcolare, militare, religia e — Cronici treatrală, muzicală, sportivă, dări de seamă, — corespondenţe din toate oraşele ţerii şi din cele mai de seamă centre străine, şi se va da o deosebită atenţiune mîşcăriii sociale, chestiei ţărăneşti şi chestiei evreeşti Din redacţia acestui ziar fac parte oameni cu competenţă în diferitele materii pe care le va trata. Abonamentul va fi anual de 20 lei. Se primesc abonamente, anunţuri articole, corespondenţe şi orice altele ce privesc redacţia şi administraţia ziarului, numai pe adresa : Mihail Lăsărescu-Olteanu, Librăria «Neamul Românesc, Calea Victoriei 107, Bucureşti. * « A apărut un nou ziar naţionalisto-democrat, «Unirea», redactat de d-nii advocaţi Krim şi Cuzin, din Iaşi. in primul număr articole de d-nii Dumitru C. Negruzi, Alexandru Cuzin, Corneliu Carp, etc. Promite a fi de mare folos pentru reuşita ideilor, în numele cărora luptă în mult înstrăinatul Iaşi. (Adj. Str. Gh. Mârzescu 10 Iaşi). La alegerile de la 15 Ian. c. pentru colegiul III de Dorohoiu, candidează şi d-nul N. I. Buţureanu, fost inspector comunal şi agricol avocat şi director al foiii Solia», din patea partidului naţionalist-democrat. Şi dorim şi pe această cale deplină isbândă. — Poetul St. O. Iosif,va scoate în curând un nou volum, întitulat « Cântece». — «Neamul Românesc politic», şi-a început al VII. an existenţei sale. Articole semnate de d-nii N. Iorga, Arch. Iuliu Şeriban, etc. Titu Şerban. Nr. 11-1910. Externe. Aplanarea conflictului italo francez. Din Paris se anunţă, că incidentele franco-italiene sunt socotite ca aplanate în principiu, cu toate că tratativele vor mai dura câteva zile. Găsirea unei formule satisfăcătoare pentru ambele părţi întâmpină oarecari dificultăţi. —o— Votarea tratatului franco-german. Comisia senatorială pentru studierea acordului franco-german, a votat tratatul cu 15 voturi pentru şi 2 contra, fiind şi 4 abţineri. Războiul italo-turc. Din Benghazi se anunţă oficial, că în ziua de 23 ianuarie au avut loc mai multe ciocniri între avantposturile italiene şi turceşti. Turcii au pierdut 150 morţi şi răniţi Italienii n-au avut perderi. O telegramă oficială din Homs anunţă, că în zilele de 22 şi 23 ianuarie, două tunuri de munte turceşti, transportate din Gharian, au deschis focul din depărtare contra poziţiunilor italiene, dar fără a le pricinui stricăciuni. — p— Regele Angliei cătră preşedintele Falllères. Regele Angliei a adresat din Malta o telegramă preşedintelui Fallieres, mulţămind pentru cinstea ce i s-a făcut trimiţându-se o escadră franceză spre a-i saluta. Regele relevă frumoasa înfăţişare a escadrei. D-nul Fallieres a răspuns mulţumind pentru sentimentele exprimate de rege, cari vor fi adânc apreciate de naţiunea franceză. — p— Conspiraţii pentru regimul republican în Muntenegru. «Croatische Corespondenz» află din Cattaro, că poliţia din Muntenegru a dat de urma unei conspiraţii secrete, care voia să introducă regimul republican în Muntenegru. S-a constatat, că membrii acestei conspiraţiuni se află la Belgrad şi sunt Muntenegreni refugiaţi în Serbia. Mai mulţi membrii ai acestei conspiraţiuni se află la Paris şi în America. Aceştia vor să proclame republica în Muntenegru. Scrisoare din Budapesta. — Câteva impresii. — Dela societatea „Petru Maior». — Pentru acela, care a petrecut mai mulţi ani în Bucureşti şi acuma vine pentru întâia dată la Budapesta, găseşte o deosebire mare între cele 2 oraşe. In Budapesta ţi se remarcă cafenelele multe în fiecare colţ de stradă. Şi toate au clienţi, toate elegante. Nu se poate altfel explica asistenţa lor, decât că vieaţa de cafenea e foarte desvoltată. Dar nu numai atât. Pe când în fiecare colţ de stradă vezi o cafenea, fiecare casă are 3—4 magaz.de încălţăminte, sau de coloniale, sau de lipscănie şi mode noui de bărbaţi şi dame, acestea din urmă de o mare eleganţă. Apoi tramvaie electrice, ce trec la fiecare 2 minute. Străzile şi bulevardele drepte şi largi, casele mai toate cu 3—4 etaje etc., îi dau Budapestei o aparenţă destul de frumoasă. Vieaţa de cafenea, vieaţa comercială şi industrială e desvoltată, vieaţa spirituală înaltă, însă e mai puţin întinsă, decât în Bucureşti. Unde sunt aci cursurile magistrale de la facultăţi, ale lui Xenopol-Iorga, Toma Ionescu, Madarescu, Rădulescu-Motru, Buicliu, Babeş, Angelescu, Disescu etc. Unde cursurile plăcute şi drăguţe ale Universităţii populare, teatrele excelente şi gratuite pentru studenţi ? De altfel e altul spiritul pe aici şi alte sunt şi condiţiunile.