Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1915 (Anul 78, nr. 236-259)

1915-11-26 / nr. 256

4 Centrala institutelor de bani- Citim în „Revista Economică“. In şedinţa de la 30 Noemvrie a. c. ministrul de finanţe Teleszky a pre­zentat parlamentului proiectul său pri­vitor la Înfiinţarea Centralei institute­lor de bani conţinând pros testul de fondare şi proiectul de etatat. In proiectul de statut, guvernul, onorând dorinţele, ce i-au fost comu­nicate din partea cercurilor interesate, între cari şi din partea «Solidarităţii» noastre, a admis unele modificări, pen­tru noi destul de favorabile.­ Modificările se referă la §§ 6, 7 şi 17, Introducându-se şi un nou capi­tol VIII, care tractează despre repre­zentanţa din Croaţia şi Slavonia a Cen­tralei, cărei reprezentanţe s’au rezervat anumite prerogative. ~ Paragraful 6 s’a modificat Intr­­acolo că Centrala poate acorda credit numai institutelor de bani; pe seama membrilor săi poate mijloci numai cumpărarea-vânzarea de hârtii de va­loare pupilare; cu mijlocirea de afaceri de bursă Centrala nu se ocupă In mod profesional. La l­ui 7 s’a adaus următoarea dispoziţie: Ca organe de revizuire funcţionează revizorii angajaţi anume spre acest scop din partea Centralei sau funcţionarii superiori ai acesteia, cărora la Începerea funcţiei lor este a li­ se impune absolută discreţie faţă de a treia persoană. Ca revizori pot fi aplicaţi, excepţional, şi organele de re­vizuire (revizorii) aşezămintelor de con­trol In fiinţă şi in funcţune în ţară la 1 Ianuarie 1915. In mod provizor Cen­trala poate Încredinţa astorfel de aşe­zăminte controlul asupra acelor membrii a lor, cari la 1 Ianuarie 1915 au apar­ţinut deja acelor organizaţii. Rapoartele revizorilor pot fi prezentate — cu excepţia cazurilor prevăzute in § 5, punctele 1 şi 2 —nume prezidentului, directorului executiv şi funcţionarului suprem competent al Centralei şi nu pot fi prezentate nici chiar direcţiunii Centralei. Conform textului nou, modificat al aClui 17: Membrii pot depăşi din le­găturile Centralei, la finele ori şi cărui an de afaceri — pe lângă un anunţ prealabil la scris de cel puţin un an. Textul original al acestui­a, pre­cum se ştie, făcea pendentă abzicerea, de învoirea prealabilă în scris a direc­ţiunii Centralei. Proiectul Centralei va ajunge la desbatere parlamentară pe la mijlocul lunei curente. Pe durata desbaterii a­­cestui protest va funcţiona In perma­nenţă o comisiune specială delegată de »Asociaţia regnicolară a institutelor de bani« chemată a urmâit cu atenţiune mersul desbaterilor şi a Introduce In proiect toate modificările, ce le va afla de lipsă şi legitime din punctul de ve­dere al bănedor din provincie, in co­­misiunea aceasta face parte şi d-l loan I. Lăpedatu, secretarul »Solidarităţii«. I veci, mâne, Joi, la orele 3 d. a. In ci- I mitirul bisericii Sf. Nicolae. Fie-i dulce odihna! —x— înmormântarea unui erou. Eri a avut loc in oraşul nostru grandioasa înmormântare a eroului căpitan de la reg. 24 de honvezi Mihail Bokor, care a căzut ca erou pe câmpul de luptă din nord. I­n absenţa preotului militar din loc serviciul funebru a fost Înde­plinit de parohul din Braşov—Cetate Vasile Merei asistat de diaconul Can­did Muşlea, iar răspunsurile le-a dat cantorul de la biserica Sf. Nicolae din ieo Ioan Ţânt, azi sergent distins in armata noastră. Convoiul funebru a plecat­­din curtea spitalului militar, fiind de faţă un public cum rar s-a mai văzut în Braşov. Au luat parte civili şi militari, de toate naţiunile. Stradele erau tixite de public numeros, tot aşa şi cimitirul maghiar evanghelic unde preoţii români au terminat ser­viciul funebru conform legii noastre româneşti. La mormânt a rostit un panegi­ric înduioşetor preotul militar Vieto­­risz László scoţând la relief calităţile frumoase ale căpitanului Bokor. A vorbit apoi vice-colonelul Nagy Poll care In cuvinte alese şi-a luat adio In numele colegilor săi dela cel ce pe câmpul de luptă a fost o mândrie pentru ai săi şi pentru patrie. De încheiere o companie de soldaţi a dat onorurile din urmă viteazului căpitan Iar muzica militară a cântat imnul regal. — D-zeu să-l odihniască In pace 1 Efc 356^1916. GAZETAATRNSILVANIEI. ȘTIRI. — 8 Decemvrie n. 1915. »Reuniunea femeilor române din Brașov,« și-a ales, In adunarea generală dela 5 Dec. n. a. c. pentru noul period de trei ani, următorul Comitet : 1) Maria B. Bak Ies­cu, președintă 2.) Virginia A. Vlaicu, vicepresidentă 3.) Sidonia I. Petrovici, casieră. 4) B­era A. Popovici, 5) Eugenia Dr. Vecerdea, 6 ) Maria Gr. Popescu, 7.) Dora Pușcariu, 8.) Flora Dr. I. Qarotu, 9.) Maria N. Duşoiu, 10.) Tinca N. Bogdan, 11.) Ma­ria I. Maximilian şi 12.) M. Median — La foc de frunte dăm In numărul de azi frumosul discurs cu care doamna Maria B. Baiulescu, fosta şi actuala presidentă a deschis această adunare. —x — La masa studenţilor »Virgil O­­niţiu« au contribuit: Dl Ioan Malaiu, locotenent pe câmpul de luptă 18 K. In amintirea regretatului dir. I V. Oniţiu, loan Bercan, protop In Cohalm 20 K.­ Dl Solomon Făgărăşian preot In Drăguş 10 K. Primească marinimoşii donatori sincere mulţumite. Direcţiunea mesei Muieniilor. — X — 1 Iustina Mateiu. Iustina Mateiu din Sebeşul de sus (corn. Sibliu) sora d-lui dr. loan Mateiu referent şcolar. In vârstă de 15 ani, elevă In clasa 1 co­­r­mercială In oraşul nostru, după scurte suferinţe a Încetat din viaţă ieri (Marţi In 7 Decemvrie), departe de casa pă­rintească. Nici tată, nici mami, nici frate ori soră n’a veghiat la căpătâiul ei, In ceasurile de pe urmă. Doar dragele ei colege şi prietene i-au ur­mărit cu durere ultimele suferinţe şi au vărsat lacrimi de surori pentru du­rerile ei Rămăşiţele pământeşti ale tinerei defuncte vor fi coborâte In lăcaşul de Pentru fondul z­ariştilor a trimes prin administraţia ziarului nostru cu prilejul reinoirii abonamentului d-l loan M. Bitean preot Székásszabálya 2 cor. Mulţumire. — x— Presa italiană fără hârtie. Ziarul »Italia« scrie că dacă guvernu­l nu în­dreaptă actuala stare de lucruri, peste vre-o 25 de zile nu va mai apare nici un ziar italian, din cauza lipsei de hârtie. Nefiind vagoane disponibile, fabri­cile de hârtie nu pot primi materiale prime. — x— Dar de Crăciun. Pentru îmbră­­carea fetițelor sărace a dăruit Exel. Sa D-l Szerenyi József, secr. Int. suma de 50 cor. Reuniunea femeilor române din Braşov esprimă generosului donator şi pe calea aceasta cele mai călduroase mulţimite. Maria B. Baiulescu preşedintă. —x— Daruri de Crăciun pentru cei­ ce se află pe câmpul de războiu dela domnul Heinrich Scherg 20 cor. şi dela domnul Iosif Korinsky 5 cor. — Pentru cei lipsiţi de familii de la domnul Szabó Beni cojocariu 100 cor Sincere mulţumiri. —x— Apollo-B­o. Joi şi Vinari, 9 şi 10 Dec.: Mare serată Psylander. »Cei cari mor de două ori (învierea). Piesă sati­rică In 3 acte. In rolul principal Wal­demar Psylander. Săptămâna »Kruppki» caricaturi de actualitate. »Femeia ne­norocită« dramă socială In 2 acte. »Bubi nu voieşte să aibă educator«, o comedie drăguţă In 3 acte. »Albert In lipsă«, umorescă. In rolul principal Albert Pau­g. — Sâmbătă şi Duminecă program nou. —x— Omnia-Kino. Programul pentru Miercuri in 8 şi Joi în 9 Decemvrie n. »Doctorul Lukas« sau »Lupta după inelul lui Pharao« comedie poporală c­inematografică în 3 acte, jucat de cei mai renumiţi artişti danezi. Afară de aceasta restul e un program esce­­lent. Vineri în 10 Decemvrie 1915 nu se dă reprezentalunk Sâmbătă şi Du­minecă program nou. In săptămâna vi­itoare Mercur! şi Joi iu 15 şi 16 Dec. n. reprezentaţiuni de chinema^bech. —x— Circulaţia străinilor în Braşov în luna Noemvrie 1915. In luna Noem­vrie au petrecut în Braşov următorii străini: Din Africa 1, America 3, Aus­tria 164, Azia 2, Belgia 2, Bosnia 2, Bulgaria 49, Francia 1, Germania 151, Grecia 3, Helveţia 17, Olanda 1, Româ­nia 490, Rusia 6, Sârbi­a Spania 1, Suedia 1, Turcia 30 şi din Ungaria 817. In suma 1739. Dintre aceştia au locuit In Hotel: »Calul alb« 249, »Continental« 116, »Coroana« 256, »Curtea Ţârei Bârsei« 65, »Europa« 300, »Grand« 241, la »Jobi« Strada neagră 44, »Mielul alb« 27, »Villa Kertsch« 134, »Metropol« 104, »Onufa« 16, »Predeal 74 și în case private 113, —x­ Dela Magistratul oraşului ni­ se trimit următoarele spre publicare : — Desertori: Dumitru Coliban, a sentat în 1910 şi loan Voina, oficiant de poştă In România, asentat în 1910, ambii născuţi şi aparţinători la oraşul nostru, rezervişti în reg. 2 de infanterie, au fost declaraţi desertori.— — Provocare. Pa basa ordinlaţiu­nei ministrului da bonviziune reg. ing. Nr. 155.210—17—1913 provocăm pe ur­mătoarele persoane,­­ născute în anul 1878 şi aparţinătoare aici, cari sunt o­bligate a se presenta la miliţie, dar fără nici o cauză dreaptă nu s-au presentat, şi anume: Gregor Abrf, Johann Gali, Basilie Ogea, Teodor Coliban, Ioan Bur­bea alias Bidu, Andreas Schiel, George Blega şi Karl Streitförder, ca, în scopul de a fi duşi la atentare, să se presen­teze la despărţământul militar al Ma­gistratului orăşenesc cel mai târziu pâ­nă la 19 Decemvrie 1915. — Preţurile maximale fixe stabilite de magistrat pentru carnea de viţei prin publicaţiunea a doua din 14 Octomvrie 1915 Nru. Mag. 20897/915 — până la altă disposiţiune se scot din vigoare. Preţul maximal, stabilit in înţelegere cu măcelarii în suma de 2 cor. 60 ii­eri de 1 chirogram de carne de oae, rămâne în valoare şi mai departe aşa cum s’a stabilit. —Fhiblicatiune. Pe baza ordinului mi­nistrului de honvezi Nru 16607/915 pres 20/b se vor conscrie In timpul cel mai apropiat prin mijlocirea organelor de poliţie, toţi caii, catârii, măgarii, ha­murile şi frânele necesare, cară, căruţe, sănii precum şi cară şi sănii de prins bivoli la ele. Aducând aceasta la cunoş­tinţa on­ public, îi provocăm totdeodată a da mână de ajutor organelor poliţi­eneşti când se vor presenta, dându-le la întrebările puse răspunsurile cerute, fără de a ascunde ceva. Răspunsurile să fie de tot curate şi conştienţioase, cu atât mai mult, cu cât în cas con­trariu contra celui ce calcă aceste dis­­posiţii — în sensul §-lui din ordinul ministerului de honvezi Nru. 242790/915 pres. 20/b — se rpdică o pedeapsă cu închisoare până la 2 luni de zile şi în bani până la 600 de coroane. —x— Aviz. In cancela­ria notarială din Reşinar com. Sibliu altă aplicare mo­mentană, un cancelist cu pradă îa mîs­­cerile notariale, salar lunar 80 cor. A se adresa subscrisului. loan Jiurcoiu. 5—6. notar corn. Pentru sărmanii soldaţi români cărora li s’au amputat picioare sau mâni şi cari şi-au perdut lumina ochilor“. Transport din n-rul trecut 10454 c. 91 f. Colecta părintelui Iordan Curcubătă din Budila, ajutat şi de D-na preoteasă, Aurelia Curcubătă, care a avut bună­voinţa de a umbla In favorul eroilor nenorociţi din casă in casă pentru a aduna şi obo­lul cel mai mic. Spre lauda părintelui Curcubătă şi a parohienilor D. Dsaie, ţinem însă să no­tăm şi faptul, că colecta pu­blicată mai jos nu este decât 1/3-a parte din colecta în­treagă de 140 cor. 16 fii, şi din care 40 cor. 10 fii. s a trimis »Crucei Roşii« din Braşov prin d-na contesă Emma M­ies, iar alte 40 cor. 10 fii. »Crucei Roşii« din Septszentgyörgy. D-l Iordan Curcubătă par. Budila 5 cor. Câte 2 cor.­. Alecse Comşa Tărlungeni, Radu Muşat, I­ I­rimie Dorboşel. Câte 1 cor.: loan Purece, Vas. Purece contor, Dobra G. Horiş, George Ionescu, Ana I. Ţântăreanu, George Roşea, Tărlungeni, Dumitru Petrică, Tărlungeni, Petre Andrei, Tărlungeni, George Cranga, Tărlungeni, loan I. Cranga, Iosif Tămlea par, Dobârtău, Maria I. Drăgan, Reveica Il. Curcubătă, Vlădeni, George Sbarcea, Alecse Călbureanu, loan Călbureanu, George Mus­taţă, loan Marcu, Zaharie Galbord­a, Nec. Cranga, Su­­sana Irimie Bodeanu. Câte 80 bani: Ana G. Ţâţei, Parasch. G. Muntean, Tărlungeni, Domnica Giuglea. Câte 70 bani: Alecse Şandru, loan Dogariu. Câte 60 bani: Susana Nete, Radu Moşoiu, Târlun­­geni, loan St. Cranga, Ana I. Sandru­sen, Alecse lano­­vici, Maria N. Gabor, George D. Oltean.” Câte 50 bani: loan I. Ne­­delea, Maria N. Muşat, Nie. Trandaburu, Maria I. Nistor, I Efrosina Andriş, Maria G. I Nedelea, loan Costea. Câte 40 bani: Nie. Com­­şia înv. Tărlungeni, Ana I. Cranga, loan Pali Fărcaş, George Şandru, Nec. Ţânţă­­reanu, Ana I. Grecu, Ana Drăgan, Elis. Andriş, loan Cârstra, George G. Cranga, loan Olgă, Ana I. Dorboşel, V Susana I. Dorboşel, Stan Sleiianu, Nic. Ivan, Moise Galtoma, Istina G. Roşea, Rozalia Oltean, Eu­s I. Neagu, Loan Dogariu, Ioan Şeitan, Nic. Beştea, Maria G. Cranga. Câte 30 bani: Sofron Dobromir, Sofia V. Grecu, Maria I. Ţânţăreanu, V. Ma­ria I. Nedelea Vas, Băilă, N. Gârciog, Elena Rogozea. Câte 20 bani: George Grancea, V. Reveca Dogariu, Tărlungeni, Radu Domnişoru, Tărlungeni, loan Muşat, Pur­­căreni, loan Prejmerean sen., George V. Horiş, loan Muşat, Maria C. Glor­an, Domnica Timariu, Maria Batrineanu, Maria N. Budileanu, Ioan Balcu, Ioan Beştea, Petrea Moise, Maria Nistor, Sutana Muntean, V. Marina Grecu, V. Maria D. Neamţiu, Sofia Ir. Lupu 16 bani. Câte 10 bani: Costică Grecu, Maria Macelariu, V. Emilia Bularca, Voica N. Munteanu, George Coveşan, Mihai P. Fărcaş, Maria Şer­ban. La olaită...................59 » 26 f. D-l loan Deonca, Abrud­­sat............................................22 » — D-l loan M. Betean, paroh 2 » — La olaită 10538 c. 17 f- Apel. Daţi-ne obolul şi pentru copii săraci ! Se apropie sărbătorile Crăciu­nului , ca în toţi anii comitetul Reu­­niunei femeilor române din Braşov, îmbracă fetiţele sărace de la şcoalele noastre elementare. Apelăm şi de astădată la ge­nerosi­tatea­­Societăţii noastre româ­neşti, cu rugarea să contribuiască şi să ne ajutoreze cu obolul său la această faptă umanitară, cu deose­bire în acest an de grea încercare în care sărăcimea luptă cu cea mai grea mizerie. Contribuirile binevoitoare se primesc, de către subsemnata presi­­dentă, S­pre înlesnirea onoratului public și membrele Comitetului sunt autorizate la aceasta colectare, care la timpul său se va chita în publi­citate. Braşov Noemvrie 1915, în numele Comitetului. 3—3 Maria B. Baiulescu prezidentă. Bibliografie. A apărut: Şcoala noastră şi războiul de Dr. Ion Mateiu. Sibi­u. Tiparul tipografiei arhidiecezane. 1915. Proprietar: Tip. A. Muraşianu, Branisce­a Câmp. Redactor responsabil­­ loan Laces Avis. Am onoarea a aduce la cuno­ştinţa Onor­ dame că am strămutat Magazinul cu Corsete din Budapesta la Braşov. Comande pentru tot felul de corsete, legături de stomac se exe­cută cu acurateţă şi prompt. De o cercetare numeroasă se roagă Fejér Jakabné Strada porţi 36, 2—75 fii ■-#1 i 0 1 1 |i I ii fii I Persoanele cari întră in serviciul militar şi acelea căror asigurare pe vieaţă a fost respinsă, pot încă îngriji de familiile lor prin încheerea unei Asigurări de război pentru cazuri de moarte, la Phönix ca singura societate din Monarhie, care asigură fără vizitare medicală şi fără taxă. Agenţia Generală în Braşov, Şirul Florilor (Blumen Zeile) Nr. 12. - Cetiţi şi­­ ( Răspândiţi'Gazeta Tran­silvaniei Specialitate de apă m­nerala. Isvorul MATILD din Bodok este cel mai apreciat reprezentant al apelor minerale alcolice. Apă minerală de primul rang care amestecată cu vin este superioară celorlalte ape minerale. Bentura de predilecţie a cercurilor celor mai înalte sociale care în urma conţinutului şi ingrijirei conştienţioase şi cu­rate a isvorului, se preferă din partea medicilor apei mi­nerale mondial renumite Gieshübler. pi.” Cel mai bun semn contra falsificărilor a apei minerale MATILD este limpezeala absolută până la cea din urmă picătură. Deposit principal a apei MATILD în Brașov la firma E- D- & L- THEIL) strada gărei Nr. 25. Telefon 364 se capătă în cele mai multe prăvălii cu ape minerale şi în restau­rantele mai de frunte. Cu toată stima Administraţia isvorului, Josef György» 80-200. Sepsibodok (Ardeal). —x— Daruri pentru culina poporală, de la domnul fabricant de oţet Friedrich Czell un vas de oţăt, pentru care li esprimă cea mai cordială mulţămită administraţia­ cu linii poporală. —x — Pagina 3

Next