Gazeta Transilvaniei, iulie 1914 (Anul 77, nr. 142-168)

1914-07-22 / nr. 160

Pagina 2. frâneţe li va fi dat dela Domnul, să lase popoarelor Sale iubite cel mai scump dar­ care este pacea. In scopul acesta Maiestatea Sa încă la anul 1909 acum sunt cinci ani, când Sârbia iarăş a turburat pacea noastră, a luat dela cârmuitorii re­gatului vecin o obligaţie, în care ei s’au legătuit, că faţă de ţara noastră vor urma o cale cinstită de vecini buni şi că se vor sili a trăi cu noi în bună prietinie. Şi cum s’a ţinut de cuvânt? Voi ştiţi, iubiţi fraţi şi fii, că abia au tre­­cut patru săptămâni de când s’a să­vârşit fapta cea mai mişelească, de care vreodată s’a pomenit când adecă a fost ucis la îndemnul unor cercuri hotărâtoare în viaţa statului vecin sârbesc ce cel era mândria ţării noastre, razimul bătrâneţelor iubitului nostru Domnitor şi nădejdea unui viitor mai bun a tuturor popoarelor din marea monarhie Austro-Ungară, clironomul nostru de vecinică şi ne­veştejită pomenire Francisc Ferdinand şi soţia sa sfântă, Sofia, principesă de Hohenberg. La vederea acestei fapte înfrico­şate s’a cutremurat bătrânul nostru Domn, şi cu Dânsul cutremuratu-ne-am cu toţii. Şi cu toate că a Dom­nului este răsbunarea, dar şi în inimile tuturor creştinilor temători de Dumnezeu s’a ivit deodată credinţa şi dorul, că o asemenea fărădelege nu poate să rămână nepedepsită nici chiar aici pe pământ. Astfel Maiestatea Sa în butul do­rului de pace împreunat cu vârsta Sa înaintată şi în butul şoaptelor inimei Sale milostive faţă de soartea floarei tinereţelor din frumoasa Sa oştire, a trebuit să se plece înaintea glasului lui Dumnezeu, arătat prin gasul supuşilor Săi credincioşi, şi s’a aflat îndemnat a cere dela ţara vecină sârbească, să nu ne deie chezăşie pentru viitor, că nu va mai tulbura liniştea Tronului­ său şi a ţărilor Sale şi va pedepsi pe toţi a­­ceia, cari s’au făcut vinovaţi de omorul îngrozitor al părechei noastre moşte­nitoare. Precum Bătrânul Monarh cu toţi credincioşii supuşi, aşa cu noi toate popoarele cu simţiri creştineşti, am aş­teptat, ca cârmuitorii ţării vecine să nucunoască răul făcut şi ceeace n’au împlinit de acum sunt e noi ani, să îm­plinească de aici Încolo. Zădarnice au rămas ale noastre drepte aşteptări. Sârbia a rămas ne­înduplecată. N’a vrut să tocmească ceeace a stricat. Şi sângele jertfelor nevinovate a strigat după răsbunare la cer, şi acest glas a fost ascultat de robul lui Dumnezeu, împăratul şi regele nostru Apostolic, şi ca urmare s’a luat hotă­rârea a pedepsi pe cei vinovaţi, cari în orbia lor nu vor să-şi cunoască pă­catul şi a-i sili cu puterea, ca pe viitor să nu mai turbure liniştea vetrelor noastre. Astfel am ajuns, iubiţi fraţi şi fii, la starea în care se găseşte acum pa­tria noastră. Când scriem aceste rân­duri, răsboiul nu e încă pornit, dar sunt făcute toate pregătirile, şi pe când veţi auzi acest cuvânt al Nostru ar­hieresc, poate acolo la meazăzi glasul tunurilor va răsuna. Iubiţi fraţi şi fii! Răsboiul e o lipsă a popoarelor şi ţărilor, de care nu s’a putut mântui omenirea cu toată înaintarea uriaşă ce a făcut. Cum în­tunecă patimele pe omul singuratic, aşa se întunecă şi mintea mulţimei, şi cuvântul cuminte nu mai prinde. Aşa e şi acum. A răbdat înţeleptul şi de Dumnezeu temătorul nostru Domn­ ani lungi de-a rândul. A suferit vătămări şi batjocuri. Şi acum a ajuns să-şi vadă sgudult tronul părinţilor săi, şi sub să­­pată temelia împărăţiei Sale. Ce are de făcut? A fost silit să apuce în mână arma înfricoşată a răsboiului şi să cheme pe fiii săi, ca să-i sară în ajutor şi să mântuiască cinstea steagului său şi întregimea moşiei străbune. Dreaptă este aşa dară lupta la care ne chiamă Domnul nostru. El n’a căutat răsboiul; a cercat să ne scape de îngrozirile lui. Dar pentru cinstea Sa, care este a noastră cinste, pentru liniştea şi tăria Tronului Său,care este a noastră şi tărie, a hotărât să ia arma şi să pornească la răsboiu. Iubiţi fraţi şi fii! Văzând pilda Moşneagului sfânt, care cu braţul întă­rit de Dreapta Celui Preaînalt a luat în mână platoşa dreptăţii, îmi îndrept şi eu, părintele sufletelor voastre, gla­sul meu cătră voi, ca să vă arăt în­semnătatea ceasului, ce a sunat pentru noi toţi şi să vă îndemn în Domnul, ca în aceste zile însemnate, de cari la puţini dat le este a avea parte, să fiţi şi voi toţi vrednici de faptele şi virtu­ţile părinţilor voştri. Paginile istoriei sunt pline de glo­ria străbunilor noştri. Românii din ţă­rile coroanei Sfântului Ştefan şi de pe toate plaiurile monarhiei habsburgice, în toată vremea au urmat g­asul che­mător al glorioşilor domni, împăraţi ai Austriei şi regi apostolici ai Ungariei. Ei au apărat cu viaţa lor nu numai intregitatea ţării, ci in caz de nevoie alerga­t-au pe toate câmpiile de răsboiu şi cu sângele lor vitejesc neveştezită glorie au adus pe capul neamului, în­­trr­­â ndu-se cu fraţii Maghiari, Nemţi, Slovaci, Croaţi şi Sârbi din patria noas­tră, întru apărarea Tronului şi a mo­şiei, şi tuturor pildă de virtuţi creşti­neşti, ostăşeşti şi cetăţeneşti , arătând. Prima datorie ce aveţi aşadară a plini este, ca îndată, cu dragă voie şi cu mândrie să alergaţi sub steagul da­toriei şi a gloriei, la care veţi fi che­maţi şi acolo cu virtutea voastră ne­întrecută, neînfricaţi să daţi faţă cu orice vrăşmaş. Insă nu mai puţine datorii au de împlinit şi aceia cari rămân acasă, să păzească vetrele lor. Tăria unei ţări se arată şi se judecă nu numai după vi­tejia oastei pe câmpul de luptă, ci după felul cum cetăţenii poartă urmările răsboiului. Dacă în ţară pe timpul răs­­boiului, până când oastea luptă pe câm­pul datoriei, domneşte linişte şi bună­­rânduială ; dacă cetăţenii se întrec întru păzirea legilor şi tuturor rânduielilor de obşte ; dacă orice neînţelegeri ce ar fi fost alocarea între cetăţeni, pe tim­pul răsboiului amuţesc şi se dau uitării; dacă dările se plătesc regulat; dacă cetăţenii se întrec intru a sări un aju­tor armatei ca aceea să nu cunoască nici o lipsă; dacă toţi cetăţenii cu Dom­nitorul alcătuesc un singur trup şi o singură suflare; dacă nici pomenire nu se iveşte de ceva ciocniri şi neorân­­duieli; dacă mulţimea îşi păstrează cumpătul şi sângele rece; dacă nu se lasă a fi seduşi şi amăgiţi de răuvoitori, cari seamănă neghină, ură şi pismă; dacă toţi se întrec întru a împlini toate poruncile dregătorilor, atunci Învinge­­rea e îndoită şi lumea cu uimire va privi la noi. Pentru că mai mare şi mai străine­tă este învingerea ce o câştigăm asupra patimilor şi pornirilor rele din lăuntru, decât chiar asupra duşmanului din afară. In urma acestora dispunem ur­mătoarele : 1. Fraţii preoţi vor ceti acest cu­vânt al nostru arhieresc de pe amvon in decursul s­­n­turgii în proxima zi de Duminecă şi sărbătoare atât în biseri­cile parohiale, cât şi în cele filiale. 2. Fraţii preoţi şi docenţi şi pe cale privată, cu ori­ce ocaziune binevenită, vor lumina şi povăţui pe credincioşi în renzul celor mai sus arătate, ferindu-i dela ori­ce exces şi transgresiune, şi deosebit dela băutură, care mai ales cu prilejuri de aceste pricinuieşte multă gâlceavă şi supărare. 3. Fraţii preoţi şi docenţii întru luminarea şi conducerea poporului să cerce a proceda totdeauna în cea mai perfectă conglăsuire cu organele ad­ministrative şi îndată să descopere şi delăture ori­ce încercări, ce ar tinde la seducerea poporului ori la provocare de tulburări ori alte neplăceri. 4. Fraţii protopopi să veghieze, ca cele aici arătate de toţi cu scumpătate să se înfâptuiacă, şi ca despre ori­ce lucru contrar îndată să ne facă ară­­­tare sub a lor personală răspundere. 5. In urmă rânduim, ca la toate liturghie din Dumineci şi sărbători după rugăciunea amvonului să se cânte tropariul: «Mântuieşte Doamne poporul tău şi binecuvântă moştenirea ta, biruinţă împăratului şi regelui nostru apostolic asupra contrarilor dăruieşte-i, şi cu crucea ta păzeşte poporul tău». Încheiem cu exprimarea nădejdii noastre neclătite, că voi prea preaiubiţi fraţi şi fii, şi în zilele de grea încercare prin care trecem, veţi da ascultare gla­sului nostru de părinte şi prin purtarea voastră creştinească şi cetăţenească veţi îmbogăţi numele cel bun al neamului nostru, care în toate veacurile s’a do­vedit razăm tace al tronului şi al ţării, şi prin ţinuta aceasta vă veţi face vrednici, ca bisericii şi neamului nostru cu bucurie să i se deie aceie drepturi, pe cari prin vredniciile sale multe pentru patrie şi tron cu îmbelşugare le merită. Darul Domnului nostru Isus Hris­­tos, iubirea lui Dumnezeu Tată­ şi îm­părtăşirea Sfântului Spirit să fie cu voi cu toţi. Amin. Dat în Qberla, anul Domnului 1914, Iulie 26. Episcop Vasile, preunate cu ţinerea acestei adunări s’au sistat. — Pr©zidiul »Asociaţiunii« , Ni­­colau Ivan, membru în comitetul Aso­­ciaţiunei. Revista »Luceafărul« aduce la cunoştinţa abonaţilor şi cititorilor săi că din cauza evenimentelor nu poate să apară până după încheierea cam­paniei militare. In schimb va publica la vremea sa mai multe numere duble, dând abonaţilor deplină compensaţie. Amânare. Conferinţa delegaţilor despărţământului din comit. Turda Arieş, convocată pe 2 Aug, se amână pe timp nedeterminat în turma eveni­mentelor râsboinice. »Dr V. Moldovan dir. desp. Turda*. Manifestaţii In Viena. Câte sur­prize nu ne oferă şi nu rezervă pentru viitor războiul! Cine ar fi putut bună­oară gândi numai înainte cu câteva săptămâni măcar, că dealtfel pacinicii cetăţeni ai Vieţii, vor fi în stare cândva sub colori naţionale maghiare şi cu cântece patriotice să-şi arate dragostea lor în faţa «Casei Maghiare» din Bank­gasso din Viena? Şi totuşi s’a întâmplat şi aceasta minune, cel puţin aşa ne a­­sigură foile maghiare ! Iarăş spionii. Vremurile de răz­boi şi căldurile verii îşi fac mereu efectul prezentând în cetăţenii paşnici câte-un spion formidabil. Cazul cel mai nou s’a întâmplat în Budapesta. O familie venea dela băi din Lo­­vrana. Şi cum stau într’un cupeu al trenului vicinal de Szent-Endre vorbind sârbeşte conductorul i-a auzit şi ime­diat a oprit trenul anunţând poliţiei, că spioni sârbi călătoresc în capitală. Publicul auzind bânuelile con­ductorului a erupt în huidueli şi, voci­ferări, de era aproape să i linşeze pe nefericiţii sârbi. Ba unei fetiţe, care purta perucă, i-au căzut câteva plete din cap. Atâta le-a mai trebuit năbă­dăioşilor patrioţi. Au început să strige turbaţi din toate părţile „Jos cu spioni! La moarte cu ei iau îmbrăcat în haine de femeie ca să nu fie recunoscuţi III* Şi ştie dzeu, ce ar fi păţit bieţii »spioni«, dacă n’ar fi intervenit po­liţie, cere după ce negustorul de lemne s’a jogituit l’a făcut scăpat, dim­preună cu’pe familia. Dela Oraş. La magistratul oră­şenesc este de ocupat postul de pre­­ţuitor. Terminul de înaintare al rugă­­rilor pentru ocuparea acestui post este 10 August n. 1914. Informaţiuni mai detailate în această privinţă să pot căpăta la magistrat. Avis. Se caută un candidat de adv.­­ cat cu prată bună. Adresa la administraţia ziarului. 1—3. ŞTIRI. — 21 Iulie 1914 Redacţional. Deoare­ce par­tea cea mai mare din perso­nalul redacţiei şi al tipografiei sunt înrolaţi la miliţie suntem siliţi să apărem deocamdată numai în două pagini. Amânarea­ adunării Asociaţiunei Din Sibiiu primim spre publicare urmă­toarea notificare oficială: Adunarea generală a „Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura po­porului român", ce era să se fină în Năsăud la 15128 August a. c. s’a ar­â­­nat pe timp nederminat şi lucrările în­ GAZETA TRANSILVANIEI. Ultime ştiri şi telegrame. Sinaia 21 Iulie 3 August. Azi la patru ore după ami­azi s’a întrunit consiliul de coroană. Se discută cu aprindere luarea unei atitudini demne de statul român. Personagiul înalt dela care primim această informaţie ne asigură discret numai atât, că atitudinea, pe care bărbaţii maturi politiceşte ai României îi vor da-o regatului român va fi cea mai doamnă posibilă. Mâine după ce se aduce la îndeplinire unele dispoziţii strict oficiale luate în acest consiliu — dispoziţii, pe care nu le putem preveni publicân­­du-le — vom da detailurile re­­cerute. DERIJIUL 3 August. Crucişă­torul mic „Augsburg“ a anunşat aseară la 9 oare printr’o marconi­­gramă:“ Bombardez portul militar LIBAN. Sunt în luptă cu un cruci­­şetor inamic. Am pus mine. Portul LIBAN e în flăcări. Războiul germano-rus s’a declarat oficial. O telegramă din Petersburg anunţă următoarele: PETERSBURG, 3 August. Aseară la 71­ 2 ore ambasado­rul german de aici a înmânat ministrului de externe rus în numele guvernului său decla­raţia oficială de război. Aruncarea îa aer, a podulu dela Granica. LEMBERG, 3 August. — Ruşii au aruncat în aer azi noapte podul de cale ferată dela Granica, la frontiera aus­­tro-rusă. Cu acest act se poate considera de începutul osti­lităţilor între Rusia şi monar­hia noastră. Pregătirile Japoniei. BUDAPESTA, 3 August. — Birou­lui ungar de corespondeţă i-se anunţă din partea unui profesor de la gimnaziul catolic din Miskolc, care de prezent se găseşte în călătorie de studii prin Ja­ponia, că guvernul japonez face pregă­tirile necesare de război, pentru a se răfui definitiv cu Rusia. Mobilizarea generală în Francia. O ştire sosită din Paris, ne ves­teşte că In Francia s’a decretat pentru eli, mobilizarea generală. Turburările din Franţa. — După cum anunţă telegramele din sorginte particulară, în Paris ar fi izbucnit re­voluţia. La împuşcarea deputatului socia­list Jaurez şi la decretarea mobilizării generale a armatei franceze, socialiştii ar fi răspuns printr’un atentat la viaţa ministrului de război. Sub presiunea e­­venimentelor, preşedintele republicei franceze, Poincaré ar fi demisionat. Asasinarea şefului socialist francez Jaurés. PARIS, 3 August. Aseară un indi­vid a tras în dreptul cafenelei Du Crois­sant, mai multe focuri de revolver asu­pra deputatului socialist Jaurés, care a fost grav rănit. Câteva gloanțe l-au lovit în cap. Deputatul Jaurés în urma rănilor primite a murit. Limitarea circulației trenurilor. De la oficiul de exploatare al căilor fe­rate ungare ni­ se comunică următoa­rele : Publicându-se mobilizarea generală a armatei, s’a decretat ca prima zi de mobilizare 4 August, din care cauză trenurile personale își vor urma cursul lor regulat după planul oficial numai până în 5 August la 12 oare noaptea. Dela această dată începând căile ferate vor întră cu totul în serviciul armatei, ceea­ ce are ca urmare reducerea în mod simţitor, a trenurilor menite trans­portului de pasageri. Această limitare a circulaţiunei pe căile ferate ungare se va anunţa publicului şi prin placate speciale în mod amănunţit. Italia va mobiliza. ROMA, 2 August. In cercurile politice se observă că, dacă toate sforţările Italiei întru păstrarea păcei vor rămâne zadarnice, şi va trebui să se recurgă la arme, în acea zi interesele Italiei vor fi legate de in­teresele Germaniei, precum interesele Germaniei sunt legate cu ale Austro- Ungariei. Italia va trebui să mobili­­zeze și pentru a arăta Rusiei că în cazul unui război ea nu va rămâne simplă spectatoare. Gestul războinic al Italiei, ar putea să aducă o schim­bare în atitudinea Rusiei, ceea ce va fi în interesul păcei. Proprietar: Tip. A. Mureşianu: Branisce & Comp. Redactor responsabil; loan Brotea. TIPARUL TIPOGRAFIEI A. MUREŞIANU BRANISCE & COMP BRAŞOV. Nr. 160—1914. i » /S- -fi . Specialitate de apă minerală. Isvorul MATILD din Bodok este cel mai apreciat reprezentant al apelor minerale alcalice. Apă minerală de primul rang care amestecată cu vin este superioară celorlalte ape minerale. Bentura de predilecţie a cercurilor celor mai înalte sociale care în urma conţinutului şi îngrijirei conştienţioase şi cu­rate a isvorului, se prefera din partea medicilor apei mi­nerale mondial denumite Gieshübler. Cel mai bun semn contra falsificărilor a apei minerale MATILD este limpezeala absolută până la cea din urmă picătură. Deposit principal a apei MATILD în Brașov la firma E- D. & L THEIL, strada gărei Nr. 25. Telefon 864 se capătă în cele mai multe prăvălii cu ape minerale şi în restau­rantele mai de frunte. Cu toata su­ma 16­ 200. Administr­­ia isvorului, Josef György, ŞepSiulOdOk (Ardeal), Hotel şi Cafenea „M E T R O P O L”. Am onoarea a aduce la cunoştinţa On. public din Braşov şi jur. şi On, oaspeţi din România că am luat în antreprisă. Hotelul şi cafeneaua „Metropol” Braşov, Strada Neagră Nr. 2, renovat şi aranjat cu tot confortul necesar. 20 camere. Rog cu toată căldura Onor. Domni şi Dame din România a cerceta Hotelul în sezonul de vară. Asigurând pe Onor, visitatori de un serviciu prompt şi cu aten­ţiune, sper că voi fi sprijinit în noua mea întreprindere cu de­osebire din partea On. public românesc. Cu toată stima Iancu Axente, ITegoţ nou de văpseli de primul rang Aduc la cunoştinţa Onor. public, a văpsitorilor de odăi şi a comercianţilor că am deschis în Braşovechi, strada lungă, No. 9. Prăvălie de văpseli şi uleiuri, bogat asortată cu toate sorturile de văpseli. Am şi un deposit de tot felul de scări. Preţuri moderate. 49-30) Servici solid. N. ARŞN­, Vopsitor de odăi şi comersant de văpseli-

Next