Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1914 (Anul 77, nr. 1-22)
1914-01-28 / nr. 21
Pagina 2. Satelor habsburgice a îndemnat pe conţii Berchtold şi Tisza a se da la o adevărată vânătoare pentru bunele graţii dela Bucureşti. Dar mulţi maghiari sunt încredinţaţi că cremndu-se o Transilvanie independentă s’ar face pentru România o pradă atât de dorită şi de atrăgătoare că în caz de conflict european Petersburg« n’ar avea decât să arate cu degetul Românilor pentru ca ei să se hotărască, in ciuda simpatiilor politice ale regelui Carol şi miniştrilor lor. Politica românofilă dela Balplatz n’are de cât puţin noroc de a fi primită în cercurile maghiare şi primul rezultat ar putea foarte bine fi mărirea abisului care desparte pe unguri de germani.» Din acest articol se vede că d-l Georges Lechartier, deşi nu arată a cunoaşte chestiunea română, consideră tratativele de împăcare românomaghiară ca rezultatul unor combinaţiuni politice ale Balplatzului. De bună seamă că contele Tisza nu se conduce de idei de umanitate şi nu are în vedere nici principiul naţionalităţilor. Sentimentalismul nu joacă nici un rol în politica şi oligarhia maghiară, care asupreşte celelalte naţionalităţi şi n’ar renunţa de dorul principiilor la această asuprire graţie căreia poate să-şi continue dominarea. Gestul contelui Tisza, sau politica sa românofilă — după cum spune ziaristul francez — nu este provocată decât de propriile interese ale oligarhiei maghiare. Pactul românomag'iar. Tratativele între Români şi Tisza s’au încheiat. Aceasta e noutatea zilei şi se pare a fi adevărată. Cele comunicate de Tisza în ultima consfătuire vor fi desbătute încă odată în plenul comitetului naţional, unde se vor lua hotărâri definitive. Atunci se vor da comunicate în cameră şi pe cale publicisstică, despre materialul şi mersul tratativelor. In acest sens s’a pronunţat şi Tisza în clubul partidului muncii. Convocarea comtetului. Comitetul naţional e convocat în şedinţă plenară pe Marţi, în 17 Februarie c. la Budapesta. Ziareleanunţaseră, că comitetul se va întruni în 13 şi 14. c Ştirea s’a iscat din cauză, că s’a vorbit de acest termin, dar în fine s’a stabilit ziua de 17 Februarie. Despre aceasta suntem informaţi din sursă autentică. Rezolvirea definitivă a chestiei pactului se apropie. Declaraţiile lui Tisza. »Pester LI.« scrie, că prim-ministrul Tisza a făcut Sâmbătă declaraţii interesante cu privire la pact, în clubul partidului muncii, unde se discuta cu animaţie chestia împăcării. Iată după »Pester LI.« ce a spus prim-ministrul: Tratativele cu românii, sunt din parte-mi de fapt încheiate, cum au anunţat şi ziarele. Am recapitulat întreg materialul şi la sfârşit le-am arătat punctele pe care vaşi fi aplicat să le împlinesc în interesul poporului român, în cazul când partidul îşi va schimba programul şi va accepta ideea statului ungar unitar. Domnii cu cari am urmat discuţiile, au luat la cunoştinţă declaraţiile mele şi mi-au comunicat că vor cere avizul comitetului. Citesc că acesta se va întruni la 17 Febr. Această dată întrece termenul pe care eu trebue să respect, dar nu mă voiu impedica de astfel de nimicuri. Am lăsat să se înţeleagă că doresc un răspuns afirmativ sau negativ lămurit, căci noui concesii sunt cu totul excluse. îndată ce voiu priori răspunsul, chestiunea va fi prezentată parlamentilui spre discuţie. Cred că are mai bine să mi se adreseze o interpelare, iar la rândul meu voiu cere ca răspunsul să fie trecut în ordinea de zi. Astfel se va putea dezbate întreagă chestiunea şi astfel ţara va primi informaţia ni autentice asupra cuprinsului tratativelor şi a concesiilor ce am acordat, şi va înlătura sugestia informaţiunilor tendenţioase lansate de presa opoziţiei. Proteste Am mai protestat contra pactului cu Românii comuna Nyárádköszvényes din Săcuime. Concesiile ce s’ar da Românilor — se zice în protest — ar fi foarte periculoase pentru maghiarism. Alt protest a ridicat șovinista societate »Széchenyi — Tárunat* din comitatul Satmarului. In protest se declară, că societatea consideră concesiile de stricăcioase pentru ideia de stat maghiar, pentru unitatea statului şi pentru cultura şi educaţia naţională a poporului maghiar. Societatea face apel la toate celelalte societăţi să ia o asemenea atitudine de protestare. Ce spun ziarele. Cele mai multe din ziarele maghiare confirmă ştirea, că în sinul comitetului naţional dominează unitate de păreri. Cea mai mare greutate e chestia garanţiilor, şi renunţarea la legea de naţionalitate. Ziarul »Világ« relevând acestea spune, că până la clarificarea definitivă a situaţiei, agitaţia partidului nu desvoaltă activitate, încheie apoi astfel : Comitetul îngrijeşte mult de independenţa şi unitatea sa şi hotărârea ce o va aduce, va avea caracterul de unitate filfi Sfifulii aranjată de Reuniunea femeilor române din Blaj.*) — Impresii — Blaj, Ianuarie 1914. Mi-e greu, nespus de greu, rolul ce l’am luat asupra-mi de a fi un raportor fidel al celor văzute și auzite cu prilejul «Serei orientale», aranjată în 24 i. c. de Reuniunea femeilor române din Blaj. Știam de mai înainte hotărârea comitetului Reuniunei noastre, că în locul obicinuitului bal, ne va susprinde cu o inovaţie neobicinuită pântă acum la noi, cu «Seara orientală». Afară de bogatul program artistic, această seară a fost completată cu un „menuipesceptionab.1. Greaua îndatorire luată benevol de membrele in Comitetul Reuniunii, doamnele Otilia Mureşan şi Virginia Precup, ca în timp de iarnă geroasă, să alerge din casă în casă pentru câştigarea de oferte şi daruri, merită să fie pomenite cu multă laudă. Recunoştinţă merită şi publicul din Blaj, care înţelegând evenimentul, a sărit un ajutor cu toate bunătăţile sale. Sala de gimnastică a gimnaziului a fost transformată într’o splendidă *) Publicăm această scrisoare cu o oarecare intârziere, din cauza lipsei de spaţiu, casă naţională. Mândrele noastre doamne în frunte cu măiestrul Iacob Mureşan, şi ajutate de pictorul Zfiler şi conducătorul societăţii de «Consum» d-l Secer Pop au plănuit construirea diferitelor pavilioane cu de ale mâncării în aşa chip, încât după ce au fost toate obdusa cu covoare scumpe prinse in motive naţionale, iţi făceau impresia unui măreţ domn naţional. Harnicile doamne Augusta Dr. Szabó şi Lívia C. Domşa au avut în special grija de a primi darurile şi a te plasa după pavilion. La ora stabilită în program, superba noastră „casă naţională“, într’o atmosferă dulce şi plăcută, străilucia de mulţimea şi varietatea luminilor. Vesele şi afabile se văd în fiecare pavil cu drăguţele „vânzătoare“ îmbrăcate în diferite costume naţionale şi orientale, alergând şi punându-şi în ordine lucrurile de vânzare. La oara fixată publicul începea şi face apariţia. Doamne şi domni atât din loc cât şi din jur şi chiar din depărtări. Toţi rămân adânc impresionați de frumseţea aranjamentului artistic; ochii se îndreaptă spre paviloanele încărcate cu tot felul de mâncări și băuturi gunoase, cari la un moment dat se prefac în adevărate bodege. Vânzătoarele nu mai răzbesc a satis-face toate cererile, glasul şi râsetele cumpărătorilor se îngână cu ale vânzâtorilor. E atâta veselie, atâta armonie şi atâta înfrăţire la acest târg oriental ! Inima-ţi bate cu putere, ochii ţi se umplu de lacrămi, când vezi dame din societatea noastră cea mai aleasă, cu o blândeţe şi gingăşie îngerească servind pe toţi deopotrivă cu aceiaşi afabilitate şi bunăvoinţă. Iată şi numele doamnelor şi domnişoarelor, caii au servit ca vânzătoare: In pavilionul cu mâncări d-nsle Livia D. Domşa, Elena Trifan, dşoarele Leni Muntean, Eliza Bodocan, Emilia Coltor şi Otilia Pop. In pavilionul cu băuturi d-nele: Augusta Dr. Szabó, dşoareie: Gemi Pop, Veturia Denghel şi d-nii: Dr. Szabó şi Sever Pop. In pavilionul cu prăjituri dna Virginia Precup, dşoareie: Elena Podoabă, Miţi Pop, Lucreţia Moldovan şi dl Semproniu Muntean. In pavilionul turcesc cu cafea, ţigarete, fructe sudice : Dna O. Mureşian, dşoarele Alma şi Lia Hodoş, Lucia Mureşianu şi dl Nicolau F. Negruţ. In pavilionul japonez cu ceaiuri: Dna Cămilă Dr. Pop, dşoarele Valiy Pop şi Mărioara Maior. Intimitatea famiară şi mulţumirea ce se oglinda pe feţele tuturor, te făcea să crezi, că toţi fac parte din una şi aceaşi familie fără deosebire de rang ori condiţiune. Râs, voie bună şi glume nevinovate se desprindeau uşor în aerul cald şi parfumat al „casei naţionale“ In mijlocul acestei petreceri familiare, aranjerii împart programul artistic al »Serei orientale«. Punctul prim a fost corul clericilor noştri, cari sub conducerea d-lui Ştefănuţ au cântat »Doina voinicească« cu soli. A succes foarte bine. In »solo« am admirat pe basul Almăşan un element tinăr ce promite mult, apoi pe tenorul Maior şi baritonul Spătar. După o mică pauză, ridicându-se cortina, apar în costume de „pădureancă“ gingaşele domnişoare Tiţa Murăşan, Doriţi Fodor, Gabriela Rusian şi Genica Pop cari au executat cu tact şi îndemnare câteva frumoase jocuri naţionale. Tot aceste drăguţe domnişoare au dansat jocul spaniol cu voalul în chip aşa de graţios, încât publicul a rămas încântat de execuţia acestui joc. Muzica a fost susţinută cu cxpetenţa-i recunoscută de măiestrul Iacob Mureşian. Când la sfârşitul dansului scena a fost frumos iluminată cu focuri artificiale, ţinerile dansatoare păreau nişte fiinţe din altă lume. De tot frumos şi magic a fost: focul serpentin dansat de d-şoarele Eugenia Pop şi Marioara O. Maior. Ca două nimfe drăgălaşe au esecutat acest dans măiestru, care n-a succes admirabil şi pentru care au fost răsplătite cu aplauze. Punctul ultim a fost predarea piesei lui Goetha: »Dragoste cu toane« în versuri, traducere de Şt. O. Iosif. Rolurile au fost distribuite d şoarelor Lucica Murăşan şi Valiy Pop şi d-tor Ioan Aneşan şi I. Voicu. Atât d-şoara Lucica Murăşan cât şi d-şoara Valiy Pop au fost la înălţime, dovedind şi cu ocaziunea aceasta multă prezenţă de spirit, astfel, că prin eleganţa mişcărilor şi prin jocul interpelărilor au cucerit şi au uimit pe toţi cei ce au avut parte să le audă. Bine s’a achitat şi d-l Arieşan şi tot asemenea şi d-l Voicu. O mică observare, care cred, că nu va jicni pe dietanţi. Era mult mai bine, dacă şi cu ocazia aceasta, în Ioc de aceasta pieză grea, s’ar fi ales o bucată mai uşoară, bunăoarâ o farsă ori o comedie scurtă. Cu un cotillon succes peste aşteptare, care a fost condus de măiestrul Mureşianu, s’a început apoi jocul şi petrecerea, care a decurs în o viie animaţie până în zorile zilei. Felicităm pe doamna Otilia Mureşian pentru ideea de a se aranja în locul balului anual, această petrecere intimă familiară, în care toţi nu am simţit ca la căminul propriu şi exprimăm mulţumită şi recunoştinţă d-nelor din comitetul Reuniunei în frunte cu neobosita v.-preşedintă d-na Augusta Szabó, precum şi acelor domni cari au contribuit la înfăptuirea acestei idei, care n ar trebui uitată nici pe viitor, căci această „Seară orientală’ poate fi numită un adevărat eveniment artistic, vrednic de orice oraş mai mare. v. m. GAZETA TRANSILVANIEI, împărţirea cercurilor electorale. Comisiunea administrativă a camerei a discutat în şedinţa sa de Vineri seara proiectul pentru împărţirea circumscripţiilor electorale, în care să stabileşte numărul circumscripţiilor şi centrele de votare. Proiectul, după câteva discursuri, a fost acceptat fără modificare. In curând el va forma obiect de discuţie în cameră şi va vota. Patrioţii se grăbesc cu introducerea creaţiunilor lor »fericitoare de patrie». Ziarele şoviniste opoziţionale nu înceată să strige în gura mare, că proiectul e în detrimentul rassei maghiare, că prin dispoziţiile lui se favorizează naţionalităţile şi că Ardealul e dat pradă Românilor. Ca toate cele debitate de aceste organe, sunt false şi exagerate şi afirmaţile aceste. In o schiţă ce am publicat zilele trecute asupra proiectului, am constatat tocmai contrarul. Am arătat că chiar ţinuturile româneşti sunt lipsite de mai multe cercuri şi tendenţa proiectului este în linia primă apărarea intereselor maghiarimii. Oraşelor unde maghiarimea este în putere li se îmulţesc considerabil cercurile, iar coloritul oligarhic îi dă nizuinţa de a favoriza aşa numita »inteligenţă». Reducerea cercurilor naţionaliste. Referentul comisiunii, Rakovszky Ivan accentuiază, că împărţirea specială a comunelor va îndeplini-o ministrul de interne. Recomandă spre primire proiectul şi ţine să constate următoarele cu privire la numărul circumscripţiilor: Cele mai multe cercuri — zice referentul — le va avea ţinutul de dincolo de Dunăre şi dintre Dunăre şi Tisza, adecă părţile cele mai ungureşti ale ţării. Ardealul va fi lipsit de cele mai multe cercuri. Faţă de numărul istoric de 98 cercuri, nu va avea decât 65. Maghariatea din punct de vedere naţionalist câştigă în total 32 de cercuri, naţionalităţile peroi 10. Numărul cercurilor din oraşe formează ‘ parte a tuturor cercurilor, pe când populaţiunea oraşelor este abia a cincea parte a locuitorilor. In felul acesta populaţiunea oraşelor va avea o influenţă mai mare, ca cea dela ţară. Sándor şi Tisza La desbatere au luat cuvântul şi miniştri Sándor şi Tisza. Tendinţa de a favoriza maghiarismul apare şi din cuvintele lor. Ministrul de interne Sándor schiţează principiile, pe baza cărora s-a compus atât legea electorală, cât şi proiectul pentru cercuri. Asigură că se vor avea în vedere în linia primă interesele Maghiarilor. Se înmulţesc cercurile maghiare şi se va îngriji, ca să fie asigurat şi rolul inteligenţei, atât a celei maghiare, cât şi a celei germane. In Ardeal în unele locuri se creiază mai multe cercuri în comitate. Cauza e, că numai în chipul acesta se poate asigura majoritatea voturilor alegătorilor maghiari puţini la număr şi vârâţi între naţionalităţi. In asemenea sens a vorbit şi primministrul Tisza. Insistă asupra înmulţirii cercurilor în oraşe şi află justificat acest procedeu. Referitor la Ardeal spune că se reduce cu 10 numărul cercurilor, dar reprezentanţa Ardealului nu se schimbă In esenţă. In Lăcuime se fac cercuri cu un număr mai mic de alegători, asemenea şi la Iaşi, din considerarea culturei lor avansate. Citează date statistice pentru justificarea acestor aserţiuni şi face conclusia, că în proiect nu sunt favorizate naţionalităţile. In fine Tisza declară, că în cadrul împărţirii speciale a cercurilor, numărul alegătorilor va fi în general mai mult de 4000, şi mai puţin de 4500 în toate cercurile, fie acele cu majorităţi maghiare, române, germane, slovace, sârbe sau rutene. * Dacă considerăm aceste şi faptul că alegerile se vor face după vechiul metod, cu ameninţări, teroare şi tot felul de tertipuri obicinuite şi că votarea să va face în centre şi nu după comune, ne vom convinge, că chestiunea electorală n’a făcut nici un pas înainte, pe calea libertăţilor publice, la jurul alianţei balcanice Declaraţiunile d-lor Passici şi T. Ionescu. Primul ministru sârb, dl Paşnici, a declarat corespondentului 7. »Neue Fr Presse« la Petersburg, că reînoirea vechei alianţe balcanice, despre care s a vorbit, nici nul a fost proiectată Zvonurile spunând că s ar fi căutat să se câştige Bulgaria printr-o cesiune de teritoriu în Macedonia şi prin garanţii pentru populaţia bulgară din Macedonia, sunt fără temeiu. In conferinţele dintre doi Sasonov, Venizelos şi Pasici, nu s-a discutat decât afaceri curente ce vor fi soluţionate într un mod paşnic. In ceea ce priveşte relaţiunile austro sârbeşti, dl Passol a spus că intenţiunile paşnice dau roade de pace. --Corespondentul din Bucureşti al zarului „Neue Freie Presse“ a avut o convorbire şi cu fostul ministru Take Ionescu care i-a făcut următoarele declaraţiuni: Nu cred în posibilitatea încheerei unei noui alianţe balcanice. Eşecul primei confederaţii balcanice este încă în amintirea tuturor. In situaţia de azi nici Serbia şi nici Grecia nu pot face Bulgariei concesiuni teritoriale, prin cari Bulgaria ar putea fi determinată ca să se asocieze acestei noui alianţe. Toţi partizanii păcii doresc încheerea unei alianţe balcanice, în care ar trebui să între şi Turcia ; însă din cauza tulburărilor interne din Bulgaria, cari sunt în legătură cu politica externă, e puţin probabilă o asemenea schimbare radicală în atitudinea Bulgariei. In cursul tratativelor de pace din Bucureşti am căpătat impresia că precum Serba nu e dispusă să cedeze oraşele Istip şi Cocoana, astfel n ci Grecia nu ar renunţa la Cavaila. După părerea mea personală, conferinţele din Petersburg n-au modificat situaţia creată prin tratatul de pace de la Bucureşti. * Din cercurile diplomatice ruseşti se anunţă, că în conferinţele dintre dnii Sasonov, Paskci şi Venizelos, la care a asistat şi reprezentantul Muntenegrului, nu s-a stabilit o nouă alianţă între Serbia şi Grecia, dat fiindcă vechile tratate se află încă în vigoare. In aceste conferinţe au fost rezolvate unele chestiuni litigioase între Grecia şi Serbia. Intre aceste chestiuni e şi chestia graniţei de sud şi a portului Salonic, in privinţa acestui port s-a stabilit că Serbia poate întrebuinţa o parte din Nr. 21/1914, port pentru scopurile sale comerciale. Serbia a acordat Greciei concesiunile bisericeşti şi şcolare, cerute de Grecii în favoarea locuitorilor greci din Serbia de sud. Se constată că între România şi Grecia s-a stabilit o alianţă cu privire la menţinerea păcei de la Bucureşti. O altă alianţă a fost încheiată între Bulgaria şi Turcia. Se zice că această alianţă ar avea caracter ofensiv. Reprezentanţii celorlalte state balcanice au intervenit pe lângă diplomaţii ruşi, cerând ca să nu se acorde Turciei şi Bulgariei nici un împrumut, întrucât e de prevăzut că el va fi întrebuinţat pentru scopuri războinice. Sasonov a promis că va sprijini această cerere. Inaugurarea institutului de studii sudost-europene. Bucureşti 25 Ian. 1914. Eri a fost inaugurat în sala de lectură a Fundaţiunei universitare Carol I »Institutul de studii sud-est europene« întemeiat din iniţiativa d lor N. Iorga, G. Murgoci şi V. Pârvan. La această festivitate au asistat între alţii miniştrii români Porumbaru, Morţun, Duca, Dr. Angelescu, ministrul Bulgariei Radeff, ministrul Sârbii Ristici, numeroşi profesori şi studenţi. Festivitatea a deschis-o d-l prof. Murgoci, care a arătat scopul institutului care este să se provoace, să se îndrumeze, să se ajute şi să se organizeze cercetările ştiinţifice privitoare la toate ţările şi naţiunile din regiunea carpatică şi balcanică şi în genere din sudestul Europei şi regiunile limitrofe, ţinând seamă şi de tradiţiile vechi şi interesele actuale româneşti. Colaboratorii institutului, care îşi va începe activitatea Luni în 27 Ian. v., sunt d-nii D. I. Ghica, N. Iorga, Lebrun, Dr. Meruţ, Murgoci, S. Nicolaescu, Pericle Papahagi, Răducanu, Svilodosici, Tzivara Samurcaş, Giurescu, Netzhamroer, Russo Popescu Chanel, etc. Al doilea orator a fost dl prof. N. Iorga, care a inzistat asupra importanţei şi necesităţii studiilor de istorie comparată, a legăturilor între poarele balcanice, a cunoaşterei etnografiei, antropogeografiei şi psihologiei populare Din caracterul comun al raselor din Balcani se va deduce o apropiere între popoarele cari locuesc acea regiune. Pentru acea apropiere, pentru o înţelegere cu urmări fericite e necesară o iniţiativă, care crede d. lorga, va fi acea a Institutului ce a fost inaugurat. D. Iorga a dat apoi citire următoarelor telegrame trimise în numele institutului sud-est european: M. S. Regelui Carol. Inaugurând Institutul de studii sud-est european, în momentul când un act de curtenie care trezeşte simpatiile poporului nostru, întărește încă mai mult legăturile României cu o lume asupra căreia a exercitat veacuri întregi o aşa de adâncă influenţă, suutăm cu veneraţie în Majestatea Voastră pe aducătorul de pace, pe reprezentantul creştineştei idei de frăţire, pe vrednicul urmaş al lui Neagoe Basarab, lui Vasile Lupu, lui Brâncoveanu, imperiali patroni prin cultură ai Răsăritului şi-i cerem cu încredere puternicul sprijin şi pentru opera de civilizaţie şi înfrăţire pe care o începem.