Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1919 (Anul 82, nr. 10-23)

1919-01-15 / nr. 11

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 11—1919. 11 Ianuarie 1919. 1. Bucovina și Transilvania situatneschimbată. 2. In Basarabia de Nord se continuă acţiunea contra bandelor bolşevice. Turneul socialistului român Petringenar. Consiliul naţional român din Oradea mare după adunarea naţională ţinută în Alba-Iulia cu începerea din 6 Decemvrie 1918 st. n. până la 3 Ianuarie 1919 st. n. a aranjat în Bihor un turneu de propagandă, în cadrele căruia social-democratul Ioan Petringenar din Zlatna a făcut serviciu de orator. Numitul a cutrierat satele din comună în comună ţinând vorbiri alese prin care a explicat hotărârea de la Alba-lulia. In tot locul a avut succese frumoase, mai ales in Ceia unde locuesc şi unguri colonizaţi şi oficianţi. Adunarea a deschis-o preotul Vasilie Pop din Topa de sus şi fiindcă poporul a fost de faţă în număr colosal de mare, unguri erau fÿarte iritaţi; toţi românii strigau: să auzim pe socialistul român! Atunci Petringenar a luat cuvântul şi prin o vorbire însufleţitoare a făcut cunoscut poporului situaţia de acum, ba le-a amintit suferinţele de până acum ale poporului român. Toţi au plâns mai ales atunci când între altele le-a spus că — în 1917 când au întrat centralism în România, — nouă Românilor din Ungaria ne-au dat poruncă să tragem clopotele că a murit România, iar după ce s’au tras clopotele ni le-au luat şi au făcut gloanţe din ele, ca să împuşcăm pe fraţi Români din România; vedeţi fraţilor cum s’au întors roata; noi am putea trage clopotele pe de o parte fiindcă a înviat România mare dela Nistru până la Tisa, iar pe de altă parte fiindcă a murit Ungaria, dar noi Românii trebue să arătăm că suntem mai nobili şi ne ţinem de scriptură, care ne spune că: Ce ţie nu-ţi place altuia nu face! Noi nu facem reacţie,, noi voim să trăim şi vom trăi frăţeşte cu toţii în România Mare cu simţul că: „Iubeşte pe deaproapele tău ca însuţ pe tine ! Atunci poporul întreg striga cu o gură : trăiască România-Mare ! trăiască socialiştii Români ! Pătringenar a mai spus următoarele : La Alba-lulia noi social-democraţii Români salutând pe cei 100 mii de Români cari au fost de faţă la adunare. — cu bucurie am declarat unirea cu România-mare mai ales atunci când vedem garanţie în hotărârea adusă, dar şi mai departe vom lupta pentru idealul social-democrat căci noi socialiştii vom asigura prin munca noastră viitorul poporului ; noi cu bucurie lucrăm ca naţionalişti Români mai ales fiindcă socialismul nu eschide simţul naționalist iar noi Românii suntem cei mai democraţi căci noi nu avem magnaţi ci toţi suntem una dela vlădică până la opincă, adecă toţi din opincă suntem şi pentru aceia datorinţa noastră e să lucrăm ! să lucrăm ! să lucrăm ! Că de nu vom lucra, va rămânea pământul nearat, cioarecul necusut, opinca necârpită şi cu libertatea în mână vom peri de foame, însufleţirea era foarte mare. Dânsul a înfiinţat tovarăşii de consum în tot satul. A spus poporului că meseria şi comerciul e plug de aur’şi noi în România mare prima dată să facem comerciul şi industria atât de favorabilă încâtsă exportăm căci până acum numai am importat şi am muncit dar rodul au fost al streinilor şi pentru aceea noi am fost ca şi iarba aceera pe care a fost o piatră grea şi iarba nu a putut creşte, dar acum piatra s’a ridicat şi iarba va creşte şi se va desvolta cu mult mai frumos decât acolo unde n-a fost piatră. Aşa se va desvolta şi poporul Român ca şi iarba aceea şi mai mult nu va fura streinul belşugul holdelor noastre cu spicul de aur. Tot aşa succese au fost şi în cercul Aieşdului unde mai ales în Teţejie Românii au fost seduşi de notarul Wesselényi care Românilor de acolo ca matriculant le-a dat numele de botez „Arpad“ "Béla“ „Tehotom“. Când le-a vorbit Petrîngenar la moment au desfiinţat „Magyar Néptanácsul" şi au votat neîncredere lui Vesselényi alegând notar de român pe Laurenţiu Platoş din Sibiiu şi comuna Teţehene Română. La finea adunării popotul a jurat că mai bine va muri decât, să mai trăiască în jugul de până acuma. Strigau cu toţii : Trăiască România-Mare! Trăiască Social- Democraţia ! După „Deşteaptăte Române" s’a împrăştiat adunarea. Ziua Şerpilor. (Fragment din românul Didila) Dariu Pop. Ziua Şerpilor... Cea mai mare şi minunată sărbătoare a anului. Străbunii noştri, dacii erau adevăraţi în credinţele lor. Datinile lor erau în cea mai dulce armonie ca fenomenele firei. Aceste datine rămânând dela strămoşi la strănepoţi s’au închegat într’o lege, care lege sub influenţa lui Zamolxe, ucenicul lui Pythagora din insula Samos, s’a oţelit în religie. • Cea mai sublimă religie din epoca barbarilor! Să nu ne mirăm deci, dacă în Bardova vedem atâţa polişti*) Zamolxe voind a mulţumi însăşi insulei în care a învăţat legile firei, a dat acest nume râului, care isvorăşte din munţii Ruidovei şi numele de Samos, azi Someş trăeşte şi va trăi până când îi va luneca valurile-i vorbăreţe ducând cu sine doruri şi daruri sorei sale mai mari Tisa. De aceea Zamolxe rânduise, ca deasupra isvorului acestui râu să se zidească un palat măreţ, palatul poliştilor, care loc *) Călugări daci. S’a numit după numeie întâiului polis! — Suvar. 3 Vrei, streie, să vezi ultimul refugiu al Dacilor? Mergi pe Someş în sus până la isvorul lui. Acolo, între munţii uraşi, vei vedea vrând-nevrând, că acel popor care a locuit şi locueşte între titanii aceştia înmărmuriţi, nu poate să fie altfel decât ţara lui ca brazii şi ca stânca! Vino cu mine şi închină-te moaştelor eroilor daci, cari ,ca şi Faraonii s-au îngropat în acele piramide uriaşe, cărora noi le, zicem munţi... Aceşti munţi poartă şi azi numele marilor eroi pe cari îi ascund în sinul lor. Unul e Şuvarosul, altul Suhardul, Crimosul.... , Ascultă buciumul de seară, ascultă... Sub vraja blândei melodii te vşi transpune cu veacuri mai nainte şi atiuncî tot acel bucium va răsuna, dar mai vioi şi mai hotărât. Munţii vestesc măreaţa sărbătoare a şerpilor ! Să mergem şi noi cu mulţimea care şerpueşte spre sfinţit de-a lungul Some- |şului. .1 Suntem chiar în locul unde Someşe- [ Iul se uneşte cu Gegii, un părău zglobiu şi harţăgos. Ei s-au unit şi acum sunt cuminţi Ici şi. .colea mai amăgesc cu el câte un părăiaş care nici nu ştie umbla singur, ci pe albia maştera, stâncoasă şi prăpăstioasă cade plângând mii şi mii de stropi în braţele frăţiorilor mai mari, care îl mângâie, îl desmiardă şi-l adoarme în leagănul rudelor limpezit Pe ţărmii din dos îi întâmpină pete albe, răutăcioase. Frăţiorii uniţi se iau la hărţuială cu zăpada de pe ţărm, îi sar în spate, o stropesc, iar zăpadaplânge lacrime reci, pe cari Someşul le duce cu sine mulţumit şi jocul şi-l continuă până când pata de zăpadă se usucă de atâta plâns. Colo, mai în vale îi întâmpină cu mustrări sora lor bătrână, Cârţibava', dar par’că-i poţi ajunge ! O iau în goană la vale, dar stai, că nu-i de glumă ! . Ei sunt opriţi brusc de bătrânul Cobăştel cu barba de brad. El îi opreşte şi-i poartă pe loc într’o vâltoare grandioasă şi nu le dă drumul până nu le dă de veste ce sărbătoare se pregăteşte în ţara lui... Sărbătoarea şerpilor ! Şi tot aşa glumind, saltându-şi undele 7 Greva muncitorilor. Comunicatul Agenţiei Dacia cu Sibiiu, 13 Ianuarie. Consiliul dirigent ne-a autorizat să comunicăm următoarele : Muncitorimea dela minei , de cărbuni din Valea Jiului, aţâţată de agenţi, provocători plătiţi, s’au pus în grevă şi a întrerupt orice activitate. — Intrevenind evenimente de natură cu mult mai grave şi ameninţătoare pentru siguranţa publică, şeful rezortului pentru ocrotirea socială, Dl Ioan Flueraş a plecat la Petroşeni. După o anchetă amănunţită s’au putut stabili următoarele fapte : Muncitorimea, cu deosebire de naţionalitate ,maghiara, voind a deveni stăpâni situaţiei şi să reînprospereze situaţia anarhică din primele zile ale revoluţiei, au încercat să aranjeze o tentativă de revoltă ,în contra armatei române. In noaptea din 20 spre 21 Ianuarie,—500—700 muncitori din Vulcan, şi Lupeni, înarmaţi cu puşti mitraliere, granate de mână şi bombe de N - /