Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1916 (Anul 79, nr. 210-221)

1916-11-01 / nr. 210

Pagina*­2­ polit în 27 octomvrie a. c. Episcopul I. I. Papp l-a acum pe noul mitropolit de mână şi conducându-l la scaunul mitropolitan improvizat îl agrăieşte cu cuvintele: „Scaunul acesta e numai simbolul adevăratului scaun mitropo­litan, pe care în urma împrejurărilor războinice nu îl poţi ocupă acum, nici când nu poate fi omul fericit pe deplin. Vor trece insă şi zilele acestea de grea încercare şi te vei putea reîntoarce în vechea reşedinţă. 42 de ani de acti­vitate rodnică pe arena publică te-a întărit în toate schimbările sorţii. Ai fost adevărat profet împlininduţi-se toate profeţiile, fieţi dat şi în viitor, ca învăţăturile tale să cadă în pământ ro­ditor. In viaţa ta sbuciumată ai avut ocazie de a-ţi câştigă experienţe mari, foloseştele acestea spre binele şi prospe­­rarea milioanelor, ce sunt încredinţate păstoririi Excelenţei Tale. Iţi cunoaştem convingerea, că biserică liberă numai în stat liber poate exista, grijeşte ca aceea să devină şi mai liberă. Puter­nicul Dumnezeu să te învrednicească cu înţelepciunea lui Solomon în slujba grea, ce ai luat asupraţi. Amin.“ In strigătele „Să trăiască" re­­spunde noul mitropolit, a cărui vorbire o reproducem întreagă în unul din nu­­merii viitori. Instalarea a luat sfârşit la oarele unsprezece şi jumătate. încet s’a golit biserica, capii bisericeşti sau returnat în casa consistorială. La oarele 12 noul mitropolit a primit delegaţiunile de fe­licitare, şi anume: 1) episcopii 1.1. Papp şi E. M. Cristea, 2) Consistoriul din Si­­bliu sub conducerea archimandritului Dr. E. Roşea, 3) biserica reformată con­dusă de episcopul Balthazar, 4) în nu­mele bisericii ev. aug. preotul Emeric Materny, 5) în numele com­. nedl. izr. Leopold Kecskeméti, 6) în numele corn. ort. izr. Iacob Gabel, 7) în numele gar­nizoanei Feldmareşalbt. Conrad Siegler, 8) în numele comitatului Bihor, viceco­­mitele Barnabas Frater, 9) în numele oraşului Oradea-Mare com­itele suprem Coloman Cziffra şi primarul Carol Riin­ter, în delegaţia aceasta a fost repre­zentate direcţiunea de finanţe, direcţi­unea poştelor, camera advocaţială, ca­mera comercială şi inspectoratul de şcoale, 10) în numele tablei regeşti pre­zidentul Ludovic Loiban, 11) în numele procuraturei reg. prim-procurorul Adolf Sztanislavszky, 12) în numele băncii Austro-Ungare directorul Hiemesch, 13) în numele reuniunii meseriaşilor Ie­­remie Czeglédy, 14) în numele consis­­torului din Orade protopopul Andrei Horvath, 15) în numele preoţimei din eparchia Arad protosincelul Roman Cio­­rogariu, 16) în numele învăţătorimei gr. or. arădane învăţătorul din Temes­­rékas Bandia. La orele 2 d. a. a urmat banche­tul de 110 tacâmuri, dat în sala cea mare a hotelului Panonia. La dreapta noului mitropolit a luat loc mitropolitul Blajului Dr. V. Mihályi de Apşa, la stânga consti. intim contele Mihail Szé­­chenyi, episcopul­­ rom. crt. al Orăzii­­mari. Au mai luat parte pe lângă no­tabilităţile archidiecezane gr. pr. epis­copul ref. Dezideriu Balthazar, Feld­mareşalki. Conrad Siegler şi Artur Fülöp, comiţii supremi Francisc Miskolczy şi Coloman Cziffra, prezidentul tablei reg. Lud. Laban, medicul şef Niculae Fornet, comandantul de gară­ al honvezimei Obrincsăk, comandantul gării, Maiorul Andrei Kun, şeful de gară Singlari, ca­nonicul rom. cat. Laurenţiu Brém, pre­zidentul de tribunal Aloiziu Balăzs, pre­zidentul camerei comerciale Iosif Mosko­­vics, directorul de bancă Arseniu Vlaicu, directorul suprem de şcoale Bartolomeiu Vass, canonicul şi director, gimn. Iuliu Smietka, Ludovic Vasady inspector de şcoale, Francisc Németh direc­tor de finanţe, Hiemesch directorul fi­lialei băncii austro-ungare, deputaţii: Ludovic Szilâgyi, Gavril Rednic, Petru Korkan şi Petru Mihályi, şeful de gară Acaţia Buttyka, Petru Ionescu consu­. ministerial, Constantin Burdia consilier de curte, prim-procurorii Andreiu Thury şi A. Sztanislavszky, şi încă alte 79 persoane oficioase, între cari şi trei Braşoveni şi anume directorul Arseniu Vlaicu, profesorul Nicolae Sulică şi Eugen Gagyi de Eled, redactorul ziarului „Brassoi Hirlap". Menü­ul a constat din : supă de legume, morun cu sauce de tartar, fripturi diverse, torţă, cas, giardinetto, îngheţată şi cafea neagră. La frip­tură a toastat noul mitropolit V. Mangra, începând în limba românească, a continuat în ungureşte, pentru rege şi patrie, a cetit şi telegrama oma­gială adresată M. Sale Regelui. Au mai toastat în limba românească epis­copul I. I. Papp pentru noul mitropolit, episcopul Cristea în limba maghiară pentru guvern şi pentru representanţi săi, cei 2 comiţi supremi. A răspuns corniţele Mickolczy, spu­nând că în Bihor, românii şi maghiarii totdeauna au trăit în bună înţelegere, nu aşteaptă altceva de la români, decât să fie patrioţi buni, ridică păharul pentru mitropolitul V. Mangra, care după o viaţă sbuciumată poate a­­nunţa: Am învins! Archimandritul Roşea a vorbit pentru episcopii I. I. papp şi E. M. Cristea. Roman Ciorogariu a ridicat păharul în onoarea mitropoli­tului Mihályi, a episcopilor Széchenyi, Radu şi Balthazar, ca apostoli ai păcii, şi iubirei între oameni. Şi-a început toastul în limba română continuăndu-l în ungureşte. Mitropolitul Mihályi a toastat dea­­semenea în ambele limbi pentru mitro­politul V. Mangra, îndemnându-l de-a lucra şi pe mai departe pentru patrie şi tron. A ţinut un discurs mai lung corniţele suprem Col. Cziffra, despre buna înţelegere, ce trebue să domnească între noi, nu numai în zilele de grea încercare, ci şi în timpurile liniştite, fie capii bisericilor purtătorii acestei bune­­înţelegeri. Arseniu Vlaicu a toastat în limba maghiară pentru armată şi pentru reprezentanţii săi prezenţi, tot în 1. maghiară a toastat judele de tribunal George Popa, spunând că cavalerismul maghiar, temperamentul liniştit al po­porului român şi cinstea faţă de legi sunt unite în Bihor. Nu există putere pe lume care ar putea desbina poporul român de­ aici de maghiari. Apucând pe drumul indicat de premierul Tisza, şi urmat de mitropolitul V. Mangra, va veni nu peste mult vremea înţelegerii depline, a mântuirii şi binecuvântării. Ridică păharul în cinstea conducăto­rilor oraşului Orade şi comitatului Bihor Feldmarsalleutnantul Siegler mulţu­meşte în numele armatei lui Vlaicu, pentru cele spuse, ridică păharul în spe­ranţa unui viitor mai bun şi crede că experienţele războiului va aduce mai aproape popoarele Ungariei, fără deo­sebire de naţionalitate şi religie, ca din leagăn pănă în mormânt, în şcoală, în vi­aţa publică, la armată toţi să lucreze pen­tru patria comună. Episcopul Balthazar toastează pentru Mangra, dorindu-i is­­bândă în postul împreunat cu mare respundere. In urm­ă vorbeşte profeso­rul academiei comerciale orientale din Budapesta, George Alexics pentru sta­bilirea bunei înţelegeri între preoţi şi credincioşi. Banchetul a luat sfârşit la orele 4, meritul arangerii escelente e al se­cretarului Niculae Regman. GAZETA TRANSILVANIEI. Ştirile zilei. Premierul Contele Ştefan Tisza şi ministrul de interne Ioan Sandor, însoţiţi de comisarul guvernial N. Be­­tegh şi de o suită de 14 persoane au so­sit astăzi la orele 10 a. m. în oraşul nostru. Miniştrii au venit pentru a se convinge personal despre pagubele cau­zate de invazia duşmană. Vizitarea preoţilor şi Învăţăto­rilor români internati. Oficios se a­­nunţă: La rugarea ministrului cultelor d. Bela v. Jankovich, care voia să fie informat despre situaţia preoţilor şi în­văţătorilor români internaţi, deputatul dr. Siegescu însoţit de consilierul mini­sterial Zoltan Jekelfalussy, şeful depar­tamentului pentru internaţi, dela mini­sterul de interne au vizitat alaltăeri şi eri lagărul internaţilor din vecinătatea oraşului Şopron. La aceasta vizită au luat parte şi corniţele Baan, vicecomitele Hajos, pretorele Blazsek. D. dr. Siegescu s’a încredinţat la faţa locului de trata­mentul, de care au parte internaţii ro­mâni şi la dorinţa ministrului s’a între­ţinut cu fiecare preot şi învăţător în parte, ascultând toate doleanţele şi plân­gerile lor, şi despre cele constatate a referat ministrului cultelor. Avansamente în armată. La in­fanterie au fost înaintaţi sublocotenenţi, stegarii : Traian Secula, Horaţiu Diaco­­novici, Victor Iepurean, Ioan Buza, Aurel Rebrişorean, Pantelimon Dobrea şi Pavel Ghibean. La artilerie avansaţi la gradul de sublocotenenţi, stegarii : Iosif Petran, Ioan Nastasi, Dr. Teofil Baciu şi Dr. Ioan Munteanu. Realegerea lui Wilson. Din Rot­terdam ni­ să comunică : Wilson, fostul prezident a Statelor unite americane, a fost reales cu o majoritate de 7 vo­turi contra lui Hughes. Asupra reale­gerii v­om reveni. Perderile englezilor pe frontul Somme. După ziarul Daily Mail per­derile englezilor din 1 Iulie a. c. până acum pe frontul de la Somme să urcă la 413,756 de morţi, răniţi şi dispăruţi, dintre cari 21,530 sunt oficeri. Maiestatea Sa Regele, după cum ni­ să anunţă din Viena, de câ­teva zile e suferind. Nu e însă nici un motiv de îngrijire. Munca zilnică şi-o îndeplineşte regulat ca şi până acum. Explozia unei fabrici de muni­ţii. Ziarul Temps din Paris aduce şti­rea, că fabrica de muniţii din Sèvres, una dintre cele mai mari fabrici de muniţii franceze, a fost nimicită com­plet în urma unei explozii.­ ­Războiul mondial. Comunicatul oficios al lui Ludendorff. 11 Noemvrie 1916. Frontul apuse­a­n. Timpul frumos de toamnă a ajutat activităţii artileriei şi aviatorilor da ambele părţi. Sectorul prinţului Rupprecht. Spre nord de la Ancre, o patrulă de-a noastră, pătrunzând în şănţurile duşmane, a adus 1 mitralieră. Spre nordest de la Cour­­celette, englezilor le-a succes a pătrunde cu ocazia unui atac de noapte, pe un teren mic în șanțurile noastre cele dinainte. In luptele pentru casele de lângă biserica din Sailly Sailiisel, francezii au putut înregistra mici înaintări , pe res­tul frontului înaintările duşmane au eşuat. Atacurile de bombe a aviatorilor duşmani contra localităţilor din dosul frontului nostru, a cauzat moartea a­lor 9 locuitori; pagubele militare sunt neînsemnate. In luptele aeriene şi de apărare ieri iarăşi am doborât 10 aeroplane duşmane. Frontul oriental. Sectorul prinţului Leopold al Bavariei. Zădarnic au cercat ruşii, cu puteri tari, proaspete aduse în luptă, să recucerească întăriturile luate de noi la Skro­­bowa, atacurile lor au fost nimicite pe lângă pierderi mari. Lângă Narajowka trupe germane, spre sudvest de la Folk-Krasnoiesie, au pătruns în întăriturile principale a­le ruşilor, respingând 5 contra-atacuri vehemente — în noaptea aceea — de recucerire. Sectorul clironomului Carol. In Carpaţi, la Smotrec, înaintarea vânătorilor germani a a reuşit,',au adus 60 prisonieri din întăriturile duşmane nimicite complet Ata­curile germane şi austro-ungare, în nord-estul Ardealului înaintează cu succes. Spre vest de la drumul Predeal-Sinaia am cucerit mai multe întărituri făcând 160 prisonieri. Mai departe spre vest am cucerit câteva înălţimi făcând şi aici 200 prizonieri. Frontul balcanic. Sectorul mareşalului Mackensen. Nimic nou. In Macedonia, spre sud dela Korea flancurile noastre au avut lupte cu trupe franceze. In partea estică a platoului de la Monastir şi pe înălţimile din nordul rîului Cerna, mai multe atacuri franceze şi sârbeşti au eşuat cu pier­deri. Numai spre sud de la Polog a putut pătrunde inamicul în liniile noastre prime. Pe frontul Struma în jurul lacului Butkovo au fost rupte de artilerie. Sectorul prinţului Rupprecht. Spre nord de la Somme a fost din când în când activitate de artilerie. In regiunea Sailly-Saillisel s’au început aseară lupte noi, cari sunt încă în curgere. In sudul rîului, în regiunea Fresnes-Chaulnes, s’a înteţit focul. Începutul unui atac pe distanţa mare, de ambele părţi la Ablain­­court, a fost nimicit de focul artileriei noastre. Sectorul prinţului Leopold al Bavariei. Spre est de la Narajowka şi spre sud­vest de la Folk-Krasnoiesie, atacurile ruseşti, îndreptate contra poziţiilor cucerite de noi, au eşuat. Sectorul clironomului Carol. In partea sudică a Carpaţilor-păduroşi focuri de artilerie, tot aici lupte mici favorabile pentru noi. In Ardealul­ estic, spre nord de la pasul Oituz, trupele germane au respins 8 atacuri duşmane. In respingerea atacurilor duşmane la muntele Fruntu şi Satu, precum şi la cucerirea poziţiilor, duşmane de ambele părţi ale Oltului am prins 18 oficeri şi peste 1000 soldaţi­­şi am capturat 7 tunuri. La Predeal, Surduc şi la Orşova înaintăm. Frontul balcanic. Sectorul mareşalului Mackensen. In Dobrogea şi pe frontul Dunărean ni­mic nou. In Macedonia, spre vest de la cotitura Cerna atacurile vehemente franceze sârbeşti au fost respinse de trupe germane şi bulgare. La Polog duşmanul a înaintat puţin. 12 Noemvrie 1916. * * Frontul apusean. Frontul oriental. Mersul tramvaielor. De pe Piaţă la Satulung (Hosszú­­falu) pleacă: 6*­ 1013, 2:sfd. Din Satulung (­Hosszúfalu) cătră Piaţă pleacă: 744, 11«4, 3 H. Din Braşov-Bartolomei (Brassâber­­talan) cătră Bulevardul-Ru­olf pleacă: 5W, 6SI­, 73', 8”, 94’, 10,1u, ii30, V% 2*\ 2*', 3**, 5»*, 6*\ 73H. De pe Bulevardul-Rudolf la Braşov- Bartolom­ei (Brassabertalan) pleacă : 7IS, 8‘3, 9 3, 1(V3, 11“, 12**, 1‘\ 2‘\ 3,s, 413, 5|S, 6’\ 713, 813. De pe Bulevardul­ Rudolf la gara căilor ferate a statului pleacă : 544, 644, 7­44, 844, 944, 10‘\ 11“ 12“ 144, 244, 344, 444, 544, 644, 744. Și de acolo îndărăpt: 6oo, 7««, 8o0, 9m io0*, li”, 12’*, 1230, 1”, 20u, 3##, 4»°, 590, 6°“, 7" 8*9. Eventualele schimbări le v’om co­munică. ,W9 n. muREsmmu: \BjmmscE & comp A , •­!?'* M­­SmHDTT PRUTIDULUI ti. Modern aranjată în casele proprii, asortată cu tot felul de caractere de litere nouă, stă la dispoziţia onor. clienţi, cari doresc vre-o tipăritură ca Bilete de vizită, Bilete de logodnă, Bilete de nuntă, sau, cărţi de şcoală, tipărituri de bancă etc. Ori­ce fel de tipăriturii execută prompt şi iute. ■rs^SXSE-ez: Lista oficerilor şi suboficerilor români căzuţi in captivitatea noastră. La staţiunea de concentrare din Haţeg au fost conscrişi: TIPOGRAFIA A. MUREŞANU BRAN­ISCE & COMP. BRAŞOV. (Va urma.) (Continuare.) Theodorescu loan plutonier Reg. 59 Infanterie Caracal Pan­tea Vasile căporal 992 99 Creteni Demian Mihai sergent 99 19 99 Caracal Cărciumariu Vasile 1f 19 99 Daia Constantin( 99 17 V) Lupşa-de-jos Simion loan 99 17 99 Simiani Manu Vasile 19 ff Dăbuleni Parscoveanu Dumitru yy 79 59 Vf Caracal Cebuc loan 99» 59» Ursica Iacob Teodor 99 59 TJ Boşoteni Guţă Alexandru ff ff 59 99 Otica-de-jos Ion loan ff 99 59 ff Celei Voicu Nicolae 99 59 T9 Caracal Veliciu Florea 99 59 99 Corabia Nicola Marina » 59» Vlădila Mustaţă Niţă 99 T9 1 Art. de munte Zăvideni Luca N. loan» 991 » 99 Bucureşti Rădulescu Haralambiev 991 T9 99 Redea Popa Gheorghe 99n 1 ff 99 Arefu Tudorache loan 99V 1 T9 99 Nenciuleşti Hăiducu Mihail 991 99 T9 Jigureni Marinescu loan caporani 3 Infanterie Urluiasca Stanescu Vasile 95n 3 T9 99 Brâncoveni Bicheriu Constantin 59n 17 99 99 Strehaia Bârsan Teodor ff 99 19 99 99 Caracal Nicolae Ilie 95 99 19» 99 Muşeteni Speriatu Stefan 99 9» 19 99 99 Caracal Lăutaru Alexandru 1} 99 26 99 99 Locusteni Ghiţă Marin 9» 99 26 •9? Vf Negoeşti Văduva Ilie» 99 26» 99 Almagiu Tiţa Ilie 99» 26 1» 99 Pietroasa Oproiu loan v· 99 26 y· 99 Ştirbeşti Preduţiu Ilie y· 99 26 99 99 Morunglavi Sandu Iliev ff 26­­f» Frăţila Lupulescu loan 99 99 58 99 99 Sâmbotini Nimara Dumitru 9» 99 58 99 99 Celei Pilea Gheorghe 99» 58 99 99 Pojogeni Surcel Dumitru 99 ff 58 1»» Câineni Vancea Marin» 99 59 99 99 Islaz Ham­agiu Stan 99 99 59 99 Vf» Vasile loan 99 ff 59­­9­­9 Gârcov Chiţu loan 99 99 59 991 99 Tărtălău Strâmbeanu Marin 99 99 59 99 99 Caracal Grigorescu loan 99 99 59 99 99 Corabia Glişcă Ilie 99 99 59 99 99 Caracal Culcescu Alexandru 99 99 59 99 99 Grojdibot Iancu Gheorghe 91 99 59 99 99 Zănoaga Mihaiescu Ioniţă 9­9 9 59 99 99 Viişoara Popa Niculae 99 99 59 99 ■ 99 Ursica Croitoru Marin ■99 91 59 99 99 Tia­mare Liţă loan ff 99 71 99 99 Calafat Cochina loan 99­­9­1 Art. de munte Bălăneşti Măgodean Vasile 99­9 91 99 99 Creteni Niţă Dumitru 99 911 99 99 Comisani Călinescu loan 99 991 99 99 Racoviţa Popescu Stelian 99 191 99 99 Lungeşti Florian Alexe •9­9 991 99 99 Târgu-Jiu Petcu Stoianoff Petre­­y 9 91 99 99 Alexandria Nr.—21® me Fondaţi 1823. Fabrici de postav, stofe de modă şi tricotaj. Wilhelm Scherg & Gie. produc din lănă curată, de calitatea prima clasă. Stofe de modă pentru băr­baţi de tot fer­­ei p­etru ori­ce scop. Stofe pentru costume de dame de o co­loare şi cu desen. Stofe de uniforme pentru ofiţeri şi amplateci. Loden impreg­­nabil pentru turişti. Pos­tavuri pentru ţărani şi foi­tat­uri fine. Pleduri pentru câlfitorie. Coperte de Cerga pentru trasuri, pentru cai, Covoare şi castorjachete. Esclusiv nunri fabricate din fa­­bricele noastre In Brasov 11 Ar­ate i Ti­tu­iul de jos. De multe ori premiate ca tble mai mari preţuri. Magazinul de vânzar­e : Braşov Piaţa Franz Josef. 25—» Anunţuri primeşte Administraţiuniea (cu prețurile cele Mai 03D S SZAJZ­S.

Next