Gazeta Transilvaniei, decembrie 1916 (Anul 79, nr. 222-231)

1916-12-03 / nr. 222

­­orinţă faţă de sine şi faţă de a­­parţinătorii săi. Intrun timp aşa de serios şi de greu, precum trăim astăzi, când răsboiul mondial răpune a­­tâtea sute, ba chiar mii de vieţi tinere, în floare, ceea ce noi nu putem împiedeca, este cu atât mai necesar să facem şi aceasta, acolo unde clarificând şi învăţând putem să contribuim la apărarea multor vieţi de boală şi de ni­micire. Pagina 2 Propunerea păcii. Ordinul de zi al regelui Carol Budapesta 12 dec. Majestatea Sa împăratul şi regele Carol a dat un ordin de zi pentru armată şi marină prin care spune că în faţa indisputabilei victorii finale, am fă­cut un demers pentru înfăptuirea unei păci oneste. In acest ordin de zi se roagă Atotputernicului să bi­­necuvinteze acest pas, şi îşi espri­­mă convingerea că pe de altă parte vom lupta mai departe cu acelaş eroism până la încheerea păcei sau până v’om fi bătut inimicii decisiv. Ordinul de zi al Împăratului Wilhelm. Berlin 12 dec. Maiestatea Sa împăratul Wilhelm a dat următo­rul ordin de zi către întrega forţă armată germană. Soldaţi! Sub simţământul vic­toriei, care aţi cucerit-o prin vite­jia voastră, am făcut inamicului, împreună cu domnitorii statelor fideli , aliate, o propunere de pace. Dacă va duce la ţintă sau ba, aceasta depinde de voia soartei. Voi veţi rezista inamicului şi il veţi bate cu ajutorul lui Dumnezeu şi pe viitor! Cuvântarea cancelarului imperial german. Berlin 12 dec. Cancelarul german a ţinut o cuvântare prin care a făcut istoricul evenimen­telor răsboinice şi declaraţia săr­bătorească despre aplecarea Ger­maniei de a încheia pacea. Intre altele cancelarul accentuează eşua­rea ofensivei concentrice a inimi­cilor noştri şi subliniază succesele planului ingenios al lui Hindenburg. Operaţiunile îşi urmează cursul lor, Hindenburg nu doarme! Din România ne aducem provizii mari de uleuri, bucate şi alimente. Sub influenţa simţului datoriei morale celei mai aprofundate, împăratul consideră momentul actual prielnic pentru o acţiune oficială de pace. Cancelarul şi a terminat cuvân­tarea care a fost des întreruptă de aplauze furtunoase, cu urmă­toarele cuvinte: Dumnezeu va judeca! Noi vrem să ne urmărim calea nea­plecaţi şi fără teamă, la luptă decişi, spre pace aplecaţi. Reichsratul după ce a luat cunoştinţa de cauză a fost amânat. Cuvântarea contelui Tisza. Budapesta 12 dec. După ra­portul preşedintelui Carol de Szasz referitor la audienţa acordată de Majestatea Sa regele Carol, ia contele Tisza cuvântul şi ceteşte în primul rând nota, care conţine propunerea păcei. Declaraţia despre aplecaţia noastră de a încheia pace a găsit de repeţite ori consentimentul audi­torului. Ministrul-preşedinte a ară­tat că poziţia expusă de monarchie nu constitue un novum. Alianţa cu Germania a avut în­totdeauna un caracter conservativ; pustiirile răsboiului cad în sarcina rivalilor agresivi. Prin alipirea Angliei la înţelegerea franco-rusă, proporţiile forţei au aflat o diversiune; pu­terile centrale se aflau în faţă a trei mari puteri. Am fost tîrîţi în acest răsboi pe care l-am început fără tendiţe de cuceriri ter­itoriale şi nici­decum pentru a nimici ina­micii, ci din contra, pentru apă­rarea intereselor noastre vitale ce­lor mai sfinte. Am fost întotdeauna gata pentru pace. Insă modul de luptă al inamicilor noştri ne-a for-­­­ţat a aştepta momentul prielnic­­ pentru manifestaţia aceasta sărbă­torească. Ultimul atu al inimicilor noştri desasperaţi, România, este tranşat pentru totdeauna. Marea ofensivă concentrică s’a prăbuşit într’un mod lamentabil. Direcţiunea noastră de externe a luat contact cu toate guvernele puterilor aliate nouă, la caii planul de documen­tare sărbătorească pentru pace a găsit deplin consentiment. Continuarea războiului ar fi cea mai păcătoasă crimă. Dacă propunerea de pace va deştepta însă un ecou valorabil, atuncea condiţiunile pentru pace vor fi de astfel de natură, ca să satisfacă ambele părţi; în caz contrar vom continua lupta cu aceeaşi tărie şi enacitate ca până acuma şi avem toată speranţa, că ne va succede şi pe viitor, la fel ca în trecut, de a ne menţine ca un adversar supe­rior. Cuvântarea a fost acoperită de aplauze frenetice şi strigăte de „éljen." discursul contelui Apponyi. Contele Apponyi consideră dea­­semenea momentul bine ales și relevă, că în propunerea noastră zace un mare capital moral. I dissursul contelui Andrâssy. Contele Andrássy se declară de acord cu deciziunea păcei ob­serva însă că acest moment priel­nic s’a prezentat și cu ocazia în­­genunchărei Serbiei. Discursul deputatului Ştefan Sakostey Deputatul Rakovsky salută a­­ceastă decizie şi spune, că noul rege întreprinde prima sa acţiune sub auspicii fericite prin faptul, că vrea să aducă popoarelor pacea. Deputaţii Ioan Novak şi con­tele Michail Karoly îşi exprimă de asemenea satisfacţiunea pentru ho­tărârea această solemnă. Bulgaria şi pacea. Sofia 13 dec. Ministrul Ra­­doslavoff a cetit în Sobranie pro­punerea păcei, sub aplauzele ne­contenite a­le auditorului. Ministrul­­preşedinte a mai adăugat, că ar­matele puterilor centrale au fost deasemenea înştiinţate despre de­mersul comun, Constantinopol 13 dec. După acest act festiv Sobra­­nia a fost închisă. Demersul In Turcia. O notă identică cu cele ema­nate de Germania şi Austro- Ungaria a fost înmânată ambasa­dorului american, dacă nu va arăta cel puţin atâta condescenţă de a pune întrebări la chestiuni concrete. „Züricher Post" zice fără în­conjur: In cazul acesta răsboiul va continua fără cea mai mică cru­ţare. Statele neutrale vor avea de suferit şi mai mult ca până acuma, dar sperăm că în cazul acesta nu vor sta de o parte. GAZETA TRANSILVANIEI. Discuţia păcii. Budapesta 13 dec Gazetele de dimineaţă anunţă că în­­cercu­rile politice sunt speranţe de bun augur relativ la propunerea de pace. Din loc competent s’a ex­primat părerea că nu trebue să ne aşteptăm că antanta va îmbrăţişa îndată cu ambele braţe propunerea de pace şi că vor urma în decurs de câte­va zile desbaterile referi­toare. Cu siguranţă putem presupu­ne numai că şi popoarele an­tantei vor afla de demersul nostru şi că vor influenţa guvernele lor de a reflecta cel puţin în principiu la propunerea sinceră, loială şi umană a puterilor centrale. Referitor la părerea lui An­drássy, cu­m că acest pas s’ar fi putut face deja îndată după învin­gerea Serbiei, se spune că antanta mai avea atuncea diverse atale în mâni: pe vremea aceea a mai fost România și Grecia în reservă. Afară de aceasta încă nu a fost desle­­gată în întregime chestiunea ita­liană aşa că puterile centrale nu ereau în măsură a supune propu­nerea de pace cu atâta forţă ca astăzi Budapesta 14 dec Gazetele sosite din ţările neutrale discută fără deosebire într’un mod foarte simpatic pr­opunerea de pace şi susţin că responsabilitatea pentru continu­area răsboiului va fi fără întrebare nu­mai pe partea antantei , voce franceză. Agentura Havas reproduce din „Petit Journal" ştirea în urma cărei se va pronunţa Briand în zilele viitoare asupra propunerei pentru pace. „Petit Journal" scrie: Propu­nerea pentru pace are mare ase­mănare cu alte acte premergătoare şi nu trebue considerată ca un eveniment care să cutremure lumea. Propunerea de faţă este mai ac­centuată dar cu toate astea rămâne o simplă manevră care ţinteşte la influenţarea ţărilor neutrale şi la dese­narea antantei. In Germania mai restează destule griji cari es­­plică această manevră. Vorba românului: i­ar de pe mine că’l omor! Franţa sleită şi bătută nu ne spune­­alt­ceva prin gura lui Briand decât cuvintele lui Sophocles: Quos deus perdere vuit, dementat prius. Voci s&glezs. Agenţia Reuter reproduce după „Daily Telegraph" următoarele: Germania a trecut de apogeul forţei sale aşa că trebue să ur­meze refluxul. Scopul esenţial al propunerei de pace este de a in­fluenţa statele neutrale. Aliaţii (an­tanta) să răspundă ca un singur corp. Budapesta 14 Dec. Wolffbureau din Berlin depeşcată. Gazetele din Londra cari discută propunerea păcii spun că puterile antantei nu pot accepta ci sunt silite a supune cazul lumei şi să respingă răspun­derea pentru o acceptare sau nea­­cceptare a fondului de discuţie pe spinarea Germaniei. Englezii e tot englez, el vrea să lupte până la ultimul francez, muscal etc. Părerea presei olandeze. Budapesta 14 dec. Jurnalele din Amsterdam susţin că puterile antantei nu pot ignora subcuren­tele din ţările lor, deoare­ce în fie­care ţară există grupe cari nu pot fi negate şi cari nu vor da asentimentul lor pentru o absolută refuzare de a discuta pacea. Diplomaţii puterilor centrale. Budapesta 13 dec. „Nyolcorai Ujsâg" publică următoarele aflate de la Haaga prin Viena: Diplomaţii puterilor neutrale au convingerea că statele antantei vor găsi propu­­punerea de pace a puterilor cen­­­trate într’o măsură atât de tare discutabilă încât nu vor putea altfel decât să propue cel puţin un armistiţiu. Sărbările înmormântării. Sărbări şi servicii divineSfunebrals. Urmare. Societatea ungară etnografică a ţinut ori după amiaz, în sala de şe­dinţe a Academiei de ştiinţe, o şedinţă extraordinară de încheiere. Vicepre­şedintele Dr. Iulius Sebestyén a pa­­rentat, întrun mod demn, într’o vorbire mai lungă şi cuprinzătoare meritele regelui Francisc Iosif I, accentuând că ediţia opului „Monarchia austro-ungară în cuvinte şi icoane," precum şi ştiinţa etnografică ungară şi societatea etno­grafică ungară au să-şi mulţumească originea numai decisiunii regeşti, de­oarece această societate pe baza sus numitei lucrări a fost întemeiată cu sprijinul moştenitorului repausat Rudolf şi al arhiducelui Iosif. Amintirea re­gelui mort va rămânea vecinie eter­nizată în cântecul poporal maghiar, mai ales în cântecele soldăţeşti, cum o arată aceasta şi volumele neapărute încă în tipar, a colecţiunii de folclor Felow. Hotărârea finală dă expresiiune dorinţei, ca memoria repausatului dom­nitor să fie eternizată în protocol şi în revista societăţii şi condolenţele oma­giale să fie depuse la picioarele tro­nului. Reuniunea generală de binefacere, ce stă sub protectoratul reginei Zita, a hotărât în şedinţa sa de încheiere ţi­nută azi, să i se comunice, telegrafic condolenţe şi salutul omagial din­­ incidentul urcării tronului, din partea­­ reuniunii.­­ Candidaţii academiei comerciale din Budapesta au sărbătorit azi me­moria regelui Francisc Iosif I cu o sărbare funebrală bine reuşită şi cu numeroasă asistenţă. Directorul con­silier aulic Wilhelm Szuppăn şi pro­fesorul Dr. Ioan Heinrich au dedicat vorbiri avântate domnitorului dispărut, profesorul Dr. Ernst Glatz o odă im­presionantă; partea muzicală a executat-o orchestra candidaţilor, dirijată de Karl Rosenmann, candidaţii Alexandru Vadas, Iulius Lang, Ladislau Verd, Andor Schoh şi Desideriu Flesch ieşind în relief. De încheiere a vorbit consilierul aulic Jaques v. Simon. Reuniunea pa­triotică a cârciumarilor ţinu azi în edi­ficiul corporaţiunii de meseriaşi, a ho­telierilor din Budapesta, a restaura­­teurilor şi birtaşilor sub prezidenţia Dlui Franz Romers o adunare funebrală, în care prezidentul dedică o apreciere înălţătoare la adresa defunctului rege. Şedinţa a hotărât în comun a da ex­­presiune doliului său la locul competent şi memoria regelui să fie eternizată în protocol, în organul oficios şi în ra­portul anual. Prezidiul reuniunii artiştilor Keve a adresat cancelariei de cabinet o te­legramă de condolenţă. Cancelaria de cabinet i-a răspuns tot cu o telegramă comunicându-i, că Maj. Sa regele Carol exprimă mulţumite reuniunii. Casa de copii orfani a comunităţii culturale israelite din Pesta a aranjat astăzi un serviciu divin funebral, la care a luat parte un public foarte ales şi număros. Prezidiul comunităţii l-a reprezentat preşedintele Ludwig Adler şi secretarul general Dr. Iulius Weissburg, prezidiul casei orfanele sub conducerea directorului general Eugen Vida prin reprezentanţii Arthur von Wodianer, Robert Auer şi Dr. Ernst Deutsch, com­i­siunea de dame prin vi­­ceprezidenţă, baroneasă Béla Dirsztay şi d-na Emerich von Svăb. Vorbirea funebrală o ţinu predi­catorul Dr. Bernhard Fraenkel, psalmii funerari îi ceti cântăreţul suprem Adolf Lazarus, fiind acompaniat de cor. Prezidiul corporaţiunii pantofarilor din Budapesta dădu expresiune doliului profund, într’o şedinţă extraordinară, din incidentul trecerii Maj. Sale regelui la cele eterne. După cuvintele comi­sarului reuniunii Dr. Andreas Rákosi şi a preşedintelui corporaţiunii Anton Schall, corporaţiunea luă hotărârea de a eterniza în portocol durerea pentru pierderea cea mare şi prin d-l ministru preşedinte a înainta regelui Carol ex­­presiunea doliului lor şi adresa oma­gială într’o adresă la tron. Organizaţiunea ungară a ziariş­tilor în şedinţa ei de doliu ţinută astăzi a adresat o depeşă de condolenţă mi­nistrului prezident, contelui Ştefan Tisza cu rugarea, ca doliul îndreptăţit al organizaţiunii să-l depună la picioa­rele tronului. In şedinţa de ori a corporaţiunii brutarilor din Budapesta, a ţinut pre­şedintele Moricz Deutsch o vorbire în amintirea regelui repausat. In lazaretul de războiu al insti­tutelor de credit a celebrat azi preotul Hananer un requiem cu muzică bise­ricească pentru pentru fericitul nostru rege Francisc Iosif I. Corul bărbăteasc al operei a executat, sub conducerea dirigentului Carol Noszeda, cântări fu­­nebrale. La V*­12 avu loc un serviciu divin funebral pentru răniţii de reli­­giunea reformată, în al cărui cadru, păstorul sufletesc Bend Haypal ţinu o predică. Pentru soldaţii germani sălăş­luiţi în lazaret se ţinu un serviciu divin evangelic, cu ocaziunea căruia preotul militar german Low înălţă ru­găciuni pentru odichna regelui. La toate serviciile asistă întreg corpul de medici şi oficeri ai lazaretului cu comandantul lazaretului, a medi­cului — colonel Dr. Wilhelm v. Man­­ninger, şi a consilierului aulic cura­­toriului din spital. Şcoala reală superioară din Bu­dapesta din despărţământul II, ţine azi o sărbare comemorativă pentru fostul rege Francisc Iosif. După serviciul di­vin, directorul Dr. Coloman Szekeres şi profesorul Dr. Iulius Gedeon ţin vorbiri comemorative, pe lângă convocarea adunării generale din anul curent a „Solidarităţii, a vesti pe abonenţii şi cetitorii noştri, că în baza unei hotărîri recente, luată de Direcţiunea „Solidarităţii", „Revista E­­conomică" îşi suspendează deocamdată şi până la alte dispoziţii apariţia. Va continuă însă să apară îndată­ ce împre­jurările vor permite aceasta şi în de­osebi credem, că va putea sta „Rev. Econ." la dispoziţia băncilor noastre, al cărora organ oficial este, pe timpul se­zonului publicării încheierilor anuale pro 1916. „Anuarul Băncilor Române" pe 1917 va apărea în curând şi se va ex­pedia imediat abonenţilor. Aducând acestea la cunoştinţă, adresăm totodată aii, noştri abonenţi restanţieri institute, ca şi particulari, rugămintea, să binevoiască a-şi achită de urgenţă restanţele de abonament şi inserţiuni. Redacţiunea şi administraţiunea. Câtră cetitori. „Revista Economică" din Sibiiu scrie : După o pauză de aproape trei luni de zile, impusă de evenimentele răsboinice, din nemijlocite noastă apro­piere, organul nostru îşi face prin a­­ceasta din nou apariţia în cercurile abonaţilor şi cetitorilor noştri. Reapariţia aceasta a „Revistei E­­conomice" însă nu însemnează reluarea firului activităţii noastre de aproape 18 ani împliniţi, întrerupt atât de brusc şi pe neaşteptate la finele lui August a. c. Pentru aceasta nu sunt încă date condiţiile, ne lipseşte încă liniştea ne­cesară. Scopul acestui Nr. este numai: Nr. 222—1916 Dela „Solidaritatea*. La 30 Octomvrie a. c. Direcţiunea „Solidarităţii" a ţinut o şedinţă în care a decis : 1. Convocarea adunării generale ordinare din a. c. a însoţirii noastre, pe 3 Decemvrie a. c. la Arad. 2. Suspendarea temporală a apa­riţiei organului oficial al însoţirii „Re­vista Economică". Comunicatele oficiale ale însoţirii se vor publică în viitor în ziarele : „Drapelul“ Lugoş, „Telegraful Român", Sibiiu şi în alte ziare românești din patrie. In afaceri de ale „Solidarității" băncile­ membre sunt rugate a se adresă secretarului, dlui loan I. Lăpădatu în Budapesta (adresa la „Albina" takarék- és hitelintézet, a . Pesti magyar keres­­kedelmi banknál V. Fü­rdő uteza 2 sz. I emelet). 3. In vederea emisiunii împrumu­tului al V-lea de răsboiu Direcţiunea „Solidarităţii" a hotărât a adresă băn­cilor noastre un circular-apel pentru participare cât mai număroasă şi în­semnată la subscripţiune. Noua tarifă postals. In baza nouei convenţii poştale încheiată cu Austria şi Germania şi în legătură cu această convenţie au intrat în vigoare la noi în Ungaria cu ziua de 1 Octomvrie a. c. următoarele taxe poştale noue : Scrisori şi corespondenţe închise. Loco: Până la 20 gr. 10 fii. După fie­care alte 20 gr. câte 5 fii. Inter­orul ţării, Austria şi Germania . Până la 20 gr. 15 fii. De fiecare alte 20 gr. câte 5 fii. Cărţi postale. Ale oficiului postal : Simple 8 fii. Cu răspuns :16 fii. Alte cărţi postale : 10 fii. Imprimate: (numai cu umpluturi şi corecturi de cifre). Interiorul ţării : 1 buc. sub. 10 gr. plăteşte 2 fii. alte imprimate tot la 50 gr. câte 3 fii. Austria şi Germania : de fiecare 50 gr. câte 3 fii. Taxa de urgenţă: 2 fii. în mărci speciale de urgenţă. Greutate maximală : 2000 gr. Hârtii de afaceri : De fiecare 50 gr. 5 fileri, minimum însă 25 fii. Greu­tate maximală 2000 grame. Aceasta este o inovaţie pentru diverse copii, desemne, scrisori vechi. Mostre şi măr­furi. In Interiorul ţării: de fiecare 50 gr. câte 5 fileri. In Austria şi Germania: de fiecare 50 gr. câte 5 fii., minimum 10 fii. Greu­tate maximală: 350 gr. Imprimate, hârtii de afaceri şi mostre laolaltă. De fiecare 50 gr. câte 5 fileri, dar minimum 25 fileri. Dacă lipsesc hârtiile de­­afaceri din pachet, francatura minimală e în interiorul ţării 5 fii, iar în Austria şi Germania 10 fii. Greutatea maximală 2000 gr. Srisorile nefrancate sau neîndestu­­litor francate, se pedepsesc cu duplul francaturei obligătoare resp. cu duplul şi restul până la francatura obligătoare Imprimate, hârtii de afaceri şi mostre nefrancate nu se primesc. Tax­a de recomandaţiune. Este sub toate raporturile 25 fii. Imprimate în formă de suil nu se pot trimite re­comandate. Scrisori cu bani (valorii). Se pri­mesc numai scrisori închise. Taxa se compune din : a) francatura unei scri­sori recomandate de greutate egală, b) din câte 10 fii, pentru fiecare K 300 şi în fine c) din taxa de inma­­nuare, care pentru fiecare K 1000 va­loare declarată face 10 fii Pachete A. Fără declaraţia valorii (în caz de perdere se restituesc K 5). 1. In interiorul țării: Până la 5 kg. 70 fil. Delà 5—10 kg. 50 fil. Delà I 10—15 kg. 250 fil. Delà 15 -20 kg.

Next