Gazeta Transilvaniei, octombrie 1917 (Anul 80, nr. 27-37)

1917-10-03 / nr. 27

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 27—1917. In numele Bisericei, pe care o înfăţişez aici, închin paharul meu pentru înalţii oaspeţi, cât şi pentru fruntaşii noştri politici, cari au ştiut atât de cumpănit să aşeze puntea de legătură între noi şi înaltele autorităţi militare". (Aplauze prelungite). Cuvântare D-dii Lupu Kostaki. Cel din urmă a luat cuvântul d-l Lupu Kostaki, girantul ministerului de interne, primit cu vii aplauze de cei prezenţi . Domnilor, Poporul care ştie să îşi venereze morţii, are dreptul la viaţă. Prezenţa D-voastră aici, sosiţi din toate unghiurile ţărei, dovedeşte că avem acest sentiment. Venind la mormântul Regelui Carol, care 42 de ani ne-a dat exemplul îndeplinirea datoriei şi dragoste de ţară, să ne însufleţim de aceleaşi înalte calităţi şi prin îndeplinirea datoriei şi a iubirei de patrie, ne vom reface din nenorocirea, ce a căzut peste noi. (Vii aplauze). * Numeroasa asistenţă se reîntoarse apoi la gară şi cui trenul de carele 4 invitaţii s’au înapoiat în Capitală. (f.) Reorganizarea teologilor grecoonentale române. Cetim în „Telegraful român": Chestia reorganizării învăţământtului în teologiile noastre, astfel, ca elevii eşiţi din ele să aibă o pregătire ştienţifică mai superioară, preocupă de mult gândirea oamenilor noştri de bine, încă în şedinţa din 12/24 octomvrie 1878 a congresului naţional-bisericesc al bisericii ortodoxe române din Ungaria şi Transilvania, deputatul Vasilie Mangra, profesor seminarial în Arad, actualul nostru Arhiepiscop şi Mitropolit, a făcut propunerea următoare: „Considerând, că este o trebuinţă foarte simţită pentru o formare ştienţifică mai superioară a clerului nostru, considerând, că institutele teologice existente din diferite împrejurări nu pot corespunde acestei necesităţi foarte simţite; considerând mai departe, că numai prin o calificaţiune mai înaltă ştienţifică vom ajunge a regula cu mai bun succes şi posiţiunea preoţilor în ce priveşte partea materială , măritul congres să constate trebuinţa unui institut superior de învăţământ teologic pentru mitropolia întreagă şi să facă disposiţiunile de lipsă pentru punerea în lucrare a acestui lucr“. Propunerea a fost predată comisiunei şcolare a congresului, care într’o şedinţă următoare a propus, iar congresul a decis, ca cauza să fie recomandată spre studiare consistorului mitropolitan, care să vină cu proiect motivat în privinţa înfiinţării academiei teologice în faţa congresului. In şedinţa din 29 Aprilie n. 1903 a sinodului arhidiecezan din Sibiiu şi-a ridicat cuvântul tot în chestia aceasta deputatul sinodal Grigoriu Pletosu şi a făcut propunerea următoare: „Preaveneratul sinod să enunţe, că este trebuinţă a se reforma şi organiza de nou, după cerinţele culturei moderne, învăţământul teologic în seminarul nostru arhidiecezan, iar preaveneratul consistor să fie însărcinat, ca ascultând şi părerea directorului seminarial şi a corpului didactic din secţiunea teologică, eventual şi a altor bărbaţi de ai bisericii noastre, să pună în lucrare reformarea, organizarea şi regulamentarea învăţământului teologic din seminarul nostru de aşa, încât şi ca fond şi ca formă să poată sta la nivelul unei facultăţi teologice de pe lângă universităţi. Timpul de studiu în seminar să se urce la patru ani“. S’a predat consistorului arhidiecezan spre studiare propunerea aceasta, iar dorinţa cuprinsă în ea a rămas până astăzi neîmplinită, întocmai ca dorinţa din ceealaltă propunere, făcută în congres şi referitoare la înfiinţarea unei teologii superioare pentru mitropolia întreagă. Cel ce a făcut în congres propunerea, n’a abandonat însă ideea, în favorul căreia şi-a ridicat cuvântul în înalta noastră corporaţiune bisericească înainte aproape cu patruzeci de ani. Ajungând din mila lui Dumnezeu, precum şi din încrederea clerului şi poporului drept credincios, Arhiepiscop şi Mitropolit al bisericii ortodoxe române din patrie, din primul moment a început să fie preocupat de nou de chestia reformei seminarielor şi a întemeerii unei academii, sau facultăţi teologice. Iată ce a spus Excelenţa Sa, Arhiepiscopul şi Mitropolitul Vasilie Masagra, în vorbirea sa de instalare, rostită în Oradea-mare, în 16/29 octomvrie 1916: „Preocuparea noastră de căpetenie va fi aşadar, ca să restabilim onoarea amvonului, să dăm poporului preoţi după porunca Domnului, cari îl vor paşte cu ştiinţă şi învăţătură şi în scopul acesta vom căuta să ridicăm nivelul învăţământului teologic, prin reforma seminarelor şi întemeerea unei academii, sau facultăţi teologice“. Şi cum Excelenţa Sa nu e omul vorbelor, ci al faptelor, s’a apucat după intrarea în moştenirea vrednicilor săi înaintaşi de realizarea acestui punct însemnat din programul după, care are de gând să facă guvernarea bisericii, supunând chestia şi aprecierii sinodului episcopesc, întrunit în 5 Septemvrie nou în Sibiiu, şi care, sub numărul 11, a adus condusul următor: „Consistoarele eparhiale se însărcinează, cu corpurile profesorale de sub jurisdicţiunea lor să fie îndrumate, ca până la 31 Decemvrie a. c. să prezinte câte un plan de învăţământ detailat, contemplându-se augmentarea cursurilor la patru ani. Tot până la acest dat să fie însărcinate corpurile profesorale a prezenta şi proiecte de regulamente de organizare şi de disciplină, apoi pe baza planurilor de învăţământ, elaborate de corpurile profesorale, se va compune un plan de învăţământ unitar, pentru toate trei institutele teologice din mitropolie, iar pe baza proiectelor un regulament de organizare şi disciplină unitar pentru toate institutele teologice". Scopul care s’a avut mai întâi în vedere şi care se doreşte să fie atins cât mai curât, este deci uniformizarea, introducerea unui plan unitar de învăţământ la toate institutele noastre teologice, din A doua conferenţă episcopească la Blaj în chestia preparandiilor. „Unirea" de la Blaj aduce următoarele amănunte în această chestie : încă în conferenţă episcopilor gr. cat. din 22—23 August a. c. s’a enunţat ca hotărâre, că întrucât ministrul de culte contele Apponyi nu va retracta ordinul său privitor la preparandii şi şcolile de la graniţă şi nu va restabili ordinea răsturnată prin măsurile sale, episcopii gr. cat. se vor întruni la o lună din nou la Blaj şi se vor înţelege, ce paşi să mai întreprindă în faţa unei situaţii de natura aceasta. La scrisoarea episcopatului gr. cat. adresată contelui Apponyi răspuns direct nu a mai venit. In schimb însă ministrul de culte a dispus în sfera sa de activitate, ca la preparandiile noastre să exmită câte un comisar ministerial, căruia i-a dat drepturi de o absolută liberă dispunere asupra preparandiilor fără considerare la drepturile,, ce le are biserica asupra şcolilor sale. Iar la graniţă inspectorii şcolari şi administraţia umblă să satisfacă ordinelor ministrului de culte. In faţa acestora, episcopii noştri s’au întrunit din nou la Blaj, unde in castelul metropolitan s’a discuta asupra măsurilor, ce sunt a se lua pentru a apără şcolile. Constatăm cu bucurie, că atitudinea vrednica a episcopatului nostru a stârnit în toate cercurile bisericeşti şi la opinia publică românească cea mai deplină mulţumire şi satisfacţie. Suntem pe deplin convinşi, că ţinuta aceasta bărbătească şi neşovăitoare a episcopatului, va fi cu entusiasm urmărită şi sprijinită de toţi ,fiii de bine ai bisericii şi poporului nostru, şi va fi dusă cu succes la bun sfârşit. Aceasta o deducem şi de acolo, că după cum suntem informaţi, episcopatul e hotărât, să nu se oprească la calea jumătate, şi va merge înainte până ce vor fi respectate drepturile bisericii noastre asupra şcolilor ei. In conferenţă de Luni (8 crt.) altcum s’a luat următoarele hotărâri : „Conferenţă episcopilor Provinciei bisericeşti de Alba lulia şi Făgăraş, ţinută la Blaj în 8 Octomvrie, a hotărât ca preparandiile de băieţi şi fete gr.-cat. române de sub autoritatea Lor, să fie deschise cu rezerva ca deodată să se adreseze o scrisoare către dl Ministru de culte şi instrucţie publică, ca instrucţia dată comisarilor ministeriali în cauza activităţii şi controlului din acele institute, să fie modificată astfel, ca supravegherea supremă să se exercite de stat numai în consonanţă cu respectarea drepturilor autonome ale bisericii, pe Sibiiu, Arad şi Caransebeş, cu un regulament iarăşi unitar de organizare şi de disciplină. Celelalte apoi vor urma la timpul său. Deocamdată chestia e dată deci în competenţa corpurilor profesorale de la cele trei teologii ale noastre, din ale căror lucrări forul competent va compune noul plan de învăţământ, obligător pentru toate institutele teologice din mitropolie şi noul regulament de organizare şi disciplină, asemenea pe seama tuturor teologiilor, ordonând la timpul său punerea lor în aplicare.