Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1913 (Anul 76, nr. 239-262)

1913-11-26 / nr. 258

Nr. 258—1915. BA ZB T A T R A 5 8 I L V A R T 11. Dară România s’ar lăi*a evidluaâ în politica ei de starea Românilor din afară de regat, nici nu s’ar gândi la o altă alianţă decât la a noastră; i*ar fi cu neputinţă să se alieze cu Serbia. De aceea trebuie să protestez energic de altă parte, împotriva pă­rerii greşite că evenimentele externe ar putea să infiuinţeze politica de na­ţionalitate a naţiunei mag­hiare. Eu faţă de politica de naţionalitate am lucrat în semnul înţelegere!, a­ atrac­ţiunei paşnice, in special faţă de rasa românească propovăduiesc acum de 20 de ani, cu cuvântul şi cu fapta, că între naţiunea română şi cea ma­ghiară există o armonie de interese (Aprobări), că misiunea noastră, isto­rică înaintează pe căi paralele, se com­­plectează reciproc şi că noi numai in acel caz ne vom împlini chemarea, dacă, răzimaţi de concentrarea de forţe germane din mijlocul Europei, vom apăra împotriva curentului panslav ameninţător pacea, cultura şi liberta­tea Europei. (Aprobări). In acest punct interesele noastre sunt identice. Ar­monia de interese residă in adâncul împrejurărilor şi nu trebuie decât să îndepărtăm unele straturi geologice suprapuse ce în urma desvoltării istorice de veacuri, a intemperiilor, luptelor, suferinţelor şi neînţelegerilor acoper ca o scoarţă străină substratul omogen. (Vă aprobări). Pentru problema aceasta trebue să muncim, la această problemă am muncit eu până acuma şi muncesc şi azi, dar să fie convinsă en­ Cameră, problema nu e pendentă nici de fluc­tuaţiile zilnice ale politicei interne sau ale politicei externe. Muncesc pentru rezolvirea acestei probleme, pen­tru ca au ui convins că marile şi statornicite interese ale naţiunei maghiare cer direcţia aceasta şi sunt de părere, că tot, la deslegarea ei trebuie să mun­­­cească toţi Românii adevăraţi, credin­­cioşi rasei lor, pentru câ şi interesele naţionale ale rasei româneşti cer a­­cestei (Aprobări). Şi, — am spus şi cu altă ocazie, — nu putem să cerem Românilor din Ungaria să nu se intereseze de viitorul fraţilor lor din statul liber, de evoluţia viitoare a naţiunei române, de mări­mea ei viitoare. Din contră. Doar nu­mai acel om are valoare deplină, care urmăreşte cu căldură realizarea idea­lului naţional. Dar aceia dintre Ro­mâni, pe cari soarta i-a aşezat în Un­garia au aceiaş misiune faţă de idealul lor naţional, pe care o au aceia dintre Germani, cari sunt cetăţeni ai Ungariei. Eu nu-i cer nici germanului din Unga­ria să rămâe indiferent în faţa desvol­tării ce ia marea naţiune germană, dar trebue să simtă, că şi numai în acel caz aduce bune servicii idealurilor ger­mane, când în locul unde a fost aşe­zat de provedinţă, munceşte pentru for­tificarea acelei monarhii, şi în interio­rul m­Altora nontrii forti­fic­­area noti­ti­că a acelei naţiuni maghiare, a cărei ani­mare politică serveşte în acelaş timp şi marilor scopuri naţionale germane. (Vii aprobări). Aceiaş chemare o au şi Românii locuitori în Ungaria. La rândul lor şi ei — nu vor să smulg din sufletul lor idealurile naţio­nale şi nu­­ aş respecta dacă n’ar trăi aceste idealuri în sufletul lor, — zic, şi ei la rândul lor nu vor aduce servicii monarhiei dacă prin iredentism vor submina situaţia naţiunei maghiare în monarhie, dacă vor să aservească mo­narhia tuturor încercărilor federaliste, încercări de caracter slav, ci dacă vor fi stârpi­tori ai dualismului, ai statului ungar milenar, pentrucâ atât monarhia dualistă, cât şi statul ungar zidit pe temeiuri naţionale vor fi în interesul lor propriu aliatul stabil şi credincios al României .Aşa e! Aşa e! Sunt pătruns de aceste adevăruri mari, pentrucâ ele există in adâncimea lucrurilor. Durere, azi suntem încă foarte depart® ca ele să fi pătruns în straturile largi ale popoarelor. Aceste adevăruri mari trebue sădite în sufletul poporului. Românii şi Ungurii trebuie să-şi dea osteneli deopotrivă pentru ca să risipească divergenţele acumulate, căci numai aşa vor servi intereselor neamului lor. Eu mi am făcut partea de muncă in acest scop, în toate situ­aţiile în cari am fost, şi nu mi-a păsat nici de critică nici de neînţelegerea ce am întâmpinat, ci m-am bizuit să-mi apropiu noţiunea de acest mare scop şi în firul schimbului de idei ce urmez azi cu unii din acei concetăţeni români ai noştri cari au influenţă în mijlocul unei mari părţi a concetăţenilor lor. Asupra acestora azi nu pot să mă declar şi nu voi să desmint nici false de ştiri date de ziare. Trebuie totuş să fac o observaţie, în deplin acord cu d-l de­putat. Motivele de ordin personal nu au intervenit niciodată in firul amintitului schimb de idei. Nici eu şi nici domnii din chestiune n’au adus în legătură des­legarea problemei cu vre-un interes ori aspiraţie de ordin personal. Dimpotrivă, trebue să căutăm baza obiectivă, să gă­sim condiţiile prealabile cari să faci­­­teze armonia sufletelor. Ca să se facă aceasta, cred că e o singură modalitate. E necesar, ca concetăţenii noştri ro­mâni să adopte fără rezerve, fără gân­duri ascunse, fără tendenţe de-a schimba ceva din esenţialul stărilor de a zi — idea statului­­maghiar ridicat pe bază naţională milenară. (Aprobări). Să primim această stare de drept, care deschide un teren liber desvoltă­rii culturale şi economice a concetăţe­nilor noştri nemaghiari. Dacă azi ei nu pot cuceri pe deplin acest teren, dacă nu pot înainta după cum ar trebui, cauza trebuie căutată tocmai în neno­rocitele divergenţe, în multele echivo­­curi şi în­­toate simptomele cari dau temei neîncrederii şi imbold sentimen­telor duşmănoase. Să restabilim odată pacea sufletelor (îii aprobări), să sta­bilim condiţiile primordiale, cari nu se pot altfel decât dacă recunoaştem pe faţă identitatea, armonia ţintelor noas­tre finale. (Vii aprobări) ‘şi atunci sunt convins că armonia restabilită îşi va da fructele binecuvântate în cel mai scurt timp, pentru că românimea din patrie, în atmosfera bunei înţelegeri ce ne va înconjura pe toţi va putea să se desvolte şi mai liber, mai îndrăsneţ şi mai repede decât s’a desvoltat până a­­cuma. (Aprobări). Nu voi să întru acum în detaiuri politice dar faţă de cele înşirate de d­l deputat trebue să constat că în ultima jumătate de secol Românii din Ungaria au realizat şi ei progrese frumoase. S’au înmulţit, s’au întărit, economiceşte au înaintat pe terenul agriculturei, au luat avânt uriaş în comerţ şi pe tere­nul creditului şi s’a desvoltat o mare, puternică şi conştientă pătură intelec­tuală românească, care ştie să-şi ex­­porteze, ştie să-şi facă pe deplin misi­unea nu numai aici, ci trimite şi cu­rente puternice dincolo, spre România. Zic, rezultatele experimentale ale opre­­siunei sunt pentru Românii din Unga­ria mult favorabile Ce priveşte chestiunile concrete înşirate de d. deputat, să nu vorbim de chestiunea pădurilor şi a păşunilor, deşi aici stau faţă în faţă două mari interese comune, interesul de a prăsi vite şi interesul de a nu se devasta pădurile. Şi să mă credeţi, nu lucrează împotriva interesului poporului cel ce voieşte să previe o devastare şi pe mai departe a pădurilor Ungariei. A­­duceţi-vă numai aminte de potopurile cari în acest an au pustiit grozav chiar ţinuturile naţionaliste, sărace. A­duceţi-vă aminte de miile de bravi ţă­rani români, cărora potopul le-a răpit nu numai bucătura din gură, ci le-a dărâmat şi­­căscioarele. Fenomenele a­ceste se pot atribui stârpirei pădurilor, în mare parte. E greu să găseşti mă­sura corectă. Funcţionarii silvanali poate n’au la fel de desvoltat simţul pentru amândouă aceste interese. E de datoria noastră, a celor ce conducem afacerile obşteşti, să găsim egalarea a­­cestor interese. Dar mult vă rog să nu aruncaţi în mijlocul poporului ieftinul material de agitaţie, că interesele po­porului al u­uiBouvd­uorano, oau schui­­bat condiţiile păşunatului conform in­tereselor de îngrijire a pădurilor. Nu trebuie să picurăm otava nemulţămi­­rilor naţionaliste în chestiunea agrară Cealaltă chestiune d­e cauza e­­piscopiei de Hajdudorog. Dela înfiinţa­rea episcopiei de Hajdudorog, încă n’au trecut atâtea luni, câţi zeci,­de ani a reclamat această înfinţare. Cred că nu e la loc marea nerăbdare din pricină, că în chestiunea revizuirei nu s’a făcut încă nici un pas definitiv. Căci doară această chestie trebuie rezolvită în mod calm, cu prevedere şi cu eroarea realităţii obiective. (Ade­vărat! Aşa­­ !) Guvernul actual nu se dă îndărăt dela o revizuire a acestei chestii, ei va examina faptul daca în­tr’adevăr la episcopia Hajdudoroghului au fost anexate comune dela periferi­ile acestei episcopii, cam­ mai bine era să­i rămas în diecezele române, în cea dela Gherla sau Oradea-mare. Și aceasta cu atât mai mult, deoarece, du­pă cum judecă ori­care maghiar, gu­vernul nu consideră chestia episcopiei de Haidudorogh din punctul de vedere al maghiarizării, sau din punct de ve­dere agresiv, ci din punctul de vedere al legitimei apărări. (Aprobări vii). La înființarea episcopiei de Haj­dudorogh am avut ca idee fundamen­tală, că după ce am văzut că prin lim­ba românească în sânul diecezei gre­­co-catolice decurge o puternică pro­pagandă de românizare, să putem salva pentru naţiun­ea maghiară pe acei cre­dincioşi greco-catolici, cari sunt ma­ghiari neaoşi. Dacă în aceasta privinţă s’au co­mis greşeli la stabilirea hotarelor, gu­vernul este gata să repare aceste gre­şeli, numai să avem puţină răbdare, şi linişte fiindcă regularea acestei ches­tii nu sa poate face aşa de uşor, după cum aţi voi Dv. In legătură cu acestea trebuie să atrag atenţiunea dv. asupra unui lucru. In episcopia de Hajdudorog se află — după afirmarea dv. — 20—24 parohii nemaghiare. Dar in episcopiile româneşti se află multe mii de credincioşi ma­ghiari. Dacă dv. sunteţi atât de sensibili văzân­d credincioşi români aparţinând episcopiei ungureşti, atunci binevoiţi a concede şi faptul că împreună trebuie să stabilim garanţiile privitor la asigu­rarea fiinţei naţionale maghiare a cre­dincioşilor greco-catolici maghiari a­­parţinători azi episcopiilor româneşti, ca să avem garanţii că în viitor a­­colo se vor abandona tendinţele de ro­­mânizare. (Aprobări vii şi aplauze în dreapta). Nu vreau să mai obosesc atenţiu­nea în­ camere cu amănunte. Observ numai, că guvernul va continua cu stăruinţă şi putere munca începută, în credinţa, că va reuşi să ajungă la în­ţelegere şi cu acea parte a Românilor din patrie, cari până acum au stat în serviciul politicei naţionaliste. Re­zultatul nu depinde numai de la noi. Dacă această înţelegere nu se va putea realiza, noi ne vom uizui din toate pu­terile să ne răzimăm pe acea parte a Românilor din patrie, pe care am reunit şi până acum şi sper că în viitor vom reuşi s-o convingem şi mai mult des­pre primejdia politicei naţionaliste, chiar şi din punctul de vedere al Românilor. Această grupare a Românilor va dove­di că e gata să ne ajute în luptă con­tra politicei naţionaliste. Dar şi până se va rezolva această chestie, când vom şti dacă va trebui să luăm lupta, ori — ceea ce ar fi mult mai bine pentru toţi factorii interesaţi, — vom reuşi să luăm odată de la or­dinea zilei aceste divergenţe păgubi­toare, zic, şi până atunci guvernul un­gar va merge liniştit pe calea sa, va respecta legea, va respecta toate drep­turile ce compot cetăţenilor nemaghiari ai patriei, dar totodată va susţine cu toată hotărârea şi consecvenţa, faţă de ori­cine şi faţă de orice atac toate pre­­tenţiunile statului naţional maghiar toate pretenţiunile politicei naţionale maghiare. Recomand a se primi bud­getul. (Aprobări vii şi aplauze pe băn­cile guvernamentale). Ș­T­­­R I. — 25 Noemvrie 1913. Ştiri din România. Direcţia ge­nerală a poştelor a tipărit o serie de 6 soiuri de timbre poștale, desti­nate să comemoreze anexarea noui­­lor teritorii la România. Aceste timbre se vor pune în vânzare în ziua promulgării acestei anexiuni. Vignetele acestor timbre, de diferite valori, reproduc scene din timpul mobilizării sau desemnuri alegorice. — Statul rus a făcut României o propunere de a se stabili o înţelegere pentru înlesnirea importului în Rusia a petrolului românesc. — Serviciul statisticei de la minis­terul de finanţe, în urma unui ordin al ministrului, a început o statistică a pi­o­-—• ~j. X411 n*» fM /y#*i rlonfif fio IflDft ho/*— tare. — M. S. regele a acordat motu proprio »Coroana României« in gradul de comandor d-lui general Bogdan, sub­­respector al cavaleriei și fost coman­dant al diviziei independente de cava­lerie, care a capturat la Ferdinandovo o brigadă bulgară. — Ministerul de finanţe, având în vedere, că în ţară se introduc galbeni austriaci de aur leiţi (de 4 ducaţi), pe care-i cumpără ţăranii pentru salbe şi cari în realitate valorează mult mai pu­ţin decât e preţul cu care se vând, a oprit importul acestor monede. — Se anunţă din Focşani, că vice­preşedintele soc. evr. de colonizare »Ica«, d-l Wolf Netter a sosit acolo, având de gând să viziteze mai multe oraşe din Ţară, căutând să îndemne populaţia e­­vreiască să se pregătească pentru o a­­propiatâ emigrare în Palestina. — Congresul Musulmanilor s-a ter­minat. S-a ales o comisie care să pre­zinte primului ministru şi preşedinţilor Corpurilor legiuitoare următoarele de­­dorinţe ale musulmanilor: 1) Înfiinţarea unui inspectorat mu­sulman pentru întreagă Dobrogea şi Ca­­drilater, care post să se încredinţeze unui musulman , şi a patru revizor­ate în cele patru judeţe. 2) Să se ia măsuri de a se opri emigrările musulmanilor. 3) Ridicarea unui monument la Medgid-Tabia (Sdistra) de către musul­manii din Dobrogea şi cadrilater ca semn de recunoştinţă cătră tron, patrie şi ar­mata română. 4) Să se înfiinţeze în cadrilater o parte d­e jandarmerie de cătră musul­mani, iar dacă nu se găsesc, să fie nu­mai dintre Români, cari io inspiră mare încredere. Congresul »Soc. ortodoxe a femei­lor romane«. Din Iaşi ni se scrie : Ma­rele congres al »Societăţii ortodoxe a femeilor române sa deschis Sâmbătă la Iaşi cu o deosebită însufleţire, în mij­locul unui număros şi entuziasmat pu­blic sosit din România şi din celelalte ţâri locuite de Români. După o solem­nitate la Mitropolie, I. P. S . Mitropoli­tul Pimen al Moldovei a deschis con­gresul în sala Teatrului Naţional, unde s au cetit numeroasele telegrame şi scrisori de felicitare din toate unghiu­rile Românismului, între cari una a Mi­tropolitului P­an Meţianu din Sibiu şi una a episcopului din Caransebeş, Miron Cristea. Au urmat apoi conferinţele a­­nunţate în program şi cetirea rapoar­telor despre activitatea Societăţii, care a fost salutată de mai mulţi vorbitori. D l protopop Ghidiu din Caransebeş a salutat congresul în numele episcopu­lui Cristea şi al Românilor din Ungaria, iar d­in­ S. Mehedinţi a vorbit despre Renaşterea României. S au expediat te­legrame : M. S. Regelui şi Familiei prin­ciare, Mitropolitului Konon şi Mitropo­litului Meţianu din Sibiiu, Episcopului Cristea din Caransebeş şi doamnelor Olga Sturza şi Anastasia Filipescu. Seara a avut loc marele festival în sala Teatrului, dat în onoarea con­­gresiştilor, unde a vorbit d-nul A. D. Xenopol despre »Ideea Naţională«. Cu aceasta s-a încheiat prima zi a con­gresului. Principele Carol al României loco­tenent în armata germană. Din Berlin se anunţă: Principele Carol al Româ­niei va sosi în luna ianuarie la Berlin şi cu consimţământul împăratului Wil­helm va întră ca locotenent la regi­mentul I de gardă german, spre a-şi complecta cunoştinţele militare. Un banchet în onoarea d lui Gri­­gore Bilciurescu. Din Budapesta se a­­nunţă, că ofiţerii regimentului 6 de in­fanterie, al cărui proprietar este regele Carol al României, au dat alartăeri un banchet în onoarea d-lui Grigore Bil­ciurescu, noul consul general al Româ­niei la Budapesta. A luat­ parte la acest banchet şi secretarul consulatului, d-l Augustin Paul. La şampanie colonelul a băut in sănătatea consulului, iar con­sulul răspunzând a declarat, că va în­treţine tot aceleaşi relaţiuni intime cu ofiţerimea ca şi predecesorul său. S-a expediat apoi o telegramă de simpatie a lui Derussy, ministrul României la Sofia, fost consul general la Budapesta. »Domnul notar«, piesa d lui O. Go­­ga a fost admisă de comitetul Teatru­lui Naţional din Bucureşti şi se va re­prezenta în cursul lunii ianuarie. O ciocnire de trenuri a avut loc Vineri, între staţiile Goleşti şi Piteşti din România, între un tren de marfă şi unul personal. După prima relataţie oficială, numărul victimelor este de 4 morţi, 4 grav răniţi şi 6 persoane ră­nite mai uşor. Cauza accidentului se atribue impiegatului de mişcare din Piteşti. Aviz. D 1 Dr. P. Preda face cu­noscut că şi a deschis cancelaria advo­­caţială în Timişoara. Strada Hunyadi Nr. 14. 1­2 Ştiri mărunte. Alab­aeri­s a în­cheiat în Londra asigurarea căilor fe­««4 a «. D o r f i fi n jr---nim moi ama­nd­ioniimnn din lume — de 537,900,000 lei. — Revista »Rolland von Berlin« scrie, că împăratul Wilhelm a făcut ur­mătoarea declaraţie privitor la ofiţerii cu mustăţile rase: »Un adevărat băr­bat poartă mustăţi«. A doua şezătoare literară aran­jată de despărţământul nostru al »Aso­­ciaţiunii« în amintirea poetului Iosif şi Ilarie Chendi, s’a ţinut eri, Duminecă, în 7­­. c. în sala liceului român de aici. Unul din conferenţiari, dl Horia P. Petrescu fiind plecat la congresul femeilor ortodoxe rom. din Iaşi, con­fe­ren­ţa despre Iosif­­ o ceteşte dl. prof Dionisie Nistor. In conferenţa, după ce se dau scurte date biografice, se in­sistă asupra lirismului lui Iosif, se re­levează partriarhalele lui, poemul: »Din zile mari,« în amintirea lui Ştefan-cel-mare, traduceri, teatru etc. Conferenţiarul ne a dat o icoană, deşi scurtă, dar întreagă, despre activitatea literară a regretatului nostru poet. După o inferenţă d-l prof. Dr. Alexan­dru Bogdan a cetit mai multe din po­eziile lui Iosif, completând astfel por­tretul făcut poetului în conferenţă. Ca­p. 3 şi-a cetit prof. Dr. I. Ba­tiu valoroasa sa lucrare asupra lui Ila­rie Chendi. D-l Baciu ne prezintă în linii marcante pe eminentul, dar de multe ori severul critic, care timp de zece ani a fost un factor necesar în mişcarea şi desvoltarea noastră literară. Chendi a controlat întreagă vieaţa noastră literară din România şi Ardeal, pretinzând direcţie sănătoasă, naţională.. In fine d-l Dr. Haciu a cetit caracteri­zarea interesantă, ce a facut-o Chendi poetului Alexandri.. Şezătoarea literară a avut un bun succes. Conferenţiarii au fost viu aplaudaţi din partea publicului numeros Dar. Ilust. Don­n consilier intim Iosif Szteréryi a dăruit Comitetului Reuniuni femeilor române din Braşov suma de 50 lor pentru îmbrăcarea copiilor săraci de Crăciun. Primească mărinimosul donator şi pe ca­sa aceasta adânca noastră­­ mulţămită Maria B. Paiulescu, pres. | Chestiuni pedagogice. Dare de seamă asupra mişcării literare pedagogice din anul şcolar 1912/13. De Ananie Boldor. (Urmare). In cele din urmă trei capitole, în legătură cu cele precedente, autorul tra­tează diferite probleme din sfera educa­ţiei morale şi estetice. Aşa în capitolul al cincilea: problema optimismului şi a scepticismului pedagogic cu privire la educabilitatea naturii omeneşti, cum se poate respecta individualitatea copiilor la instrucţie, la aplicarea măsurilor dis­ciplinare (minciuna, lenevia, prostia), îm­părţirea învăţătorilor pe clase, sistemul de rotaţie. In capitolul al şaselea determină autorul rolul activităţii practice pentru formarea caracterului. O direcţie nouă în pedagogie, care face propagandă pentru o direcţie practică în şcoală, aşa numită „Arbeitschule“, împotriva şcoalei de până acum care stătea mai mult în serviciul intelectualismului... Arată im­portanţa grădinei, atelierului şi laborato­rului şcolar în aceasta. In capitolul al şaptelea analizează în mod filozofic în ce constă frumosul şi prin ce se condiţionează atitudinea estetică, pentru a deriva din aceasta analiză ce norme sunt a se observa la educaţia estetică a copiilor“. Cartea tractează probleme de­ o importanţă deosebită cu „o rară com­­petinţă şi profundă înţelegere filozofică “ Se recomandă cu multă stăruinţă fiecărui om de şcoală doritor a se cla­rifica asupra acestor probleme. 2. Emanuel Kant „Tratat de Pe­dagogie". După tradu­ţia Jules Barni de C. V. Butureanu institutor. Bibi. pen­tru fr»fi TM­ rti 770----771 Prof ni Cl(\ fini«.« „Despre acest tratat zice Jules Barni, — unul din cei mai buni cunos­cători ai operelor lui Kant, — nu este un tot armonios şi complect, în schimb însă este o lectură pe cât de uşoară şi instructivă pe atât de atrăgătoare şi so­lidă“. Kant este admiratorul lui Rous­seau şi de acea între ideile despre edu­caţie a lor găsim o mare asemănare. In această broşură găsim o sumă de idei de o valoare incontestabilă să­nătoase cari ar putea contribui mult la regenerarea şcoalelor noastre. In introducerea acestei cărţi însă vorbeşte despre educaţie în general, ca o necesitate a perfecţiunii naturii ome­neşti, apoi despre greutăţile educaţiunii şi diferitele grade de educaţie. Partea 1 se ocupă cu ’educaţiunea fizică şi partea II cu educaţia practică. Această carte cuprinde o lectură uşoară, folositoare şi sănătoasă atât pentru în­văţători cât şi pentru mame; ea este foarte potrivită şi pentru bibliotecile adulţilor. ’ 3. Aslan G. »Educaţia prin sine însuşi«. Bibi, pentru toti N-rii 787 si 788. Preţul 60 fileri. Aceasta carte cuprinde o serie de prelegeri ţinute de d-l G. Aslan docent la Universitatea din Bucureşti. Ea con­ţine sfaturi de mare interes­ pentru stu­­d­enţime: „Ţinta noastră a fost, zice au­torul, de ordine practică, cum să se conducă un student pentru a-şi între­buinţa cât mai bine anii tinereţei, astfel ca să nu regrete nimic mai târziu“. In modul cum e tratat subiectul, zice revista „Şcoala“, avem înaintea noastră numai­­sfaturi practice pentru combaterea deprinderilor rele. In aceasta privinţă autorul a cules un material bo­gat, pe care l-a expus în mod sistema­tic şi într’un stil uşor. Cartea se va ceti cu ’folos de fiecare şi va contribui la vulgarizarea cunoştinţelor asupra mij­loacelor pentru fortificarea intelectuală şi fizică. Faptul că aceasta carte a apă­rut acuma în a treia ediţie, ne dove­deşte, că problemele educaţiei intere­sează tot mai mult publicul - cetitor ro­mânesc, ceea­ ce afirmă existenţa unui curent sănătos de regenerare culturală. (Va urma). Proprietar: Tip. A. Mnăreşicmu: Branişte & Comp Redactor responzabil: Ioan Brotta, t­aglaa 3 Repetiţiile reuniune! de cântări reiau începând cu ziua de mâne. Marţi la oarele 6 seara. Avis membrilor activi. Aviz. Dl Dr. Aurel Dobrescu me­dic la spitalul oraşului ne anunţă că pleacă într o călătorie de studii, de un­de se va reîntoarce numai în 28 , e. n. Apollo-Bioskop. Marţi şi Mercuri în 9 şi 10 Decemvrie. După cererea ge­nerală, mare serată humoristică. Pe malul râului Rhummel (vedere). Cum putem face binefaceri (după natură). »Proba de mobilizare« (şlager humo­ristic). Cea mai nouă comedie: »Vin sălbateci« în 2 acte. »O glumă de vară« comedie în 2 acte. Cel mai nou slager al sesonului. »Un adio tragic« mare dramă socială în 3 acte. In cafeneaua »Coroana« concer­­tează muzica militară în fiecare Marti. Mercuri, Joia, Sâmbăta şi Dumineca Intrarea gratuită In restaurantul ote­lului »Coroana« va concerta deaseme­­nea muzica militară în fiecare Dumi­necă și Joi dela 8—10 oare seara. In­trare gratu­ia. 2— 10

Next