Gazeta Transilvaniei, iunie 1919 (Anul 82, nr. 108-130)

1919-06-11 / nr. 114

Amil 10-lea Op. 114 Bani 20 (40 filers) numărul Mercuri, II Iunie 8919 mm ! ORGAN POLITIC NAŢIONAL Redacţia şi Administraţia Str. Prundului Nr. 15. Telefon 226. Apare în fiecare zi ele luam, în Braşov. Abonamentul: Pentru Ardeal, Pe un an. . . 72 Cor. Pe V, „ . . . 36 „ Pe 7, »... 18 „ Pentru vechiul Regat", Pe un an . . . 60 Lai Pe V* an ... 80 Pe'/l au ... 15 " Intepetul promite ! De multe ori se pune în discuţiune chestiunea funcţionărei administraţiei generale a Ardealului, cu imputări că nu corespunde aşteptărilor generale. Ici este o lacună, colo o nemulţumire, iar dincolo lipsă totală de administraţie românească. E drept că sânt multe de îndreptat. Trebuie însă să primim pe unele din lipsurile din Ardeal cu multă bunăvoinţă. Sântem încă la începutul organizărei, cu toate defectele lipsei de personal anume pregătit şi cu moştenirea unei situaţiuni neclare, provocată de schimbările, prin violenţa revoluţiei în stab In această privinţă, d-l Iuliu Maniu preşedintele Consiliului Dirigent, a ţinut să marcheze pentru ziarele din ţară, cu prilejul vizitei MM. LI. Regele şi Regina în Ardeal, că administraţia începătoare de la noi merită totuşi laudă, ţinând seamă de faptele cari au precedat luarea stăpânirei în mâinile Românilor. „Modul cum a decurs toată vizita, — spune dl Maniu — cum a funcţionat întregul aparat administrativ, incomparabila ordine şi absoluta siguranţă a Majestăţilor Lor şi a suitei lor, a dovedit că ţara noastră are o administraţie egală cu aceia dinaintea răsboiului, că marile schimbări cari au avut loc prin trecerea suveranităţii dela guvernul maghiar la noi, trecere care s’a făcut prin ajutorul unei revoluţii, nîau fost în stare să clatine administraţia publică. Şi din acest punct de vedere se poate afirma, că ţara noastră stă în fruntea tuturor celorlalte state din centru Europei." Aceasta e realitatea. Şi trebuie s-o spunem tuturor celor cari sânt încă nerăbdători şi pesimişti. Auzitam de multe ori glasuri de cobe, cari disperă de puterea de organizare românească. Pentru aceştia, cuvintele preşedintelui Consiliului dirigent vor fi o revelaţie fiindcă ei judecau fără să se gândească la condiţiunile în cari am început organizarea. Să-şi aducă aminte că alte ţări, în împrejurări similare, au trecut cu greu la stare de ordine publică, cu frământări grave. E destul să privim în juru-ne: revoluţiile izbucnite au dus toate la bolşevism. La noi, nu. Deci trebuie să avem încredere în începutul organizărei noastre ca stat, bazaţi pe un popor de ordine cum este cel românesc .Nu vrem să spunem prin aceasta că organizarea de astăzi este perfectă. Desigur că sânt defecte, cari trebuiesc relevate şi corectate. Ziarul nostru îşi face datoria, punându-se în serviciul opiniei publice, remarcând ori de câte ori avem cunoştinţă, abuzurile şi înţelegerea greşită a împlinirea datoriei funcţionarilor publici sau lipsurile însăşi ale modului de organizare a administraţei de stat. Dar de-aci până a descuraja de mult. Dimpotrivă, şi critica noastră o credem cu atât mai necesară, cu cât e dătătoare de speranţe, ştiindu-se că e făcută din grija continuă de binele general şi ţinându-se seamă de ea tocmai din această convingere a tuturor. Să avem deci încredere în puterea de organizare a neamului, în conducătorii noştri mari şi în spiritul de observaţie critică — atât de necesar — al opiniei publice. Să avem încredere fiindcă începutul e destul de bun! Autonomia Macedoniei întrunirea de la soc. de cultură macedoromână din Bucureşti E. d. a. a avut loc la Soc. de cultură macedo-română o mare întrunire sub preşedinţia d-lui I. Grădişteanu pentru a se clarifica deplin chestiunea macedoneană. D. Steria Cheali ales membru în consiliu a donat suma de 1000 lei pentru societate. D. dr. Ghiulamila a arătat că singurul lucru care trebue cerut astăzi la Paris este autonomia desăvârşită a Macedoniei. D. Papa Magi a cerut de asemenea autonomia Macedoniei cu toţi locuitorii din ea. D. Papăcostea spune că în anul 1913 s’a făcut greşala de a se lăsa ca Macedonia să fie sacrificată. D. Brăileanu, fost consul la Bitolia, spune că revendicările noastre trebue făcute toate laolaltă. Cere autonomia Macedoniei. D. T. Puterea să cerem autonomia Macedoniei ; alături de noi avem pe Italia şi alţii. Să strângem un fond de propagandă şi să alegem o delegaţie de patru care să plece imediat la Paris. Dr. Ghiulamila spune că la 1913 s’a făcut cea mai mare greşă, sacrificând Macedonia pentru Cadrilar. Să cerem cu toţii Meedonia pentru macedoneni. D. Vasile Ceambea arată numeroase scrisori sosite din Macedonia, prin care se cere autonomia. (Adevărul) piCmtliwi ii d« si Tutuia — Ei ai văzut? Cu vorbele acestea Parti întâmpinat ieri pe moș Gligore. — Bună ziua tinere, mi-a răspuns el liniștit. Fii calm. Ce te repezi așa? Spune-mi înainte ce e cu vremea asta, care nu mai vrea să se îndrepteze Ai citit ceva, pe undeva, cam ce factori au produs anomalia asta în atmosferă? Războiul? A avut el oare vr’o înrâurie?.. — Mai lasă moş Gligore vremea. Lasă-o în seama cocoanelor exasperate că nu-şi pot arăta toaletele de vară, şi că nu se pot porni pe corzo, cu braţele afară şi cu decolteurle cât mai pronunţate. N’ai citit gazetele? N’ai văzut ce hotărâri absurde se iau la Versailles, de cei patru ? — Iarăși te repezi. Ți-am mai spus fii calm. Ce hotărâri absurde? Ce vreai să spui? — N’ai citit expozeul?... — A, e vorba de dreptul minorităților ? Fără ca să pară, cât de cât sinchisit, moș Grigore după o mică pauză, îmi spune: — Nu te nelinişti tinere. Nu va fi nimica. Ştirile acestea, sunt ecoul milioanelor asvârlite de Iaşii şi Igrecii minorităţilor naufragiate. Au pierdut totul, barem atâta să aibă. Un fir, de iarbă salvator(!), de care să se agaţe în naufragiul lor. Crezi tu că cei mari nu vad? Ei crezi că nu judecă imposibilitatea cuiului lui Pepelea ? Şi apoi crezi că occidentul nu-şi da seamă că naţiunile au sângerat pentru a se scăpa de jug străin şi nici de cum pentru aşi căli la focul celui mai îngrozitor război în care s’au aruncat cu atâta clan, cătuşe no!. Uiţi că trăim în secolul libertăţii absolute. Nici o putere, fie ea cât de extraordinară nu poate limita această putere, naţiunilor Şi întinzându-mi mâna şi depărtându-se, moş Grigore mi-a strigat: — Tinere, tinere. S’a dus vremea tutelelor. Misa. Libaravua deţinuţilor politici. Au fost puşi în libertate, dnii C. Stere, D. S. Neniţescu, Lupu C. Kostachi, N. Lupu Kostaki, Simionescu-Râmniceanu, V. Arion, D. D. Pătrăşcanu şi ceilalţi implicaţi în încercarea de complot contra Coroanei. Punerea în libertate s’a făcut pe motivul că detenţiunea numiţilor domni nu mai este necesară cercetărilor instrucției. * Trupele române In Saliția. Trupele române au apărut la Nadworna, Pottinia, Horodenko. Reforma şcolară Declaraţiile d-lui ministru Dr. C. Anghelescu. Tratamentul corpului didactic. O altă chestiune foarte importantă este chestiunea tratamentului corpului didactic. Noi cerem, şi cerem ca în viitoarea Românie, corpul didactic să se ocupe de şcoală şi numai de şcoală. Ori, ca să-i cerem acest lucru trebue să-l punem la adăpostul tuturor nevoilor. Căci nu e posibil ca un învăţător care are 85- 120 lei pe lună să fie un apostol al şcoalei şi ca el să nu-şi arunce ochii în dreapta prin stânga pentru a căuta mijloace necesare uşurărei traiului său. Până acum învăţătorii au fost întrebuinţaţi şi la crearea Băncilor populare, asociaţiunilor săteşti, etc., unde ei au adus mari servicii neamului nostru dar pe viitor, condiţiunile noi de viaţă impun învăţătorului şi noi obligaţiuni. Pentru ca el să se ataşeze cu toată puterea minţei şi sufletului lui de şcoală el trebue să fie bine plătit. învăţătorul nostru e mai prost plătit decât în toate ţările, ba chiar mai puţin plătit decât în Transilvania şi Basarabia. Această chestiune merită aceiaşi atenţiune şi în învăţământul nostru secundar şi Universitar. Este o imposibilitate a mai continua cu actuala situaţie material a corpului didactic. Neplătind bine, pe profesor riscăm ca cultura neamului să se slăbească, întrucât toate capacităţile şi forţele intelectuale de elită, se vor îndrepta aiurea decât către profesorat. Trebuese neapărat mărite lefurile lor şi în curând voi veni cu un decretlege în această privinţă. Recrutarea corpului didactic universitar Relativ la recrutarea corpului profesoral universitar, prin noua lege menţinem numai docenţi, agregaţi şi profesori. Pe viitor, docenţii se vor dege dintre doctorii universităţilor noastre sau străine, după un stagiu de 2 -3 ani de specializare. Ei vor depune un examen de capacitate, aşa cum sunt examen de capacitate pentru învăţământul secundar. Dintre docenţi, se vor recruta agregaţii, prin concurs, iar dintre agregaţi se vor recruta profesorii după lucrările lor. Articolul 81 din actuala lege a învăţământului superior va fi suprimat. Sunt de părere însă, ca să dăm universităţilor noastre posibilitatea de a întroduce elementele de mare merit în în- văţământul superior. Pentru acest scop, candidatul trebue să obţină 4/5 din sufragiile facultăţii respective şi 4/5 din sufragiile colegiului universitar, iar numirea sa nu se va putea face decât în urma votului afirmativ al Camerei şi al Senatului. Afară de greastă chestiune a organizării învăţământului de toate gradele, zilele acestea voi veni cu un decret lege prin care voi creia trei noi direcţiuni la ministerul instrucţiune! publice. O direcţiune a învăţământului superior, o direcţiune a artelor şi în fine, din direcţiunea învăţământuluiparticular şi profesional, vom face două direcţiuni. Afară de aceasta, fiind dată centralizarea excesivă la acest minister, vei creia 8 circumscripţii în vechiul regat, punând în capul fiecărei circumscripţii câte un inspector al învăţământului secundar cu doi inspectori ai învăţământului primar, cari vor cvea controlul circumscripţiei respective, şi vor rezolva toate chestiunile de importanţă secundară, care astăzi încurcă administraţia centrală şi o împedecă să lucreze. Vom obţine în acest mod descentralizarea pe caretoţi cunoscătorii şcofalei o doresc. Acestea sunt în linii generale programul nostru cu privire la reforma învăţământului de toate gradele, închiderea liceului relemat din Orăştie. Consiliul Dirigent a hotărât să înclrdă liceul reformat din Orăştie, pentru că direcţiunea acestui liceu nu a promovat pe nici un elev român, pe motiv, că n’ar fi auditat limba maghiară. Măsura aceasta a întrunit aprobarea tuturor Românilor din Orăştie şi jur, noi ştim cu toţii de ce sentimente anti-româneşti sunt conduşi profesorii acestui liceu. 8000 coroane pentru monumentul eroilor noştri Pentru Monumentul Eroilor noştri. Din Bucureşti, primim prin D-l M. Popovici, Consilier al afacerilor Transilvaniei pe lângă ministrul de interne, următoarea inimoasă scrisoare, adresată directorului Gazetei noastre de d-l Dr. G. D. Creangă. Bucureşti 30 Mai 1919. Domnule Ifizacion, Am citit cu vie bucurie lăudabila iniţiativă de a ridica un monument la Braşov — punctul de unire între ce a fost şi ce este — soldaţilor români morţi pentru întregirea neamului românesc. O merită ! Atât de mari au fost perdarile României în acest război,pierderi care se cifrează la a 10-a parte din populaţia ţării, atât de mari sunt încă privaţiunile şi suferinţele populaţiunei supravieţuitoare din România, încât orice manifestaţie de recunoştinţă a poporului român din ţările eliberate, nu poate fi decât un puternic balsam vindecător pentru vechiul Regat. Prin o colaborare comună şi armonioasă în viitor, prin utilizarea tuturor forţelor de elită din ambele părţi, prin amestecul calităţilor, complectându-se şi ajutându se, iar nu separându-se,pe motiv că unii ar avea calităţi mai multe într-o direcţie, alţii în alta , dându-se astfel naştere aluatului românesc cel mai bun, am desăvârşita convingere că monumentului ce D-va proectaţi va urma în curând monumentul cel mare al înflorirei întregului neam românesc, al realizărei acelui „viitor de aur“ pe care poetul şi profetul Vasile Aiexandri îl cânta cu atâta convingere. Oamenii conducători din România, cari sunt cu mult mai buni de cum îi descrie presa, şi de cum ar reeşi din propriile lor certuri, împreună cu oamenii conducători din Transilvania şi celelalte ţări eliberate, şi în general întreaga generaţie românească actuală, sunt în funcţiune de istorie. Lor Ie este dată fericirea să îndeplinească cea mai mare misiune istorică, care nu poate fi împiedicată de chestiuni mici omeneşti. Generaţia actuală din toate părţile românismului, trebue să aibă acea forţă morală care — dând la o parte lucrurile mici — să-i permită o solidaritate complectă de gândire şi de muncă armonioasă, pentru a se desăvârşi unirea strânsă şi despărţită ce trebue să cuprindă toate sufletele româneşti Şi monumentul ce Dvs aţi luat iniţiativa a-l ridica este un simbol al acestei strânii nedespărţite uniri. această ocaziune am onoareată îndată Lei 4.000 şi anume: Lei 2.500, din partea Bancei Generale Române şi Lei 1.500, din partea Loteriei de Stat a căror conducere o am provizoriu. Primiţi, vă rog. Domnule Director, asigurarea deosebitei mele considerațiuni. D. G. D Creangă. Suma din urmă 5215 4000 lei a 2 coroane 8000 Total 1221» Societatea ocrotirea orfanilor din războiu Secţia Regională Sibiu face cunoscut că în Sept. 1919 se va deschide în Cluj un Institut cu meniea de a forma Surori de ocrotire, cari vor fi îndrumătoarele poporului nostru în igiena căsii, combaterea boalelor infecţioase, îngrijirea mamei şi a primului născut. Ele, prin sfat şi fapt, vor creşte tineretul la un traiu trupesc şi sufletesc sănătos. Cursul va ţine un an. Regimul Institutului este Internat. Surorile vor fi crescute pe spesele statului şi după absolvirea cu succes a Cursului vor fi funcţionare de Stat. Se primesc de preferinţă fete şi femei între 20 -40 ani, având 4 clase civile ori secundare(în cazuri excepţionale şi mai puţin). Studentele, ce se vor distinge vor fi trimise în străinătatea unde îşi vor îmbogăţi cunoştinţele. Cererile de înscriere se adresează dimpreună cu actele şi certificatele candidatei la Resortul Ocrotirilor Sociale, strada Friedenfels 16, Sibiu, până la 15 August a. c. Cererile intrate până acum se menţin. Candidatele sunt rugate să se prezinte personal în măsura posibilului. Orele de oficiu sunt 11—12 a. m. 3-6 p. m. Medicii, preoţi, învăţătorii şi alţi intelectuali sunt rugaţi să facă propagandă pentru această cauză. Aviz important Extras din ordonanţa Nr 21. şi 25, modificată a comandamentului trupelor din Transilvania. Vor fi consideraţi ca infractori, acei cari fără rea credinţă prin localuri publice gări, trenuri, pe străzi etc vor comunica, colporta, comenta în orice chip ştiri fie adevărate fie imaginare sau păreri relative la operaţiunile de răsboiu, situaţia şi dislocarea trupelor, dispoziţiunile autorităţilor militare sau orice chestiuni privitoare la armata română. 2 Aceasta infracţiune se va judeca şi condamna de pretori în prima şi ultima instanţă cu închisoare până la un an şi cu amendă până la 2000 lei. Când faptele de mai sus se vor fi săvârşit în scop de a spiona sau trada, se aplică pedepsele prevăzute de legile penale în vigoare pe timp de răsboi Cronica Artistică Scrisori din Bucureşti Eipia pictorii Bilshas Anul acesta, în Bucureşti, am avut prilejul să vizităm multe expoziţii de pictură şi sculptură, la care s’au relevat multe talente viguroase. După expoziţia „Artei Române“, la care s’au evidenţiat elemente tinere, în deosebi pictorul Ionescu- Doru, care isbeşte prin fineţea trăsăturilor şi nuanţele cele mai subtile, ai cărui ochi nu lasă să scape nimic din peisagiile de iarnă pe care le redă cu o reală putere artistică, şi în care vedem un mare pictor care împune de la primele şi puţinele tablouri pe care le-a expus : — după expoziţiile de sculptură la care s’au evidenţiat talentul lui O. Han şi Paciurea; — nu putem lăsa să treacă, fără a atrage atenţiunea publicului care cunoaşte şi se interesează de mişcarea noastră artistică; — expoziţia pictorului Bulgăraş. Bulgăraş e un nume cunoscut, am putea zice prea cunoscut pentru vârsta lui, care a impus puterea şi vigoarea talentului său de la prima expoziţie pe care a deschis-o încă dinnainte de războiu. Născut în Bârlad din părinţi săraci şi muncitori, urmând drumul pe care i-l indică talentul lui mare, după ce urmează şcoala de Belearte la Bucureşti, pleacă în străinătate unde, vizitând şi studiind tablourile geniilor omenirei, ştiu să folosească toate prilejurile pentru a da talentului său toate nuanţele şi toată frăgezimea artei în ge- nul pe care şi-l alese. El este portretist, un măiestru fără pereche în ţara noastră în portrete. Şi genul său şi-l cultivă cu toată puterea. La expoziţia pe care a deschis-o în str. Lahovari, între tablourile pe care le expune remarcăm : „Autoportretul*, care vădeşte trăsăturile fine ale artistului, culoarea pe care ştie s-o aleagă pentru a da viaţă tablourilor sale, umbra pe care o lasă pe figura vie a chipului , portretul d-rei M. T. ai cărei ochi apar prin cuta aceleiaşi umbre uşoare pe care artistul o aşterne pe faţa chipurilor sale, obrajii cu delicate trăsături de frumuseţe, privire? care pare a fi o enigmă, un proces sufletesc pe care 1 simţi provocat în tine însuţi de această redare a chipului minunat de frumuseţe care impune portretul d-nei P. C. care se impune prin culoarea feţei, prin armonia trăsăturilor pe care artistul l aşterne cu mare îndemânare oeănd astfel tipurile, prin acea privire bună şi blândă şi naivă, în sfârşit Jiganea florăreasa artistului, care, alături de celelalte lucrări ale lui Bulgăraş, prin culoarea pe care o pune, prin punctele de lumină pe care le îndreaptă pe faţa-i arămie şi foarte expresivă, toate dau viaţă Bulgăraş e un mare creator, un ta-