Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1912 (Anul 75, nr. 1-23)

1912-01-15 / nr. 11

Pagina 2. Camera. La apropriaţie au vorbit dri Barabás şi contele Andrássy, iar in urmă ministrul de finanţe Lukács. Barabás a stăruit pentru votul universal, egal şi secret, contele An­drássy a arătat necesitatea reformelor militare şi a cerut votarea lor. Lukács ţine un discurs energic. Osândeşte obstrucţia şi spune, că în câteva zile Khuen va expune situaţia politică şi punctul de vedere al gu­vernului. Ameninţă opoziţia, reamin­­tindu-i, că forţa numai prin forţă se poate învinge. Recomandă o politică conciliantă şi buna înţelegere. Întrevedere de suverani. ^Gazeta di Veneţia* anunţă că ţi­­r­ea despre o în­trevedere a regelui Victor Emanuel cu îm­păratul Wilhelm şi la care va fi de faţă şi arhiducele austriac Francisc Ferdinand, are oare şi­care bază. Acestei întrevederi i se atribue o mare importanţă politică. In chestia procesului opului »Iobâ­­gia«. Cetim în »Românul« . Cetitorii noștri cunosc de bună seamă goana sălbatică a procurorilor unguri in con­tra opului regretatului loan Russu- Șirianu, »Jobăgia«. Intr-o vreme cre­deam, că procurorul da la Oradea-mare, care pornise procesul contra acestui op, se va fi convins, că toate datele neres­­turnabile înşirate în acest op, regreta­tul autor le împrumutase de la autori unguri şi străini, şi, astfel d-1 procuror va fi sistat întreagă procedura contra regretatului Russu-Şirianu. Ne-am în­şelat însă. D-1 procuror are nevoie de merite patriotice. La încheierea ziarului ni­ se a­­nunţă din Oradea-mare, că procurorul a pus sub acuză pe d-l Cornel Lasar, administratorul tipografiei diecezane din Arad, ca editor al acestei cărţi. Apărătorul d-lui C. Lasar, advocatul d-l Dr. Aurel Lazar din Oradea-mare, a cerut, iar procurorul a admis tradu­cerea întreg opului amintit, iar desba­­terea procesului a fost amânată pe timp nedeterminat. In curând vom a­­sista deci la o desbatere interesantă a acestui op de valoare, al cărei rezultat va fi, credem, pedepsirea d-lui Cornel Lazar. plin România. M. S. Regele Carol a semnat decretul prin care toate consiliile ge­nerale din ţară au fost convocate în ziua de 5 Februarie spre a se ocupa cu votarea bu­getelor speciale ale drumurilor şi alte chestii privitoare la drumuri. Rezultatul general al alegerilor din Germania. După balotagiile de joi nouile grupări din „ Reichstagul“ german se prezintă astfel: sunt 12 conservatori, 11 din partidul im­periului 10 din uniunea economi­că, 3 din partidul reformei, 18 polonezi, 93 din centru, 3 guelfi, 2 din uniunea țăranilor bavarez, 45 liberali, 2 din uniunea țărani­lor, 1 liberal bavarez, 11 radicali, 110 socialişti, 5 alsacieni, 2 loreni, 1 danez, 2 independenţi, colo în nuvelele dânsului. Forma aces­tor creaţiuni se apropie mult de cea a lui Creangă. Curată, cumpătată şi cur­gătoare. Dovadă următorul pasagiu din bucata „Gherasim“ în care se prezintă în imagini foarte simple şi plastice, icoana unui amurg contemplat la câmp. Boii păşteau alături, ţişnind pe nări suluri albe de aburi, privindu-mă din vreme în vreme, cu ochii lor mari de o adâncă îndurerare ... ... Alături Valea­ Cerniţii curgea cu un clipocit molcom de unde, rece şi limpede, de-i puteai număra toate pietricelele. P­rin valul cernit al înserării abia mai vedeam pe tata stând de mar­ginea porumbiştii şi dând zor inrrăto­­rilor. Vedeam înmlădierea lucrătoarelor, risipite prin foile, cari foşneau uscat, auziam tot mai puţin desluşit frânturi de cântece, glume şi chiote, cari piereau în grabă, pierzându-se în pacea măreaţă a înserării. Aţipiam ghemuit pe oişte. Din când în când mă pomeniam, când­­boii suflau prea aproape de mine sau când venia vre­o lucrătoare să descarce sacul peste vraful de lângă căruţă“. Dl. Ciura nu e somptuos şi dul­ceag, ci e simplu şi natural. Provincia­­lismele folosite cu cumpăt in schiţele dânsului atribuie o distinsă înglădiere limbei. In câteva bucăţi are stilul mă­iestrului Caragiale din nuvela „Păcat“. Cuvintele se îngemănează dând astfel de propoziţiuni, cari prin sobrietatea extremă şi prin nesiguranţa dintre vorbe, ne dau un stil pe care l am putea numi „telegrafic“. Cel mai frapant exemplu în pri­vinţa aceasta ni-l dă dl Ciura în urmă­torul pasagiu, în care se dovedeşte ca un dibaciu mânuitor al frazei: „Ii ziceau Moţul. Se pripăşise la oraş din cine ştie ce sat lăturalnic, dela Vidra ori dela Neagra din creerii munţilor. înalt, spătos, adus puţin de spate îşi păstrase cu îndărătnicie portul dela sate şi meş­teşugul lui de ciubărar. Şedea singur într’o căsuţă dărăpănată, cu coperişul de şindilă pleoştit pe-o ureche“. In resumat cartea dlui Ciura prin însuşirile, cari o caracterisează: origi­nalitatea talentului, varietatea şi bogăţia subiectelor, plutirea autorului la su­prafaţa personagiilor fără pretenţii de a te adânci psihologiceşte şi de a deslega astfel probleme naţionale sau sociale, prin darul de a povesti simplu şi româ­neşte, într’un mod lipsit de meşteşugiri greoaie şi artificiale şi de t­­popoţonări artistice de prisos şi epitete bizare, prin toate aceste însuşiri e chemată să represinte un nou gen în proza arde­lenească, genul foiletonist-impresionist“ iar autorul ei să se înalţe pe soclul său păstrat în templul artelor româneşti. Braşov. Vasile Cotruş. GAZETA TRANSILVANIEI. Conservatorii câştigă 6 locuri dar perd 23 locuri vechi. Partidul imperiului câştigă 5 locuri şi per de 16; uniunea economică câş­tigă 5 dar perde 15, polonezii perd 3, liberalii câştigă 11 dar perd 21, socialişti câştigă 69 perd 12, guelfii câştigă 5 perd 1, alsacienii câştigă 2 perd 2, lorenii perd 1, independenţii câştigă 2 perd 5 locuri. De la ordinea zilei. — Pfui Apponyi. — Contele Khuen. — »Times« despre Aehrenthal. — Numai drept pasiv. — La invitarea Reuniunii vieneze pentru cultivarea poporului (Volksbil­dungsverein) contele Apponyi a ţinut joi, în 25 i. c. o conferenţă în Viena, cu titlul »Amintirile muncii mele par­lamentare de 40 de ani.« Nu ştim, în ce legătură stă munca parlamentară a lui Apponyi cu cultura poporului din Viena, şi astfel nu ştim ce a îndemnat pe numita reuniune a recurge la lumi­nile şoviniste ale lui Apponyi, dar ve­dem, că Apponyi a păţit-o. Şovinistu­­lui conte îi s’a aplicat şi în Viena, ca în America, o lecţie meritată. Când prezidentul mucalitei reu­niuni a dat să salute pe Apponyi, o parte din public a început să cânte im­nul »Goterhalte«, iar alţii strigau : — Jos cu Apponyi! — Jos cu legile şcolare ! — Trăiască Austria! Când demonstraţia era să ia pro­porţii mari, a întrevenit poliţia şi aşa s’a făcut linişte. Apponyi a vorbit în ton arogant despre sine şi despre poporul maghiar, dar la sfârşit în loc de aplauze, a fost huiduit. Când câţiva inşi — probabil Jidani — voiau să aplaudeze, au fost întrerupţi de strigăte puternice şi re­petate : Pfui, huideo.... Agenţia telegr. maghiară zice, că demonstraţia a fost aranjată de stu­denţii naţionali germani şi cu deosebire de către studenţii români. Noi nu ştim, cine au fost demons­tranţii, dar le aprobăm fapta. Bine au făcut. Fie­căruia ce li se cuvine. Prim-mi­nistrul Khuen pleacă — cum am spus — azi la Viena şi mâne, Duminecă va fi primit In audienţă. Se zice, că contele Khuen s’a hotărât la aceasta la întrevenirea prim-ministru­lui Stu­igkh. Khuen se rentoarce mâne la Budapesta şi Luni se va prezenta în cameră. Ziarele vieneze scriu, că Khuen va face propuneri M. Sale despre con­­vocarea delegaţiunilor, apoi despre re­formele militare şi va face cunoscută M. Sale ţinuta, ce are să o ia guvernul faţă de efertul de pace al kossuthişti­­lor şi preste tot faţă de lupta opo­ziţiei. Delegaţiunile, ori va rămânea la postul său contele Aehrenthal, ori se va depărta, nu vor fi convocate decât pe luna Martie. * Deputatul partidului muncii Rónay Jeno a scos o broșură asupra reformei electorale. Părerea lui Rónay e ciudată și o dăm ca o curiositate. Rónay află că e de lipsă schimbarea sistemului e­­lectoral, dar nu că o doresc massele, ci din pricină, că în parlament să se încetăţenească patriotismul, cinstea şi un nivel înalt al inteligenţei. De aceea Rónay zice, că e de lipsă restringerea potrivită a dreptului electoral pasiv şi apoi cu privire la a­­titudinea parlamentară a deputaţilor aleşi şi pentru controlarea chiar şi a vieţii lor private, instituirea unei jude­cătorii anume spre acest scop. Dacă în chipul acesta va fi creiată siguranţa, atunci e lucru secundar şi indiferent, cine are votul activ. Rónay face şi un plan detaiat pentru exersarea votului pasiv şi crede, că planul lui mulţume­şte şi pe radicali şi pe conservativi, deoarece propoziţiile lui delătură scă­derile sufragiului universal, egal şi secret. »Times" din Londra declară că de­­misiunea sau retragerea temporară a contelui Aehrenthal în momentul de faţă, ar fi regretată de toţi amicii păcii. Situaţia e departe de a fi linişti­toare, şi mai puţin liniştitoare însă este în sud-estul Europei, unde Austro-Un­garia joacă un rol atât de important. Contele Aehrenthal a arătat, in timpul crizei anexiunei că în apărarea monarhiei el nu dă înapoi, dar el e în contra faptului ca armata austro-un­­gară să fie concentrată la graniţa ita­liană şi nu vrea să înceapă o politică agresivă, pe contul propriu, în Balcani. * «. Jubireu­l societăţii acad. „Petru Maior “, Budapesta, 25 Ian. c. Aducem la cunoştinţa On. public românesc, că Soc. de lectu­ră „Petru Maior din Budapesta“ singura instituţie academică a uni­versitarilor români din Ungaria şi cea mai veche soc. stud. din Austro-Ungaria îşi serbează în 13, 14 şi 15 Februarie st. u. a. c. împlinirea anului al 50-lea de vieaţă. Dorim ca prăznuirea anului acestuia să fie nu numai pentru noi jubileu, ci a întregei tinerimi din Ungaria, o adevărată săr­bătoare naţională, dovadă de trăi­nicia principiilor de care a fost con­dusă Soc. „Petru Maior“. Voim să aducem sincere sem­ne de pietate şi veneraţie genera­ţiei de la 40—60, care a scris, cea mai frumoasă pagină în istoria e­­evoluţiei noastre sociale ; dorim atunci să aducem mulţumire pre­mergătorilor noştri,al căror carac­ter şi inteligenţă azi ne asigură păstrarea şi desvoltarea datinilor, învăţăturilor şi ideilor naţionale. Voim apoi, ca prin apropierea noastră de an­ public, Societatea să-şi întărească idealul social, ce tot mai mult se impune, să adu­cem adevăratele explicaţii ce in­teresează vieaţa stridenţească mai de aproape şi să expunem un tab­lou fidel al inimii, sufletului şi al raţionalismului nostru, de la afir­marea cărora depinde mersul so­cietăţii din viitor. Avem să ne clarificăm rostul nostru în socie­tate şi să vorbim de relele şi boalele ce ni le aduce mizeria ma­terială şi primitivitatea mediului master in care ne petrecem vieaţa. Am dori, ca pretenziunile noastre, de-a lărgi marginile de activitate şi de-a susţine principii noui, a mă­­surat cerinţelor sociale mai multe şi mai bogate în variaţiuni, se gă­sească un echou adevărat, de dra­goste, ca atunci de fapt să fim fe­riciţi, că avem o mică şi drăguţă „universitate“ românească în Un­garia. Comitetul a luat cele mai ex­­tinse măsuri pentru reuşita pro­gramului ; succesul ne e asigurat mai ales că avem de patroni pe cei mai distinşi şi autoritari băr­baţi din Ardeal şi Ungaria. „ De­o­camdată vom publica numai programul general al serbărilor. Marţi, în 13 Febr. »Seara de cu­noştinţă“. Mercuri în 14 Febr. Ser­viciul divin, şedinţă literară, seara concert, la care ne este asigurat concursul celei mai mari artiste de la noi Doamna Lucia Cosma.— Joi în 15 Febr., banchet, serată dansantă iar de vom avea noro­cul putem să sărbătorim şi parti­ciparea scriitorilor noştri la o e­­ventuală şezătoare. Rugăm un­ public românesc, să se considere şi pe această cale de invitat, de cumva vom perde din vedere invitarea specială. Ioan Fleien preşedinte. Scrisoare din Bucureşti. — Campania opoziţiei unite. — So­sirea lui C. Rakovsky în ţară — Noua gazetă „Lumina“ — Ştiri. — Buc. 12 Ian. 912. După retragerea opoziţiei din par­lament, opoziţia unită, adică tachiştii şi liberalii au început a aranja întruniri prin ţară şi prin diferite culori ale Ca­pitalei. Lumea de sigur, s’a dus, ca să audă jăluiriie şi unora şi altora, mai ales în chestia tramvaielor comunale şi în alte chestii. Duminecă . c., a fost o mare în­trunire de protestare în sala Băilor E­­foriei, când au luat cuvântul d-nii I. I. C. Brătianu şi Take Ionescu, după care s-a făcut manifestaţie de stradă. Lume fusese adunată n altă, fiind bine retri­buit cel ce luă drumul până la Bucu­reşti. . . Manifestaţia a fost de două feluri una pentru cele două cluburi ale opo­ziţiei, când s-au aclamat diferiţi mem­bri marcanţi ai partidelor din ooziţia unită şi una pentru geamurile clubului conservator, cari au dispărut până la unul, în cel mai scurt timp posibil. Dar aci manifestanţii au fost o­­priți de forţa armată. După obişnuitele somaţii a început şarja şi multe persoane au fost rănite. De alături de clubul fa­­chist s’au tras două focuri de revolver. Cei cari le-au tras au fost arestaţi, ş-a­­cum sunt în penetenciarul de la Vă­căreşti. Apoi s’au retras, huiduind pe cei dela guvern şi aclamând pe şefii opo­­ziţiunei. S’a cântat şi „Deşteaptă-te Ro­mâne». Acest imn naţional n’ar fi avut loc la aceste demonstraţii de stradă. Dar pentru ce a fost această mare întrunire? Foarte simplu: pentru a se aproba retragerea opoziţiei din parla­ment. Dar acest lucru se putea face şi fără manifestaţie de stradă. De Luni lucrurile şi-au luat mer­sul lor obişnuit. * A sosit în ţară şi d-nul C. Rakov­­sky, socialistul expulzat de fostul gu­vern liberal, pentru a-şi regula dreptu­rile cetăţeneşti şi diferite afaceri fami­liare. Nu va sta mai mult de-o luna, se zice. Nu ştim dacă decretul de expul­zare nu va r­ai fi valabil şi dacă nu i se va da voie de-a rămânea în ţară, fiind cetăţean, şi dacă nu va continua să aţâţe spiritele fmuncitorilor sindica­lişti, cari au apucat pe drumul greşit al politicei socialiste, şi nu va exploată cu Cocea, Dragu et Comp. buna credinţă a lor.... * La 1 Februar­i, va apare noul ziar cultural şi de informaţii „Lumina“ sub direcţia d-lui profesor N. Iorga. Va căuta să dea : informaţii sigure şi precise, ştiri controlate şi nepărtinitoare Va avea cronică politică, economică şi financiară, — rubrici speciale despre chestiile şcolare, militare, religia e — Cronici treatrală, muzicală, sportivă, dări de seamă, — corespondenţe din toate oraşele ţerii şi din cele mai de seamă centre străine, şi se va da o deosebită atenţiune mîşcăriii sociale, chestiei ţărăneşti şi chestiei evreeşti Din redacţia acestui ziar fac parte oameni cu competenţă în diferitele ma­terii pe care le va trata. Abonamentul va fi anual de 20 lei. Se primesc abonamente, anunţuri articole, corespondenţe şi orice altele ce privesc redacţia şi administraţia zia­rului, numai pe adresa : Mihail Lăsă­­rescu-Olteanu, Librăria «Neamul Ro­­mânesc, Calea Victoriei 107, Bucureşti. * « A apărut un nou ziar naţiona­­listo-democrat, «Unirea», redactat de d-nii advocaţi Krim şi Cuzin, din Iaşi. in primul număr articole de d-nii Du­mitru C. Negruzi, Alexandru Cuzin, Cor­­neliu Carp, etc. Promite a fi de mare folos pentru reuşita ideilor, în numele cărora luptă în mult înstrăinatul Iaşi. (Adj. Str. Gh. Mârzescu 10 Iaşi). La alegerile de la 15 Ian. c. pen­tru colegiul III de Dorohoiu, candidează şi d-nul N. I. Buţureanu, fost inspector comunal şi agricol avocat şi director al foii­i Solia», din patea partidului na­­ţionalist-democrat. Şi dorim şi pe a­­ceastă cale deplină isbândă. — Poetul St. O. Iosif,­­va scoate în curând un nou volum, întitulat « Cântece». — «Neamul Românesc politic», şi-a început al VII. an existenţei sale. Arti­cole semnate de d-nii N. Iorga, Arch. Iuliu Şeriban, etc. Titu Şerb­an. Nr. 11-1910. Externe. Aplanarea conflictului italo fran­cez. Din Paris se anunţă, că inciden­tele franco-italiene sunt socotite ca aplanate în principiu, cu toate că tra­tativele vor mai dura câteva zile. Gă­sirea unei formule satisfăcătoare pen­tru ambele părţi întâmpină oare­cari dificultăţi. —o— Votarea tratatului franco-german. Comisia senatorială pentru studierea acordului franco-german, a votat tra­tatul cu 15 voturi pentru şi 2 contra, fiind şi 4 abţineri. Războiul italo-turc. Din Benghazi se anunţă oficial, că în ziua de 23 ia­nuarie au avut loc mai multe ciocniri între avantposturile italiene şi turceşti. Turcii au pierdut 150 morţi şi răniţi Italienii n-au avut perderi. O telegramă oficială din Hom­s anunţă, că în zilele de 22 şi 23 ianu­arie, două tunuri de munte turceşti, transportate din Gharian, au deschis focul din depărtare contra poziţiu­­nilor italiene, dar fără a le pricinui stricăciuni. — p— Regele Angliei cătră preşedintele Falllères. Regele Angliei a adresat din Malta o telegramă preşedintelui Fallie­­res, mulţămind pentru cinstea ce i s-a făcut trimiţându-se o escadră franceză spre a-i saluta. Regele relevă frumoasa înfăţişare a escadrei. D-nul Fallieres a răspuns mulţumind pentru sentimen­tele exprimate de rege, cari vor fi adânc apreciate de naţiunea franceză. — p— Conspiraţii pentru regimul repu­blican în Muntenegru. «Croatische Co­­respondenz» află din Cattaro, că poliţia din Muntenegru a dat de urma unei conspiraţii secrete, care voia să intro­ducă regimul republican în Muntene­gru. S-a constatat, că membrii acestei conspiraţiuni se află la Belgrad şi sunt Muntenegreni refugiaţi în Serbia. Mai mulţi membrii ai acestei conspiraţiuni se află la Paris şi în America. Aceştia vor să proclame republica în Mun­tenegru. Scrisoare din Budapesta. — Câteva impresii. — Dela societatea „Petru Maior». — Pentru acela, care a petrecut mai mulţi ani în Bucureşti şi acuma vine pentru întâia dată la Budapesta, găseşte o deosebire mare între cele 2 oraşe. In Budapesta ţi se remarcă cafe­nelele multe în fiecare colţ de stradă. Şi toate au clienţi, toate elegante. Nu se poate altfel explica asistenţa lor, decât că vieaţa de cafenea e foarte desvoltată. Dar nu numai atât. Pe când în fie­care colţ de stradă vezi o cafenea, fiecare casă are 3—4 magaz.de încălţă­minte, sau de coloniale, sau de lipscă­­nie şi mode noui de bărbaţi şi dame, a­­cestea din urmă de o mare eleganţă. Apoi tramva­ie electrice, ce trec la fiecare 2 minute. Străzile şi bule­vardele drepte şi largi, casele mai toate cu 3—4 etaje etc., îi dau Budapestei o aparenţă destul de frumoasă. Vieaţa de cafenea, vieaţa comercială şi industrială e desvoltată, vieaţa spiri­tuală înaltă, însă e mai puţin întinsă, de­cât în Bucureşti. Unde sunt aci cursurile magistrale de la facultăţi, ale lui Xenopol-Iorga, Toma Ionescu, Mada­­rescu, Rădulescu-Motru, Buicliu, Babeş, Angelescu, Disescu etc. Unde cursurile plăcute şi drăguţe ale Universităţii populare, teatrele excelente şi gratuite pentru studenţi ? De altfel e altul spiritul pe aici şi alte sunt şi condiţiunile.

Next