Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1913 (Anul 76, nr. 239-262)
1913-11-26 / nr. 258
Nr. 258—1915. BA ZB T A T R A 5 8 I L V A R T 11. Dară România s’ar lăi*a evidluaâ în politica ei de starea Românilor din afară de regat, nici nu s’ar gândi la o altă alianţă decât la a noastră; i*ar fi cu neputinţă să se alieze cu Serbia. De aceea trebuie să protestez energic de altă parte, împotriva părerii greşite că evenimentele externe ar putea să infiuinţeze politica de naţionalitate a naţiunei maghiare. Eu faţă de politica de naţionalitate am lucrat în semnul înţelegere!, a atracţiunei paşnice, in special faţă de rasa românească propovăduiesc acum de 20 de ani, cu cuvântul şi cu fapta, că între naţiunea română şi cea maghiară există o armonie de interese (Aprobări), că misiunea noastră, istorică înaintează pe căi paralele, se complectează reciproc şi că noi numai in acel caz ne vom împlini chemarea, dacă, răzimaţi de concentrarea de forţe germane din mijlocul Europei, vom apăra împotriva curentului panslav ameninţător pacea, cultura şi libertatea Europei. (Aprobări). In acest punct interesele noastre sunt identice. Armonia de interese residă in adâncul împrejurărilor şi nu trebuie decât să îndepărtăm unele straturi geologice suprapuse ce în urma desvoltării istorice de veacuri, a intemperiilor, luptelor, suferinţelor şi neînţelegerilor acoper ca o scoarţă străină substratul omogen. (Vă aprobări). Pentru problema aceasta trebue să muncim, la această problemă am muncit eu până acuma şi muncesc şi azi, dar să fie convinsă en Cameră, problema nu e pendentă nici de fluctuaţiile zilnice ale politicei interne sau ale politicei externe. Muncesc pentru rezolvirea acestei probleme, pentru ca au ui convins că marile şi statornicite interese ale naţiunei maghiare cer direcţia aceasta şi sunt de părere, că tot, la deslegarea ei trebuie să muncească toţi Românii adevăraţi, credincioşi rasei lor, pentru câ şi interesele naţionale ale rasei româneşti cer acestei (Aprobări). Şi, — am spus şi cu altă ocazie, — nu putem să cerem Românilor din Ungaria să nu se intereseze de viitorul fraţilor lor din statul liber, de evoluţia viitoare a naţiunei române, de mărimea ei viitoare. Din contră. Doar numai acel om are valoare deplină, care urmăreşte cu căldură realizarea idealului naţional. Dar aceia dintre Români, pe cari soarta i-a aşezat în Ungaria au aceiaş misiune faţă de idealul lor naţional, pe care o au aceia dintre Germani, cari sunt cetăţeni ai Ungariei. Eu nu-i cer nici germanului din Ungaria să rămâe indiferent în faţa desvoltării ce ia marea naţiune germană, dar trebue să simtă, că şi numai în acel caz aduce bune servicii idealurilor germane, când în locul unde a fost aşezat de provedinţă, munceşte pentru fortificarea acelei monarhii, şi în interiorul mAltora nontrii fortificarea notitică a acelei naţiuni maghiare, a cărei animare politică serveşte în acelaş timp şi marilor scopuri naţionale germane. (Vii aprobări). Aceiaş chemare o au şi Românii locuitori în Ungaria. La rândul lor şi ei — nu vor să smulg din sufletul lor idealurile naţionale şi nu aş respecta dacă n’ar trăi aceste idealuri în sufletul lor, — zic, şi ei la rândul lor nu vor aduce servicii monarhiei dacă prin iredentism vor submina situaţia naţiunei maghiare în monarhie, dacă vor să aservească monarhia tuturor încercărilor federaliste, încercări de caracter slav, ci dacă vor fi stârpitori ai dualismului, ai statului ungar milenar, pentrucâ atât monarhia dualistă, cât şi statul ungar zidit pe temeiuri naţionale vor fi în interesul lor propriu aliatul stabil şi credincios al României .Aşa e! Aşa e! Sunt pătruns de aceste adevăruri mari, pentrucâ ele există in adâncimea lucrurilor. Durere, azi suntem încă foarte depart® ca ele să fi pătruns în straturile largi ale popoarelor. Aceste adevăruri mari trebue sădite în sufletul poporului. Românii şi Ungurii trebuie să-şi dea osteneli deopotrivă pentru ca să risipească divergenţele acumulate, căci numai aşa vor servi intereselor neamului lor. Eu mi am făcut partea de muncă in acest scop, în toate situaţiile în cari am fost, şi nu mi-a păsat nici de critică nici de neînţelegerea ce am întâmpinat, ci m-am bizuit să-mi apropiu noţiunea de acest mare scop şi în firul schimbului de idei ce urmez azi cu unii din acei concetăţeni români ai noştri cari au influenţă în mijlocul unei mari părţi a concetăţenilor lor. Asupra acestora azi nu pot să mă declar şi nu voi să desmint nici false de ştiri date de ziare. Trebuie totuş să fac o observaţie, în deplin acord cu d-l deputat. Motivele de ordin personal nu au intervenit niciodată in firul amintitului schimb de idei. Nici eu şi nici domnii din chestiune n’au adus în legătură deslegarea problemei cu vre-un interes ori aspiraţie de ordin personal. Dimpotrivă, trebue să căutăm baza obiectivă, să găsim condiţiile prealabile cari să faciteze armonia sufletelor. Ca să se facă aceasta, cred că e o singură modalitate. E necesar, ca concetăţenii noştri români să adopte fără rezerve, fără gânduri ascunse, fără tendenţe de-a schimba ceva din esenţialul stărilor de a zi — idea statuluimaghiar ridicat pe bază naţională milenară. (Aprobări). Să primim această stare de drept, care deschide un teren liber desvoltării culturale şi economice a concetăţenilor noştri nemaghiari. Dacă azi ei nu pot cuceri pe deplin acest teren, dacă nu pot înainta după cum ar trebui, cauza trebuie căutată tocmai în nenorocitele divergenţe, în multele echivocuri şi întoate simptomele cari dau temei neîncrederii şi imbold sentimentelor duşmănoase. Să restabilim odată pacea sufletelor (îii aprobări), să stabilim condiţiile primordiale, cari nu se pot altfel decât dacă recunoaştem pe faţă identitatea, armonia ţintelor noastre finale. (Vii aprobări) ‘şi atunci sunt convins că armonia restabilită îşi va da fructele binecuvântate în cel mai scurt timp, pentru că românimea din patrie, în atmosfera bunei înţelegeri ce ne va înconjura pe toţi va putea să se desvolte şi mai liber, mai îndrăsneţ şi mai repede decât s’a desvoltat până acuma. (Aprobări). Nu voi să întru acum în detaiuri politice dar faţă de cele înşirate de dl deputat trebue să constat că în ultima jumătate de secol Românii din Ungaria au realizat şi ei progrese frumoase. S’au înmulţit, s’au întărit, economiceşte au înaintat pe terenul agriculturei, au luat avânt uriaş în comerţ şi pe terenul creditului şi s’a desvoltat o mare, puternică şi conştientă pătură intelectuală românească, care ştie să-şi exporteze, ştie să-şi facă pe deplin misiunea nu numai aici, ci trimite şi curente puternice dincolo, spre România. Zic, rezultatele experimentale ale opresiunei sunt pentru Românii din Ungaria mult favorabile Ce priveşte chestiunile concrete înşirate de d. deputat, să nu vorbim de chestiunea pădurilor şi a păşunilor, deşi aici stau faţă în faţă două mari interese comune, interesul de a prăsi vite şi interesul de a nu se devasta pădurile. Şi să mă credeţi, nu lucrează împotriva interesului poporului cel ce voieşte să previe o devastare şi pe mai departe a pădurilor Ungariei. Aduceţi-vă numai aminte de potopurile cari în acest an au pustiit grozav chiar ţinuturile naţionaliste, sărace. Aduceţi-vă aminte de miile de bravi ţărani români, cărora potopul le-a răpit nu numai bucătura din gură, ci le-a dărâmat şicăscioarele. Fenomenele aceste se pot atribui stârpirei pădurilor, în mare parte. E greu să găseşti măsura corectă. Funcţionarii silvanali poate n’au la fel de desvoltat simţul pentru amândouă aceste interese. E de datoria noastră, a celor ce conducem afacerile obşteşti, să găsim egalarea acestor interese. Dar mult vă rog să nu aruncaţi în mijlocul poporului ieftinul material de agitaţie, că interesele poporului al uuiBouvduorano, oau schuibat condiţiile păşunatului conform intereselor de îngrijire a pădurilor. Nu trebuie să picurăm otava nemulţămirilor naţionaliste în chestiunea agrară Cealaltă chestiune de cauza episcopiei de Hajdudorog. Dela înfiinţarea episcopiei de Hajdudorog, încă n’au trecut atâtea luni, câţi zeci,de ani a reclamat această înfinţare. Cred că nu e la loc marea nerăbdare din pricină, că în chestiunea revizuirei nu s’a făcut încă nici un pas definitiv. Căci doară această chestie trebuie rezolvită în mod calm, cu prevedere şi cu eroarea realităţii obiective. (Adevărat! Aşa !) Guvernul actual nu se dă îndărăt dela o revizuire a acestei chestii, ei va examina faptul daca într’adevăr la episcopia Hajdudoroghului au fost anexate comune dela periferiile acestei episcopii, cam mai bine era săi rămas în diecezele române, în cea dela Gherla sau Oradea-mare. Și aceasta cu atât mai mult, deoarece, după cum judecă oricare maghiar, guvernul nu consideră chestia episcopiei de Haidudorogh din punctul de vedere al maghiarizării, sau din punct de vedere agresiv, ci din punctul de vedere al legitimei apărări. (Aprobări vii). La înființarea episcopiei de Hajdudorogh am avut ca idee fundamentală, că după ce am văzut că prin limba românească în sânul diecezei greco-catolice decurge o puternică propagandă de românizare, să putem salva pentru naţiunea maghiară pe acei credincioşi greco-catolici, cari sunt maghiari neaoşi. Dacă în aceasta privinţă s’au comis greşeli la stabilirea hotarelor, guvernul este gata să repare aceste greşeli, numai să avem puţină răbdare, şi linişte fiindcă regularea acestei chestii nu sa poate face aşa de uşor, după cum aţi voi Dv. In legătură cu acestea trebuie să atrag atenţiunea dv. asupra unui lucru. In episcopia de Hajdudorog se află — după afirmarea dv. — 20—24 parohii nemaghiare. Dar in episcopiile româneşti se află multe mii de credincioşi maghiari. Dacă dv. sunteţi atât de sensibili văzând credincioşi români aparţinând episcopiei ungureşti, atunci binevoiţi a concede şi faptul că împreună trebuie să stabilim garanţiile privitor la asigurarea fiinţei naţionale maghiare a credincioşilor greco-catolici maghiari aparţinători azi episcopiilor româneşti, ca să avem garanţii că în viitor acolo se vor abandona tendinţele de românizare. (Aprobări vii şi aplauze în dreapta). Nu vreau să mai obosesc atenţiunea în camere cu amănunte. Observ numai, că guvernul va continua cu stăruinţă şi putere munca începută, în credinţa, că va reuşi să ajungă la înţelegere şi cu acea parte a Românilor din patrie, cari până acum au stat în serviciul politicei naţionaliste. Rezultatul nu depinde numai de la noi. Dacă această înţelegere nu se va putea realiza, noi ne vom uizui din toate puterile să ne răzimăm pe acea parte a Românilor din patrie, pe care am reunit şi până acum şi sper că în viitor vom reuşi s-o convingem şi mai mult despre primejdia politicei naţionaliste, chiar şi din punctul de vedere al Românilor. Această grupare a Românilor va dovedi că e gata să ne ajute în luptă contra politicei naţionaliste. Dar şi până se va rezolva această chestie, când vom şti dacă va trebui să luăm lupta, ori — ceea ce ar fi mult mai bine pentru toţi factorii interesaţi, — vom reuşi să luăm odată de la ordinea zilei aceste divergenţe păgubitoare, zic, şi până atunci guvernul ungar va merge liniştit pe calea sa, va respecta legea, va respecta toate drepturile ce compot cetăţenilor nemaghiari ai patriei, dar totodată va susţine cu toată hotărârea şi consecvenţa, faţă de oricine şi faţă de orice atac toate pretenţiunile statului naţional maghiar toate pretenţiunile politicei naţionale maghiare. Recomand a se primi budgetul. (Aprobări vii şi aplauze pe băncile guvernamentale). ȘTR I. — 25 Noemvrie 1913. Ştiri din România. Direcţia generală a poştelor a tipărit o serie de 6 soiuri de timbre poștale, destinate să comemoreze anexarea nouilor teritorii la România. Aceste timbre se vor pune în vânzare în ziua promulgării acestei anexiuni. Vignetele acestor timbre, de diferite valori, reproduc scene din timpul mobilizării sau desemnuri alegorice. — Statul rus a făcut României o propunere de a se stabili o înţelegere pentru înlesnirea importului în Rusia a petrolului românesc. — Serviciul statisticei de la ministerul de finanţe, în urma unui ordin al ministrului, a început o statistică a pio-—• ~j. X411 n*» fM /y#*i rlonfif fio IflDft ho/*— tare. — M. S. regele a acordat motu proprio »Coroana României« in gradul de comandor d-lui general Bogdan, subrespector al cavaleriei și fost comandant al diviziei independente de cavalerie, care a capturat la Ferdinandovo o brigadă bulgară. — Ministerul de finanţe, având în vedere, că în ţară se introduc galbeni austriaci de aur leiţi (de 4 ducaţi), pe care-i cumpără ţăranii pentru salbe şi cari în realitate valorează mult mai puţin decât e preţul cu care se vând, a oprit importul acestor monede. — Se anunţă din Focşani, că vicepreşedintele soc. evr. de colonizare »Ica«, d-l Wolf Netter a sosit acolo, având de gând să viziteze mai multe oraşe din Ţară, căutând să îndemne populaţia evreiască să se pregătească pentru o apropiatâ emigrare în Palestina. — Congresul Musulmanilor s-a terminat. S-a ales o comisie care să prezinte primului ministru şi preşedinţilor Corpurilor legiuitoare următoarele dedorinţe ale musulmanilor: 1) Înfiinţarea unui inspectorat musulman pentru întreagă Dobrogea şi Cadrilater, care post să se încredinţeze unui musulman , şi a patru revizorate în cele patru judeţe. 2) Să se ia măsuri de a se opri emigrările musulmanilor. 3) Ridicarea unui monument la Medgid-Tabia (Sdistra) de către musulmanii din Dobrogea şi cadrilater ca semn de recunoştinţă cătră tron, patrie şi armata română. 4) Să se înfiinţeze în cadrilater o parte de jandarmerie de cătră musulmani, iar dacă nu se găsesc, să fie numai dintre Români, cari io inspiră mare încredere. Congresul »Soc. ortodoxe a femeilor romane«. Din Iaşi ni se scrie : Marele congres al »Societăţii ortodoxe a femeilor române sa deschis Sâmbătă la Iaşi cu o deosebită însufleţire, în mijlocul unui număros şi entuziasmat public sosit din România şi din celelalte ţâri locuite de Români. După o solemnitate la Mitropolie, I. P. S . Mitropolitul Pimen al Moldovei a deschis congresul în sala Teatrului Naţional, unde s au cetit numeroasele telegrame şi scrisori de felicitare din toate unghiurile Românismului, între cari una a Mitropolitului Pan Meţianu din Sibiu şi una a episcopului din Caransebeş, Miron Cristea. Au urmat apoi conferinţele anunţate în program şi cetirea rapoartelor despre activitatea Societăţii, care a fost salutată de mai mulţi vorbitori. D l protopop Ghidiu din Caransebeş a salutat congresul în numele episcopului Cristea şi al Românilor din Ungaria, iar din S. Mehedinţi a vorbit despre Renaşterea României. S au expediat telegrame : M. S. Regelui şi Familiei princiare, Mitropolitului Konon şi Mitropolitului Meţianu din Sibiiu, Episcopului Cristea din Caransebeş şi doamnelor Olga Sturza şi Anastasia Filipescu. Seara a avut loc marele festival în sala Teatrului, dat în onoarea congresiştilor, unde a vorbit d-nul A. D. Xenopol despre »Ideea Naţională«. Cu aceasta s-a încheiat prima zi a congresului. Principele Carol al României locotenent în armata germană. Din Berlin se anunţă: Principele Carol al României va sosi în luna ianuarie la Berlin şi cu consimţământul împăratului Wilhelm va întră ca locotenent la regimentul I de gardă german, spre a-şi complecta cunoştinţele militare. Un banchet în onoarea d lui Grigore Bilciurescu. Din Budapesta se anunţă, că ofiţerii regimentului 6 de infanterie, al cărui proprietar este regele Carol al României, au dat alartăeri un banchet în onoarea d-lui Grigore Bilciurescu, noul consul general al României la Budapesta. A luat parte la acest banchet şi secretarul consulatului, d-l Augustin Paul. La şampanie colonelul a băut in sănătatea consulului, iar consulul răspunzând a declarat, că va întreţine tot aceleaşi relaţiuni intime cu ofiţerimea ca şi predecesorul său. S-a expediat apoi o telegramă de simpatie a lui Derussy, ministrul României la Sofia, fost consul general la Budapesta. »Domnul notar«, piesa d lui O. Goga a fost admisă de comitetul Teatrului Naţional din Bucureşti şi se va reprezenta în cursul lunii ianuarie. O ciocnire de trenuri a avut loc Vineri, între staţiile Goleşti şi Piteşti din România, între un tren de marfă şi unul personal. După prima relataţie oficială, numărul victimelor este de 4 morţi, 4 grav răniţi şi 6 persoane rănite mai uşor. Cauza accidentului se atribue impiegatului de mişcare din Piteşti. Aviz. D 1 Dr. P. Preda face cunoscut că şi a deschis cancelaria advocaţială în Timişoara. Strada Hunyadi Nr. 14. 12 Ştiri mărunte. Alabaeris a încheiat în Londra asigurarea căilor fe««4 a «. D o r f i fi n jr---nim moi amandioniimnn din lume — de 537,900,000 lei. — Revista »Rolland von Berlin« scrie, că împăratul Wilhelm a făcut următoarea declaraţie privitor la ofiţerii cu mustăţile rase: »Un adevărat bărbat poartă mustăţi«. A doua şezătoare literară aranjată de despărţământul nostru al »Asociaţiunii« în amintirea poetului Iosif şi Ilarie Chendi, s’a ţinut eri, Duminecă, în 7. c. în sala liceului român de aici. Unul din conferenţiari, dl Horia P. Petrescu fiind plecat la congresul femeilor ortodoxe rom. din Iaşi, conferenţa despre Iosif o ceteşte dl. prof Dionisie Nistor. In conferenţa, după ce se dau scurte date biografice, se insistă asupra lirismului lui Iosif, se relevează partriarhalele lui, poemul: »Din zile mari,« în amintirea lui Ştefan-cel-mare, traduceri, teatru etc. Conferenţiarul ne a dat o icoană, deşi scurtă, dar întreagă, despre activitatea literară a regretatului nostru poet. După o inferenţă d-l prof. Dr. Alexandru Bogdan a cetit mai multe din poeziile lui Iosif, completând astfel portretul făcut poetului în conferenţă. Cap. 3 şi-a cetit prof. Dr. I. Batiu valoroasa sa lucrare asupra lui Ilarie Chendi. D-l Baciu ne prezintă în linii marcante pe eminentul, dar de multe ori severul critic, care timp de zece ani a fost un factor necesar în mişcarea şi desvoltarea noastră literară. Chendi a controlat întreagă vieaţa noastră literară din România şi Ardeal, pretinzând direcţie sănătoasă, naţională.. In fine d-l Dr. Haciu a cetit caracterizarea interesantă, ce a facut-o Chendi poetului Alexandri.. Şezătoarea literară a avut un bun succes. Conferenţiarii au fost viu aplaudaţi din partea publicului numeros Dar. Ilust. Donn consilier intim Iosif Szteréryi a dăruit Comitetului Reuniuni femeilor române din Braşov suma de 50 lor pentru îmbrăcarea copiilor săraci de Crăciun. Primească mărinimosul donator şi pe casa aceasta adânca noastră mulţămită Maria B. Paiulescu, pres. | Chestiuni pedagogice. Dare de seamă asupra mişcării literare pedagogice din anul şcolar 1912/13. De Ananie Boldor. (Urmare). In cele din urmă trei capitole, în legătură cu cele precedente, autorul tratează diferite probleme din sfera educaţiei morale şi estetice. Aşa în capitolul al cincilea: problema optimismului şi a scepticismului pedagogic cu privire la educabilitatea naturii omeneşti, cum se poate respecta individualitatea copiilor la instrucţie, la aplicarea măsurilor disciplinare (minciuna, lenevia, prostia), împărţirea învăţătorilor pe clase, sistemul de rotaţie. In capitolul al şaselea determină autorul rolul activităţii practice pentru formarea caracterului. O direcţie nouă în pedagogie, care face propagandă pentru o direcţie practică în şcoală, aşa numită „Arbeitschule“, împotriva şcoalei de până acum care stătea mai mult în serviciul intelectualismului... Arată importanţa grădinei, atelierului şi laboratorului şcolar în aceasta. In capitolul al şaptelea analizează în mod filozofic în ce constă frumosul şi prin ce se condiţionează atitudinea estetică, pentru a deriva din aceasta analiză ce norme sunt a se observa la educaţia estetică a copiilor“. Cartea tractează probleme de o importanţă deosebită cu „o rară competinţă şi profundă înţelegere filozofică “ Se recomandă cu multă stăruinţă fiecărui om de şcoală doritor a se clarifica asupra acestor probleme. 2. Emanuel Kant „Tratat de Pedagogie". După traduţia Jules Barni de C. V. Butureanu institutor. Bibi. pentru fr»fi TM rti 770----771 Prof ni Cl(\ fini«.« „Despre acest tratat zice Jules Barni, — unul din cei mai buni cunoscători ai operelor lui Kant, — nu este un tot armonios şi complect, în schimb însă este o lectură pe cât de uşoară şi instructivă pe atât de atrăgătoare şi solidă“. Kant este admiratorul lui Rousseau şi de acea între ideile despre educaţie a lor găsim o mare asemănare. In această broşură găsim o sumă de idei de o valoare incontestabilă sănătoase cari ar putea contribui mult la regenerarea şcoalelor noastre. In introducerea acestei cărţi însă vorbeşte despre educaţie în general, ca o necesitate a perfecţiunii naturii omeneşti, apoi despre greutăţile educaţiunii şi diferitele grade de educaţie. Partea 1 se ocupă cu ’educaţiunea fizică şi partea II cu educaţia practică. Această carte cuprinde o lectură uşoară, folositoare şi sănătoasă atât pentru învăţători cât şi pentru mame; ea este foarte potrivită şi pentru bibliotecile adulţilor. ’ 3. Aslan G. »Educaţia prin sine însuşi«. Bibi, pentru toti N-rii 787 si 788. Preţul 60 fileri. Aceasta carte cuprinde o serie de prelegeri ţinute de d-l G. Aslan docent la Universitatea din Bucureşti. Ea conţine sfaturi de mare interes pentru studenţime: „Ţinta noastră a fost, zice autorul, de ordine practică, cum să se conducă un student pentru a-şi întrebuinţa cât mai bine anii tinereţei, astfel ca să nu regrete nimic mai târziu“. In modul cum e tratat subiectul, zice revista „Şcoala“, avem înaintea noastră numaisfaturi practice pentru combaterea deprinderilor rele. In aceasta privinţă autorul a cules un material bogat, pe care l-a expus în mod sistematic şi într’un stil uşor. Cartea se va ceti cu ’folos de fiecare şi va contribui la vulgarizarea cunoştinţelor asupra mijloacelor pentru fortificarea intelectuală şi fizică. Faptul că aceasta carte a apărut acuma în a treia ediţie, ne dovedeşte, că problemele educaţiei interesează tot mai mult publicul - cetitor românesc, ceea ce afirmă existenţa unui curent sănătos de regenerare culturală. (Va urma). Proprietar: Tip. A. Mnăreşicmu: Branişte & Comp Redactor responzabil: Ioan Brotta, taglaa 3 Repetiţiile reuniune! de cântări reiau începând cu ziua de mâne. Marţi la oarele 6 seara. Avis membrilor activi. Aviz. Dl Dr. Aurel Dobrescu medic la spitalul oraşului ne anunţă că pleacă într o călătorie de studii, de unde se va reîntoarce numai în 28 , e. n. Apollo-Bioskop. Marţi şi Mercuri în 9 şi 10 Decemvrie. După cererea generală, mare serată humoristică. Pe malul râului Rhummel (vedere). Cum putem face binefaceri (după natură). »Proba de mobilizare« (şlager humoristic). Cea mai nouă comedie: »Vin sălbateci« în 2 acte. »O glumă de vară« comedie în 2 acte. Cel mai nou slager al sesonului. »Un adio tragic« mare dramă socială în 3 acte. In cafeneaua »Coroana« concertează muzica militară în fiecare Marti. Mercuri, Joia, Sâmbăta şi Dumineca Intrarea gratuită In restaurantul otelului »Coroana« va concerta deasemenea muzica militară în fiecare Duminecă și Joi dela 8—10 oare seara. Intrare gratuia. 2— 10