Gazeta Transilvaniei, octombrie 1918 (Anul 81, nr. 112-123)
1918-10-27 / nr. 123
ABONAMENTUL: Pe un an..........................24 Coroane.! ' Vis.............................12 » !) '/« .............................. 7 1) _ i luna . . 2'56 cor. Numărul 12 bani. ZIAR POLITIIC NATIOIAL. Redactor responsabil: C. Frunză. Editura: Tipografia „Gazeta Transilvaniei", Strada Prundului Nr. 15. L.1* Redacţia şi administraţia, Strada Prundului Nr. 15, inseratele se primesc la administraţie. Preţul după tarifşi învoială. Manuscrisele nu se înapoiază. Hărfi. Dreptate divină. După suferinţe şi desiluzii nesfârşite sârbii eroici, ajutaţi de nobilul popor francez, şi-au curăţit ţara de duşmani. Când regele lor, cu faţa brăzdată de amare dureri, întră triumfător in fruntea celui mai viteaz popor din lume, în capitala ţării lor, trufaşul împărat, care a adus popoare mici in vâltoarea nimicirii, stă pitit, înspăimântat, de aspra hotărîre a sorţii, ce-1 aşteaptă. — Noi ne bucuram de această judecată a dreptăţii divine, care smereşte pe cei mândri şi înalţă pe cei vrednici. * Glasul unimii. Intre zăpăciţii, cari nu vreau să Înţeleagă glasul vremii, trebue să-i socotim şi pe cei dela „Ujsâg" v din Cluj, cea mai şovinistă foaie, care când geamul nostru suia Calvarul, prin articolul notiţă şi în toată forma ne insotita ne batjocorea in modul cel mai grosolan Bac,c e mai mult, unul dintre aceşti desereezaţi, carte visa o împărăţie maghiară dela marea Baltică până la Adriatica, nici acum nu se desbara de epitete ca „olăh* şi alte bazaconii de felul, acesta. — Domnilor, treziţi-vâ din zăpadaia şi înţelegeţi, că suntem numai o barcă în voia mării înviforate — nafia românească ! , V * Fragment dintr’o conversaţie. Sunt în tranvai. In faţa mea două domnişoare, peste tare au trecut, multe primăveri, printre alte păsuri vorbesc de nesiguranţa, în care ne aflăm. Una amuteşte de garda, ce se înfiinţează. Laşa, dragă — zice cealaltă numai sa dea o vreme cu ploi, frig şi — îngheţ, şi apoi o să vezi ce-o să facă păeţii, cari fac pe gardişti. Singura scăpare sunt toldaţii antantei. — Şi-amăndoua pe tăcute se gândesc, cu drag, la fracezii spilcuiţi cu chipiul cu cozorocul lat, la englezii flegematici, cari plac nu numai fetelor tinere, cu toate că lipseşte'' 1 ondoaba bărbatului — mustaţa ! ■ / leal 3. Anexarea Elsaţiei — Lorenei la Francia nu ca despăgubire de război, ci pentru repararea nedreptăţii comise la 1871. 4. Peetificarea graniţei Italiei nordice pe baza liniei naţionalităţilor. Dealungul mării Adriatice trebuie să se îndrepteze graniţa pe baza principiilor hotărîte în conferinţa ţinută la Roma în 1918. 5. Tuturor popoarelor din Austria şi Ungaria trebuie să li se asigure drepturile lor între popoarele libere ale lumii. 6. Toate acele teritorii, cari mai înainte aparţineau imperiului rusesc, să fie evacuate. Toate acele contracte şi înţelegeri, pe cari le-au încheiat Rusia cu puterile centrale după revoluţiune şi cari se referă la teritoriile ruseşti, trebuesc nimicite. Antanta va face astfel de condiţiuni, pe baza cărora diferitele naţionalităţi ale fostului imperiu rusesc vor putea hotărî forma lor de guvernare. 7. Formarea Statului independent polon cu drum deschis la mare. 8. Contractul din București n’are valoare. Serbia, Muntenegru, România trebuesc restaurate. 9. Domnia turcească asupra teritoriilor, cari nu sunt turcești, trebuie să înceteze. 10. Poporul din Schleswing va decide liber unde vrea să aparţină. 11. Pentru răsboiul submarin purtat, pe nedrept, Ungaria, Austria şi Germania, drept despăgubire, va trebui să întoarcă antantei şi statelor neutrale toate vapoarele de comerciu, cari în urma răsboiului submarin s’au nimicit şi stricat. 12. Vor face judecătorii, cari vor trage la răspundere pe toţi supuşii statelor Dejigrante, cari au călcat legile humanităţii. 13. Germania prin atacul în contra Belgiei şi-a pierdut dreptul asupra coloniilor. Coloniile germane la nici-un caz nu se pot da înapoi Germaniei. Chiar Germania a declarat, că soartea coloniilor o face pendentă de sucesul luptelor, ce decurg pe frontul de vest. Deciderea aceasta s’a şi întâmplat, a întregii noastre fiinţe, aceasta de a fi liber. Libertatea este singurul ţel, spre care tind conştient sau nu, toate luptele, trudele şi suferinţele omului pe pământ. Ca un asemenea moment e suprem: prima viziune a unui Sinai încins în flăcări, în rătăcirea asta a noastră prin pustiu, care de aici înainte nu va mai fi lipsită ziua de stâlpul eide foc. E ceva nemaipomenit de măreţ, când lanţurile au ajuns corozive, otrăvite, să te liberezi" de sub apăsarea semenului tău omul". Astfel scria marele înţelept şi vizionar englez Carlyle acum vreo cincizeci de ani el care se pricepea atât de bine să stea cu vreşnicia la sfat, par’că ar povesti cu un bun vecin. Zorii libertăţii individuale şi naţionale . S- au răsărit. Lumina lor divină, sfâşie întunericul, omoară minciuna, desfiinţează nedreptatea şi trezeşte sufletele amorţite la la viaţă, la viaţa cea mare şi adevărată. Durerile, chinurile, opintirile şi luptele cumplite se izbândesc astăzi toate în luminatul şi fermecătorul fapt libertate. Doar firea cu îndemnurile ei tăcute ne-a prorocit şi destăinuit, că încingându-ne cu sforţare, cu munca sfântă şicreatoare, — atribiinţia Tatălui, şi cu răbdare, care isvoreşte din adâncurile tăinuite ale credinţă — atribuţia Fiului, — vom izbuti călăuziţi’ de Duhul înţelegerii, să restabilim ordinea lucrurilor, legea morală, aşa, că dreptul meu să fie al meu, iar ce e al tău, al tău, vom ieşi biruitori în limanul libertăţii, bucurându-ne de toate drepturile hărăzite nouă de Dumnezeu prin legile firii, bucurându-ne de ziua învierii. „T. R.“ Lordul Northcliffe arată condiţiile de pace ale antantei. Berlin, 4 Noembre. După comunicatul Biroului nou holandez din Haga în numărul de azi al ziarului Times lordul Northcliffe a arătat următoarele condiţii de pace : 1. Restabilire deplină a Serbiei. 2. Evacuarea Franţei de nord şi restaurarea teritoriilor ocupate. Libertate „Mare e momentul când vestea libertăţii ne vine , când îndelung robitul suflet se ridică din lanţuri şi din lâncezeala întunecoasă, fie chiar numai în orbire şi zăpăceală, şi jură pe acele care l-a făcut că va fi liber ! * Liber? Pricepeţi bine, este porunca adâncă, mai întunecată sau mai limpede Ministrul Dr. Oszkar Jâszy şi chestia romană. * Pentru publicul nostru cetitor, — numele doctorului Oszkar Jâszi este destul de cunoscut, căci de repeţite ori am reprodus în ziarul acesta, declaraţiile şi articolele sale luminoase din „Vilâg" şi din „Husszadik Szazad", în cari publicaţii ani de-a rândul s’a declarat pentru neîntârziată deslegare a problemei naţionalităţilor, acordându-se românilor şi tuturor popoarelor ce locuesc în Ungaria, libertăţile cele mai largi pe temeiul egalei îndreptăţiri şi toate posibilităţile de des voltare culturală, politică şi economică. Dar ideilepropovăduite de dânsul n’au avut răsunet la clasa stăpânitoare feudală, care se îndărătnicea la putere, ca învechitele forme de guvernământ, tot cu gândul la „supremaţie", la „heghemo-