Gazeta Transilvaniei, octombrie 1914 (Anul 77, nr. 216-241)

1914-10-14 / nr. 227

SITUAŢIA pe câmpul de răsboiu. Azi dimineaţă am primit de la bi­roul de pressă al prim-ministrulu­­ur­­toarele comunicate oficiale telegrafice: Luptele din Galiţia şi Polonia. Budapesta, 25 Oct. n. De pe câmpul de operaţii de la nord-est se comunică: Trupele noastre unite cu puter­nice forţe germane sunt în luptă cu forţele principale ruseşti, la cari s-au raliat şi trupele ruse din Caucaz, Turkestan şi Siberia, pe un front aproape neîntrerupt, care front cu­prinde în sine coastele de nord est ale Carpaţilor ostiei, apoi câmpia ce se întinde spre răsărit de la fortăreaţa Priemysl, cursul inferior al râului San şi valea Vistulei poloneze până în regiunea Plock. Atacul pe care trupele noastre l-au început peste Carpaţi a atras în luptă puternice forţe inamice. In Galica de mijloc, unde am­bele părţi combatante au ocupat po­ziţii întărite, lupta stagnează încă. Spre sudest de la Preemysl I precum şi dealungul cursului de jos al râului San trupele noastre au ob­ţinut în zilele din urmă pe mai multe rânduri succese însemnate. In Polonia rusească ambele părţi combatante au pus faţă ’n faţă puteri însemnate, cari luptă încă de eri spre sud-est de la linia Ivango­­rod— Vistula varşoveană. Generalul HOFER, locţiitorul şefului de stat major. Luptele franco-ruso­­germane. Berlin 25 Oct. d. Din marele cartier general se a­­nunţă cu data de 25 Oct. n. înainte de ameazi, oficial. In 24 Oct. mi-a succes după lupte înverşunate să trecem noui trupe peste canalul Iser-Pres şi anume prin punctul Nieuport-Dix­­maiden. Cu toate că duşmanul a luat poziţie spre est şi nord-est de la Ipres, trupelor noastre le-a succes ca să înainteze în mai multe puncte. Au căzut în mânile noastre cam 500 de soldaţi englezi, între cari un colonel şi 28 de ofiţeri. Pe câmpul de operaţii de la est trupele noastre au început ofen­siva în contra Augustorv-ului. In ţinutul Ivangorod trupele noastre luptă umăr la cu trupele austro-ungare. Nopţi de vară. Mă fură blând Un cântec drag Şi mă robeşte­ Un dor pribeag. Departe ’n văl 4M Răsună cânt: Răzbate ’ncet Pe-aripi de vânt Şi de­ departe VitetTar: Chemări adânci Din văi tresar. Pe luncă vin Cosaşi trudiţi, Secerători Vin obosiţi,­­ de­ pe gruia obor domol Păstori voinici Cu turma lor. Iar pe subruş Cu uger plin, Dela păşune Vite vin. De după deal Din brazi cărunţi Răsare luna ’N culmi de munţi. ^iAm» Nr. 227. Braşov, Luni-Marţi 14 ,27. Octomvrie 1914. Anul LXXVII­REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Târg»­ Inului Nr. 80 ABONAMENTUL Pe an »a . . . 24 Coz Pe o jam. de en 12 , Pe trei lunL . . 6 „ * Pentru Romania şl etrAm­Atete. Pe nn aa . . . 40 lei. ?e o jcaa. de nn 30 „ INSERATELE ie pirimeie In ndmlnla­­traţl». Preţul după tarii fi învoială. TELEFON 226. ZIAR POLITIC NAŢIONAL. ManMorisele nn »o ti­­nnpoinnă. Din Cernăuţi. »Universul« de azi publică urmă­toarea telegramă din Cernăuţi: Cernăuţi 24 Octomvrie. Co­mandant al oraşului a fost numit căpitanul de cavalerie Iaschevici. Cu începere de azi (Sâmbătă) s’au decretat recrutările în Bucovina. Toţi cetăţenii în vârstă dela 25—36 de ani, cari erau scutiţi de serviciul militar, vor fi din nou examinaţi spre înrolare. Comisia interimară a adresat mulţimei o ordonanţă, sfătuind-o să se abţie de la ori­ce manifestaţii ostile. De la ora 7 saara orice circu­laţie pe străzi a fost oprită. Maga­zinele se închid la aceeaşi oră iar vânzarea băuturilor spirtuoase a fost strict oprită. Eşirea sau intrarea in Cernăuţi e foarte anevoioasă, mai cu seamă în părţile dinspre Prut. Fiecare călător trebue să po­­seadă bilet de liberă­ trecere iscălit de comandantul oraşului. Măsura a­­ceasta a fost luată în vederea sigu­ranţei operaţiunilor ce se pregătesc. Refugierile din Cernăuţi au în­cetat. Deputaţii italieni şi neu­tralitatea. Din Roma se telegra­­fiază . Deputatul Faolli cercetează într’un articol din »Secole XIX« părerile cole­gilor săi din Cameră asupra neutrali­­tăţei statului italian. Din 510 deputaţi, numai 350 s’au rostit asupra neutralităţii. Din aceşti 350, vre­o 55 sunt pentru neutralitatea păstrată până la capăt, 85 s-au pronunţat pen­­tru o intrare imediată în acţiune, iar ceilalţi au declarat că Italia trebue să se ţie credincioasă neu­­tralităţei sale până ce aceasta ii va asigura satisfacerea intereselor sale politice şi naţionale. Şi-un văl de-argint Trimite-acum, Un văl de-argint Pe sat şi drum. — Se lasă’ncet Acum pe sat Năframa nopţii. A ’n optat ! Doar mai răsun’ Un cântec drag —, Şi rătăceşte- Un dor pribeag. I. Bufnea. — In aşteptarea Germanilor. — încep luptele pentru împrejmuirea şi asediul oraşului Varşovia. Trupele nemţeşti sunt în înaintare şi nu preste mult se vor afla în preajma zidurilor şi şanţurilor oraşului. Varşovia (In limba polonă : Var­­şova) e o aşezare veche, pe malul râului Vistula. In secolul al XVI-lea şi-au stabilit aici scaunul domnesc regii Poloniei, şi Varşovia a rămas capitala pănă la disolvarea definitivă a Poloniei, când a trecut la Rusia. S’au dat pe aici odinioară multe lupte sân­geroase între Poloni, Ruşi şi alte po­poare şi acum se ivesc iarăş luptători pe plaiurile aceste. Varşovia de azi e un oraş mare, cu preste 700 mii locuitori, Ruşi, Po­loni, Nemţi şi mulţi Evrei. In privinţa popolaţiunii Varşovia ocupă locul al treilea intre oraşele Rusiei. Fortifi­caţiile Insă sunt puţine. Are o citadelă şi 15 forturi împrăştiate pe malurile Vistulei. Aceste din urmă s’au ridicat dela 1880 Încoace. Ziarele ruseşti scriu despre asediul apropiat, ca şi când ar fi vorba de forturile pancelate de la Anvers sau Paris. Aceasta asămănare insă e greşită. Varşovia e un oraş deschis, nu e fortificat şi acum se grăbesc se Întărească drumurile, cari să ramifică din oraş. In jurul Varşoviei nu se află adevărate fortificaţii şi rele­ ce se ticluesc acum sunt improvizate. Nu vor fi la nici un caz lupte de stradă şi nu se va bate oraşul cu bombe. Se sapă şanţuri uriaşe mai în apropiere şi mai departe de oraş. Munca aceasta o săvârşesc glotaşii şi muncitorii plătiţi. Proiectau să aplice la lucru prizonierii din răsboiu, dar s’a abandonat acest gând. Să temeau să nu se găsească spioni printre streini şi se trădeze plenul vre­unei săpături de şanţ. Comanda militară e foarte bă­nuitoare. Cine nu se supune dispozi­ţiilor ei, şi mai ales dacă se apropie de şanţuri, fără permisiune, e arestat şi puşcat în câteva ciasuri. Starea poporaţiunii e foarte pre­cară. Vagabonzii sau huliganii se dedau la tot felul de excese şi hoţii. Dacă cineva reclamă la primărie, i se spune, că in timpuri aşa de grele oficianţii sunt ocupaţi cu alte afaceri urgente, şi de însemnătate publică şi nu pot să vază de toate nimi­curile. Să grijească fiecare de micul său avut. In vederea stărilor nesigure, cetă­ţenii din Varşovia au întemeiat o înso­ţire secretă, care va susţinea ordinea publică îndată­ ce autorităţile şi poliţia rusească îşi va sista funcţionarea. A­­ceasta o doresc vagabonzii, ca să poată jefui în timpul, până ce Nemţii îşi vor face intrarea în oraş. Universitatea a fost mutată la Chiev. Oficios se anunţă, că în Chiev poate să lucreze mai liber, cât timp ţine războiul. Biblioteca universităţii, cu peste 200 mii de volume, a fost pusă sub pecete. Din galeria de tablouri a mu­zeului orăşănesc au fost transportate la Moscva câteva tablouri preţioase. Nu se ştie însă cum­ sunt acele, pentru că muzeul s’a închis. Sunt probabil între ele bucăţile re­numite ale lui Dürer, Iordan, Tintoretto, Rembrandt etc. Când Ruşii au intrat in Lemberg au scos din muzeul de a­colo cele mai de valoare tablouri şi le-au transportat in Rusia. Acum se tem să nu li se dea împrumutul din partea Germanilor ! Guvernatorul Varşoviei, generalul Silinski, a fost chemat la Petersburg. De altcum generalul declarase de mai înainte că va renunţa la postul său, ceea­ ce a produs nemulţumire în opinia publică. La ordinul Ţarului, s’au dat repre­­sentaţiuni teatrale şi după pornirea războiului. Dar acum, de câteva săptă­mâni teatrele stau închise. Pe strade e oprită circulaţia după orele 9 seara şi cei ce nu observă a­­ceastă dispoziţie, sunt supuşi la cele mai grele pedepse. Organizaţiile socialiste s’au casat Muncitorii grevişti au fost declaraţi de revoluţionari şi conform legii marţiale, împuşcaţi numa'­decât. In chipul acesta vrea sistemul guvernant să stabilească teroarea şi groaza pentru nesupunere. Aproape în fiecare zi lo ivesc a­­viatori germani şi aruncă în oraş în­ştiinţări tipărite in limbile polonă şi ebraică, în care sunt avizaţi că se a­­propie armatele germane. Lângă gara, numită vieneză, a căzut şi o bombă. S’a văzut odată şi un Zeppelin. A fost primit cu ropote de puşti, dar fără rezultat. Zeppelin-ul a făcut câteva ro­­taţiuni în aier, a aruncat proclamaţii şi s’a perdut spre apus, în orizontul depărtat. In ajunul răsboiului european. Factorul poştal ne-a imanuat astftzi, apra surprinderea noastră, o scrisoare reco­mandată de la corespondentul nostru din Paris de la care nu mai primisem de­ aproape trei luni nici un semn de viaţă. Scrisoarea a fo­st deschisă şi cenzurată la Budapesta şi poartă sigilul biroului militar de cenzură (K. u. k. jbtilit&rcensurcomission, Budapest.) Scrisoarea, e datată din ultimile zile ale lunei Iulie a. c. şi conţine Interesante amănunte asupra ches­tiunilor la ordinea zilei In Paris In ajunul de­clarării războiului. Iată aceste două corespon­denţe, cari — cu toată Întârzierea lor — vor fi cetite cu mult interes: I. — Momente grave. — Paris 29 iulie 1914. Gravul conflict dintre monarhia austro-ungară şi regatul sârbesc, pen­tru a cărui deslegare la ora când vor apare aceste rânduri va vorbi poate glasul tunului, a deşteptat în Întreaga Europa teama grozavă a unei confla­graţii generale. Parisul dela 1870 n’a cunoscut emoţiune mai mare decât vestea pre­­parativelor de răsboiu ale Austriei, pe care mulţimea a aflat-o Duminecă smul­gând ziarele din mâna vânzătorilor. Această emoţiune nu s’a manifestat­­ numai prin panica grozavă dela Bursă, unde valorile — in special cele ru­seşti — s’au cotat cu o pierdere con­siderabilă, prin rechemarea imediată in Franţa a Preşedintelui Republicei, care intorcându-se dela Petersburg, după vizita regelui Suediei, trebuia să de­barce şi în Norvegia şi Danemarca pentru a saluta pe cei doi monarhi, cari l-au vizitat în ultimul timp, dar mai ales, gravitatea evenimentelor a avut o adâncă repercutare in păturele adânci ale populaţii. Sâmbătă seara — când Încă nu se ştia răspunsul Serbiei la ultimatu­mul austriac — cu ocazia unei t­­ani­­festaţiuni militare pe marile bulevarde, aclamându-se armata s’a strigat şi »la Berlin« —­ acelaş strigăt cu care s’a primit în 1870 vestea răsboiului cu Prusia . Luni, Marţi şi Miercuri seara, când ediţiile cu veşti din ce în ce mai grave apăreau la fiece oră, populaţia din cartierele populare ale Parisului au manifestat în mod energic pentru pace. In fiecare seară de pe la ora 9 din toate profunzimile foburgurilor Montmartre, Montlmontant, Belleville şi din împrejurimi poporul în grupuri mari se îndrepta în masse com­pacte pe marile bulevarde. Mulţimea este enormă pe ambele trotoare şi totuşi mulţime soseşte mereu de prin străzile vecine. Circulaţia vehiculelor devine aproape imposibilă. Strada şi trotoarele sunt ocupate de o mare de capete pe o întindere enormă. Mulţi­mea înaintează încet în strigătul de »Vive la Paix«, »A bas la Guerre«. Poliţia a luat însă întinse măsuri pen­tru a opri acest antrenament revolu­ţionar. In fiecare seară la ora 10 jumă­tate intervine garda republicană pen­tru a împrăştia mulţimea. Au foc cioc­niri sângeroase, se trag chiar focuri de revolver şi se arestează mulţime de manifestanţi. S-au arestat până acum peste 1500. Zadarnică încercare. Cine ştie, dacă la ora când scriu aceste rânduri, departe, în apropierea ţărei mele, nu bubuie tunurile de ambele ţărmuri ale Dunărei în apropierea cetăţei Bel­gradului. Şi cine ştie iară? dacă aceste zeci şi sute de mii cam­ serile trecute au manifestat contra unuia din cele mai grozave cataclisme de care se va vorbi cu stupefacţiune peste veacuri, nu vor trebui în curând să îmbrace haina militară şi să alerge la frontieră spre a apăra pământul Franţei, care este nu numai patrimoniul luptelor pen­tru libertate şi adevăr ci şi patrimoniul unei mari părţi din cultura universală. Conflictul, sau poate în aceste mo­mente războiul austro-sârb, a provocat în Franţa o legitimă adâncă Îngrijorare. Legată de Rusia prin o alianţă ale cărei clauze sunt foarte precise, în ziua când aceasta va ataca sau va fi atacată, Franţa va trebui să-i vie în ajutorul atăcfind vecinul de la Est. Neliniştea şi îngrijorarea Franţei şi a guvernului francez este cu atât mai mare, cu cât abia 10 zile sunt de la închiderea Par­lamentului, când senatorul Charles Hum­bert bazat pe fapte şi documente ofi­ciale a pronunţat un formidabil rechi­zitor contra ministerului de război şi statului major, dovedind lipsurile, ne­­pregătirea şi inferioritatea generală a armatei franceze in raport cu cea ger­mană. Astfel se explică nervositatea gu­vernului care a rechemat pe prezidentul Republice­ la Paris, sliindu-i să contra­mandeze vizita anunţată la curţile din Cristiania şi Copenhaga. Ce este în aceste momente pe malurile Dunărei? Ce va fi mâine In Franţa? Va cunoaşte Parisul mâine sau poimâine spaima ,provocată de topsinul mobilizărei? Pare că era ciocnirea tu­turor popoarelor şi a prăpădului ge­neral se apropie. Violenţa a Învins spiritul de în­ţelegere, forţele de război au fost mai puternice, echilibrul este distrus, răz­boiul începe. Cor. Aspiraţiile Bulgariei în K­racedonia. Sub titlul »Singura scăpare« ziarul bulgar »Kambana« pu­blică un articol de fond în care spune între altele: »Nimic nu e mai periculos decât ca guvernul să continue a sta cu rou­­nile încrucişate. In vederea eliberărei Macedoniei, guvernul trebue să se în­ţeleagă cu Puterile cari recunosc drep­turile Bulgariei asupra Macedoniei. Este o datorie imperioasă a guvernului să realizeze această misiune istorică, înainte ca marile Puteri să încheie pacea. Acţiunea aceasta ar nemulţumi pe Serbia, Grecia şi România. Din par­tea Serbiei nu există nici un pericol; Grecia, căreia Bulgaria li datoreşte o lecţie, nu va îndrăzni să declare război; în ce priveşte pericolul ce există din partea României, Bulgaria va trebui să se înţeleagă dinainte cu Tripla alianţă­. Dezordine monarhiste in Portugalia. Ziarele vieneze află din Lisabona, că în noaptea din 21 spre 22 Oct. dezordine monarhiste au izbucnit în diferite localităţi din Portugalia. Co­­municaţiunile capitalei cu partea de nord a ţărei au fost tăiate în câteva ceasuri. Calea ferată a fost distrusă la Santarem, pricinuind deraiarea unui tren. La Mafra — un ofiţer monarhist în fruntea a 100 civili a luat nişte arme de la şcoala militară şi a căutat să determine pe soldaţi să se resvră­­tească. Trupe au fost trimise din Lisa­bona la Mafra. O telegramă din Roma anunţă, că mişcarea revoluţionară din Portugalia a eşuat. Răscoala a fost pusă la cale de vre­o 200 de politiciani şi de câţiva ofiţeri. Fiind urmăriţi de poliţie s-au refugiat în munţi. Hornon Christo. Îm­preună cu câţiva şefi au fost arestaţi.

Next