Gazeta Transilvaniei, octombrie 1920 (Anul 83, nr. 207-227)
1920-10-01 / nr. 207
P*$n| i. In faţa luî Café de la Pax, în colţul format de Place de l’Opér ca bullevardul „des Capucines”, an etakj a fotografului Rent'duger ne prezintă doua femei frumoase. Fotograf!! La colori, da mărime aproape naturală, arată, pe partea dinspre Operă, pe doamna R.bane de la Comedia Franceză, soţia artistului Alexandre. Frumuseţea lui Robinne este cunoscută de Români, de acum câţiva ani, când venise la Bucureşti şi facşi de la teatrul Modern. Nu mai are, deci, nevoie de prezentare şi este suficient să cităm numele artistei pentru a evoca în mintea celor ce au văzut-o chi pd frumos al lui Robinne. Apoi, chiar cei cărora nu ls-as fost dsfs’o vadă Sa tcztru, o cunosc din câteva filme cinematografice repriz , utile cu Robianne și Alexandre în rolurile principare. Pe partea cediltă a stâlpului-vitrină, se află portretul compatrioatei noastre, drăgălaşa Aller Cocea,— Cosea cum o numesc Francezii, cari, de aproape 900 de zile o aplaudă, în continuu, în „Pili Phi“, puţin recomandabila operetă pariziană, ce n’a prins în România. Doctă artiste frumoase stau de pândă îa intersecţiaprivibr)or principale ale Parisului şi aţin calea străinului doritor de scuzaţii nouă şi de vederi atrăgătoare. Dar pe câtă vreme Robin ne joacă la Cornede făcând artă adevărată, din nefericire artista română, deşi îezestrată de natură nu numai cu un chip fermecător ci şi cu mult talent, se pierde iu exhibiţiuni carioanei artistice nu sunt. Şi, la Paris, sâ nu se creadă că este numai artă pură ! Multe spectacole lasă de dorit in această privinţă. Lucrul este foarte explicabil, când te gândeşti câţi vizitatori vin pentru a se interesa de partea serioasă a oraşului, şi câţi, pentru distracţii ieftine moralmente. Aceştia sânt deplin satisfăcuţi, ca şi ceilalţi de amintre ei. Teatrele serioase sunt numeroase şi totdeauna pline de lume, la Comedie, ca şi la Odéon, la Operă ca şi la Opera comică, publicat face coadă ceasuri întregi. Nu sunt, totuşi, depăsate nici teatrele mici, ala căror spectacole se dau In săli foarte puţin luxoasa, neîecăpătoare, şi unde preţurile sunt mai sărate ca aiurea. Şi de ce n’ar fi sărate, când spectacolele, ce dau sunt cu desăvârşire lipsite de sate ? Apoi este chiar o operă de înnaltă morală «a jupoi pe cei cari vin să se d sireze în acest mod puţin recomandabil. Pe bulevarde principale ca şi pe une F°«taine, ori pe ras du Douai, sau rne de l’Echiquier, şi îa alte nenumărate straze, se găsesc teatre care du o cneie din ele, regulat de două ori pe zi, reprezint sţîi dezbrăcate de cel mii mic sentiment de rujine. Pieseie ce se joacă, de obicei la opede, sa num?®: „Philt'e d'amour4, „La curs? à l'amour", ,,Le jardin des caressss*, „Vidons volapta, a e«“, „Lea d-mes s«R» voties® și altele da același calibru. Artistite, adecă feminie rate se txpun vedtrii spectatorilor, rin știu clei să cânte nici să vorbască, dar .U succes pentru că iţind cu totul lipsite de roşim?, ss faîSţişesză fără clor;:pi, fără sandale, îatî’o cămăşuţă scurtă şi transpare^, cu sâu'i go, având du?pt îmbrăcăminte adevărată naoni o centeră care io acoperă mijlocul. Înaintea războiului, îmi spunea Urs Francez, acesta femei da strada transformata în artiste bane pentru străinii destrăbălaţi, „ne portaient pas mène de ceinture pour cacherie sexe", şi tocmai această împrejurare atrăgea şi mai multă lume. Pentru 20 de franci, poi vadra nişte corpuri buhăite neestetice, de frunţii bolnave, tare la des gust à principaa lor completă de pedoare. Las o asemenea repreztetaţie, o aşa zisă cadână goală aproape în întregime, privind pe o nouă vinită, care dormia întinsă pe o sofa, esclamă, par’că spre a batjocori ea însăşi pe cele ce joacă şi pa cei-ce dau bani la astfel de spectacole: „Regardezia, elle dort du jommed de l’innocence* Mâ feresc de a spune nume Ie acestor teatre, de teamă ca anii din compatrioţii mei, venind la Paris, să «a se apuce să ie osute, şi să mă fac, indirect, agentul de răspândire al unui gen nenorocit de spectacole, când luat atâtea teatre morale, pe care trebuie să le cunoască. Dar, mi se poate spune, teatrele acestea sant Întreprinderi comerciale şi comerţul trebuie desvoltat pentru repunerea ţărilor istovite de răsboiu în starea de mai Înainte. E drept că comerţul e necesar, dar nu comerţul acesta. Comerţul care ne mâatuieşt® este cel despre care ne vorbesc ultimele statistice ale guvernului francez şi care ne ssrma că, anul acesta, o mare ameliorare s'a săvârşit. Astfel, do ua de îa 1919, pentru primele şapte idei ale «nubii, Frauţa avusese un import dezastruos faţă de export, acuz’, pentru cine dintâi şapte luni ale lui 1930, se constată un împort cu vreo două miliarde mai mare decât cel da anul trecut, dar cu cinci miliarde inferior, după deducerea plusului de 2 mîîistre exportului. O mare desvoitare a luat industria obiectelor fabricate, ceiace denotă o îmbunătăţire a ibricelor cari nu patea lucra anul trecut in urma distrugerii lor de către Boşi. Plusvaluta constatata la import sa datoreşte import&rii de materii prime care dau, prin urmare, un nou impuls fabricaţiiuilor de obiectedestinate exportului. Cu alte cuvinte cifrele de scump simt foarte îmbucurătoare şi nu pot decât să dea cele mai bune speranţa conducătorilor Franţei. O altă ştire, care ae poate mai da aproape interesa, este cea privitoare la petrolul românesc. Acţiunile societăţilor petrolifere sunt foarte bine cotate şi viitorul se desemnează îa ciori atrăgătoare pentru industria perifonistă 3românească. Ştirile lă „ Steaua Română" cunoscuta societate românească numai cu numele, dar germană până îa măduva oaselor, va trece, prin vânzarea acţiunilor, în mantie Francezilor şi Englezilor, fac simeri dme şi mai mult acţiunile petrolifere româneşti. Ziarele franceze mai vorbesc şi deatenţiunile punvermilui românesc de a reglementa exortul petrolului, de a fixa în luna Martie a fiecărui an,cotacon«aumaţiaU interne şi preţul de vânzare, într’im cuvânt regula neutrue a comerţului de petrol, regulamentare premergătoare restării exportului pe o scara întinsă. De aceaasta reluare depinde, o ştim prea bine, ridicarea monetei româneşti pe pieţele străine. De aceea nu putem decât să dorim o activare a exportulul. Eu ar fi spre folosul Românilor din Regat, atuadcâ viaţa s’tii ieftini, valuta ridicată aducând mărfuri mai ieftine — şi Românilor din străinătate, mofeta românească ridcată — dindu-ie putinţa să trăisacă mai cu uşurinţă, nesuferind scăderile sdrobitoare de azi. Şi în aşteptare, facem constatări şi presupuneri ! Paris, Septemvrie 1920. NICKY. Viaţa în Franţa Pe bulevardul ,,Bes Capucines44 Robinne şî Alice Cocea. — Teatrele uşoare. • Comerţul exterior a! Franţei. ~~ Petrolul românesc. (Dela corespondentul nostru special). O rectificare Cu privire la scrisoarea d-nei A. Maciucescu, publicată în Nrul din 16 i. c. a „Gazetei Transilvaniei11, în care se plânge în contra purtării unui anumit d-n Schiel, suntem rugaţi de d-l G. Morres, companionul d-lui Schiel să facem următoarele rectificări : Trecerea prin proprietatea noastră situată între Honterus şi Noua este oprită pentru toţi fără deosebire, cu toate aceate d-na M. a desconsiderat aceasta de repeţite ori. Nu corespunde adevărului, că a-şi fi inzultat-o. Am vorbit la început în mod prevenitor şi de-abia după ce dânaa m’a insultat, am păşit energic faţă de d-sa şi am provocat-o să părăsească proprietatea noastă. Deasemenea nu corespunde stării faptice, că aşi fi asmuţat un cane, că s’ar fi tras cu puşca, sau că aşi fi inzultat naţiunea română sau armata, făcând eu însumi parte din armata română. GAZETA TRANSILVANIEI Baritonul Demetriov... a cântat Tosca sub conducerea celebrului Puccini. (Demetru Basîtiu) • Am anunţat concertul strălucit care va avea loc săptămâna viitosire la Braşov. Ţinem să complectăm astăz: datele ce-am obţnut din diverse critici ale ziarelor si pe lau asepra celor trei mari artişti, cari şi au făcut o datorie de a veni în Ardeal, înainte de a părăsi pentru mult timp ţara. Baritonul Ds Melino (Diumiru Basiliu) este consacrat de toate criticele Italieneşti ca vocea cea maî brmă de bariton existentă astăzi. Pe unde a cântat, a fost sărbătorit şi asemuit cu cei mai mari baritofi ai lamei. Criticii mari europenii spun că „vocea sa generoasă îi taste registrele cu un mare volum, excelează la notele acute". A cântat în cele mai mari teatre de Milano, Neapole, Genova, Berlin, Hamburg, având ca parteneri cei mai mari artişti. Venind in ţară, ca suşivată familia, baritonul Dj Metric a ţinut să cânte îa Ardeal, favoare ps care Nu’a făcut o nici Basareşitul. Consideră concertele pe cari le dă la Ardeal ca o fericcitosre pentru fericita împlinire a idealului naţionic şi ca o datoria de cântăreţ român, adevărat patriot. Dumitru Bssilia (De Mstrio) pe lângă calitiţiiaxcepţionale ale vocei sale este înzestrat — după cum spun toţi criticii streini TM de un mare iment scenic. Creaţia s:« în Scarpia dia Tosca a entuziasmat extraordinar, întrecând orice îavbipaira. Criticii itansaî *ducelegeri nelimitata acestui mare artist, care a cântat la Scarpia în Milano la 1914, sub însuşi conducerea la orchestră a celebrului compozitor Puccini şi sub patronajul familiei regale itiilene. A cântat apoi Aida, Barbier de Sevilla, Bulio da Maschera şî în marele opere de neîntrecută dificultate Dămon (Rubinstein) "și Eugen Oaegia (Tsahaykowsky). Ne pare extrem de rău că nu putem să auzim în operă, nâ-i vedem jocul său superior — dar vom avea fericirea să-l ascultăm într’un concert care ara un program cu „pietricida încercare" ale marilor bariton!. Ne va cânta între altele Bărbierul de Sevilla, ceea ce va face dovada strălucitelor sine calităţi. Şi când nu gândim că un artistromân da o asemenea celebritate, care a cântat sub bagheta celebrului compozitor Paaclai, favoare rară, şi sub patronajul familiei regale itabene — a avut un atât de trist incident ca unele dintre autorităţile noastre (! va trebui să i se ceară scuze), că s’a încercat să se împotrivească un antreprenor de teatru al Statului român — ca să concerteze la Braşov ! ... Braşovenii îi datoresc o satisfacţie şi trebuie să i-o dea. Mâine vom da amănunte asupra celorlalţi două artişti. ultime mfmwMja Z Lie trecute o ciocnire sângeroasă s-a produs în jud. Târnava- M.că întră locuitorii unui sat rouiâaeac şi acei si unui est săsesc. Din rapoartele oficiala se constată că urmarea acelei ciocniri a fost na martşi doi răniţi. Prefectul judeţului de Neamţiî, şî ar îi dat d^mijLii.* la cursul expirăriâaei viitoare va începe să funcţioneze la ministrul de finanţe cormisiunea însărcinată cu cercetarea declaraţiuuiIor coroanelor declarate după termenul fixat. Se va rezolva şi chestia coroanelor declarate suspste. Coroanele carl vor purta stampila„Românie, Timbru Special" vor fi considerate drept bune, dacă nu vor avea ur'me de falsificare. Comisiunea se va mai ocupa cu coroanele prezentate la schimb peste suma declarată. Toate cererile c,«n vor avea stampila bună vor fi aprobate pe aceliș care de 50 bani coroana.* Ca un vagon special ataşat îa trenul Simplon a sosit altăori la Timişoara prinţul Carol, venind dela Laussanne’tEîveţis). i s’a făcut o entuziastă printre din partea populaţiei timişorene. Altiţa Sa a fost întâmpinată i« gară de d-l general Văleanu, ministrul căilor de comanicfiţe, care a salutat pe prinţ la numele guvernului. Pu peronul girii se abaa reprezentanţii tuturor autorităţilor civileşi mîbtste, d-i prefect minor Dragallaa, de Vidrighin, primarul oraş-dus şi an mare număr de cetăţeni. * Biserica Sf. Adormiri din Satulung (Sâcele) caută să angajeze un cantor la biserică. Desluşiri dă preşedintele Comitetului parochial Cursurile pentru mecanici, monieri, strungari şi lăcătuşi vor încapecoala de Arte şi Meseri din strada Garei, la ziua de 1 Octomvrie. Pentru mecanici cururile se vor da Lunea, Marţi, Marcarea şi Vinerea de la 5—6 seara. Pe lângi aceste cursuri se vor da şi corsuri industriale de perfecţionare pentru dese musturi, monter, strungari şi lăcătuşi care vor consta în 3 ore de desena industrial Dumineca de la 9—12 dimineaţa o oră fizică şi technologie, Joia dela 5—6 seara, 2 ore de geometrie descriptivă, trigonometrie şi algebră Marţ!» şi Vinerea de la 6-7 seara şi o oră da Istoria Românilor şi Geografie Joia de la 6-7 seara. Cursurile practice pentru croitori se vor da Marţia şi V narea dela 5—7 seara, iar pentru pantofii Lanea şi Mercure/ de la 5—7 seara. T«sxa de înscriere peatra ua curs da 25 ieri înscrierile sa primesc la Direcţia Şcoalei in toate zilele.* Aflăm cu plăcere că, preotul Zenovie Iogovici din Satulung, pentru servi o tie adusa armatei ca preot militar, a fost decorat ca „Coroana României* ca spade,foi pentru aceleaşi s*rvicii, la propunerea Comandamentului Marinei Militare, P. 3. S. Episcop al Dunărei de joi, a distins cu titini da Econom Stavrofor. Societatea vânătorilor Braşov, învită pe toţi membrii a lua parte în 1 O .r. a c. teara U 8 are îa Iccintatîa societăţii (Rsdoute) pentru a sa consfatui asupra vânătoarelor care se va aranja societate®. TELEFON — AGENTIA DAMIAn ~ 30 Sept. 1920. Cluj. — Fostul prof. univ. Bak.gh S. s’4 spânzurat ori la mormântul soţiei sa!?. Bucureşti — In localul Agenţ’ei economice române din Berna se va deshide îa cărând o expoziţie permanentă du mostra de cusături şi ţesături române. — Comisia parlamentară pentru reforma administrativă a admis autonomia comunală. Descentralizarea va fi baza organizării administrative în România Mare, adoptându se principiile utile din teritoriile alipite. — Ministerul finanţelor desminte ştirea despre lăsarea liberă a exportului de aur. — Din Filadelfia aşi ploat spre România 15 locomotive din ede 500 comandate de România. — La Iaşi el a judecat procesul celor 39 bolşevici. Paviovski şi alţi doi au fost condamnaţi deja 57 ani. Ceilalţi au fost achitaţi. Victor Filotti după 4 ani închisoare preventivă, a fost pus pe picior bir de Curtea de Casaţie. — Ministrul Negulescu a reluat conducerea ministerului de instrucţie. — Ministrul Jake Ionescu, plecând din Roma, va vzita Parisul, Londra, Praga şi Belgrad. — Sinodul a fost convocat pe ziua de 6 Oct. — Eri s’a început procesul prizonierilor dia lisgarul dale Krefeld. Sut acuzaţi pentru dezertare 4 ofiţeri, iar 60 pentru crima de înaltă trădare. După introducerea acuzaţilor, Curtea suspentă procesul pânî Vlaer, din cauza procedurii ne compiste. In atenţia studenţimii. A apărut Stenografia de d . H. Stahl subdirectorul serviciului de stenografie al Camerii. Stenografia este cea raai buna carte sn acest gen la noi Românii, şi Academia română a premiat-o. Stenografia cuprinde lecţile pe cari d*l H. Stshî Îs-* ţ not îa toamna trecută la liceul clasic din Braşov. Autorul a trimis librăriei Externa. Riga. — Preşedintele delegaţiei de pace polone, Domsky, a declarat jurnaliştilor streini, că noile propuneri de pace ruseşti vor contribui desigur la încheierea păcii. Varşovia. — Ministrul de externe litual a decisrrt că este de ee a trimite reprezentanţi la conferinţa care se va ţine la Suvalkî între Poloni şi LTuatii. Rovno. — Aici a avut loc o mare întrunire, îa care s’a fust rezoluţia protestându se în contra subjugării libertăţii de către Poloni şi făcându-se apel la toată himsa îndeosebi la muncitorime, ca ?să zădărnicească pofta de cucerire a Poloniei. Roma. — Coasiliuî Naţional s’a decis pentru o acţiune da credit în favorul Europei cantrale, la care Elveţia va participa cu 25 milioane franei. Budapesta. — Adunarea Naţionaîă a fost amânată până l 4 Octombrie. Praga. — întreaga pressă salută apropiata soarte a d-lui Toke Iocescu la capitala cehoslovacă. Paris. — Ministrul de externe belgian, Johnson. Belgrad. — Ua decret rsgaî daciară denumi singura monedă 1 los.f. Clopoțel, Branisce el de, pentru mărfuri de exportat. — Gadela „Gazeta Tranailvanul*, un vernul desminte pretinsele despr- ! mare număr da exemplare, dina din Bănat ș! jud. Baranya.?. - ------- TIPOGRAFIA „GAZETA TRANSILVANIEI*. lEissîria Ardealului Societate anonimă Başov Reaminteşte D-issar acţionarii, câ termenul pentru ahitarea ultimului vârsământ, asupra acţiunilor subscrise a espirat la 31 iulie a. c. şi că pentru vărsămintele neefectuate Statutele prevăd următoarea dîspoziune : „Dacă acţionarul întârzie cu plata ratei mai mult ca 50 zile, Consiliul de Administraţie este îndreptăţit să treacă plăţile efectuate până atunci, de acţionarul întârziat, la fondul de rezervă al Societăţi şi să declare Certitcatul provizor de nul, iar golul provocat astfel în capitalul Societăţii să-l împlineascâ prin emiterea de acţiuni nou144. Se pune în vedere D-lor acţionari cari nu au achitat încă vârsământul al H-lea şi al lILea că acordăm un ultim termen pentru achitarea acest vârsăminte până la 30 Septemvrie a. c. Pentru acţiunile neachitate până la acest termen se vor proceda conform Statutului. Consiliul de Administraţie. 8-10 Publicaţie Reg. Vânătorii de Munte I Braşov, are nevoie de următoarele furnituri: Carne vită 4000 Kg. lunar, „ porc 500 „ Zarzavat 3000 „ „ Foc 20 vagoane Paie 16 „ Lemne 80 vagoane. Doritorii sa vor adresa cu oferte în regulă Reg. Vânătorii de Munte, Cazarma albă. p. Comandantul Reg. Vânătorii de Munte. Maior (ss.) Strat. de vânzare Mobile de la Covoare ijatre acestea un coro- persian şi unul de Minuna) serviciun de porcelan şi sticlă, tablouri în oleu, figuri de teracotă, aşternut de pat, vase de nichel, aranjament de bucătăre, pianino-Rosler şi o maşină de cusut Singer. Se pot vedea între orele 10 12 a. m. și 3—6 p. m în vila din Livada Țintașilor No. 2 Rr 207 — 1923 Veşti din America. Atragem atenţiunea fraţilor Români, că am înfiinţat pe lângă Biblioteca noastră şi un birou special de informaţiuii pentru toţi acei cari au neamuri act şi nu primesc veşti de la ei. Trimiteţi-ne nouă adresa cea veche pe care o aveţi împreună cu suma de Lei 5, pentru poştă şi noi vom căuta şi afla neamurile dv. Adresaţi toate scrisorile pe adresa Biblioteca Poporului Român 54 East 4 ph Stradt New York. 3—3 ------- Leo Bohăţiel şi Ernest Koncz, inginer diplomat, architect licenţiat, am deschis un birou technic în Cluj, Calea Victoriei 34, întreprindem orice plănuiri şi executari, transformări şi adaptări atât în localitate cât şi în provincie, în mod exact şi convenabil. Afară de aceste ne ocupăm cu orice lucrare Inginerească și cu expertize. Biroul se află Calea Victoriei 34, uzina de dulgher, atelierul de tâmplar, fabrica de ţiglă de cement se află strada Rokoci 53. Tlefon Nr. 840 şi 852. 33 „BIHOREANA" institut de credit şi economii societate pe acţiiDOradea-i are faliţie funcţioina3*i 4$mU&£« absolvenţi de şcoale comerciale, cu praxa de bancă, şi o dactilografă cu praxă bună în limba română şi maghară. Reflectanţii să-şi înainteze rugările împreună cu documentele în copii autentice, subsemnatei direcţiuni, cel mult până la 15 Octomvrie a. c. arătând totodată şi pretenţiuile de salar. Cei aleşi după un an de probă vor fi definitivaţi şi trecuţi la fondul de pensiuni al institutului. Cei cu cunoştinţa de limbi vor fi preferiţi. 2 3 Ile vânzare 3 Automobile (Alto-Slueze). A se adresa portar Hotel Continental între orele 8—10 și 1—4 p. m. 1 - 3 abasov AVIZ Aflăm că Socetatea de asigurare „NAŢIONALĂ" din Bureşti, a înfiinţat o Agenţie principală în oraşul noatru, încredinţând conducerea ei „Societăţii Industria Ardealului“. La această Agenţie se pot contracta orice fel de asigurări ln toate ramurile, ca incendiu, viaţă, rente, transport. Tarifele sunt aşa întocmite, încât primele ce se plătesc de către asiguraţi, sunt cele mai radass. Societatea „Naţionala" este reputată prin coloana ei în relaţiunile cu clienţii. 6-0 CONVOCARE Comitetul da admnistraţiune al COOPERATIVEI, TOVĂRĂŞIE DE CONSUM DIN 'bRAŞOV-SCHE , convoacă prin aceasta în conformitate cu § 28 din statute adunarea generală ordinară, care se va ţinea «JTon, îsb *9 Octomvre 1990, la 3 d*e p *61, în cancelaria Eforiei şcoalelor centrale ort. rom. din Braşov, ca următoarea Oxdizxe d_a zlz 1. Rapotul general al Consiliului de administraţie. 2. Socotelile Tovărăşiei şi încheierea conturilor BILANŢ şi PIERDERE & PROFIT pe anul 1919. 3. Raportul Consiliului de revizuire. 4. Darea absolutoriului Consiliului de administraţie şi Consiliului de rezuire. 5. Hotărire asupra distribirei profitului curat. 6 Alegerea membrilor Conziliului de administraţiuce eşiţi la sorţi şi a celor coptaţi, conform § 35 din Statute. 7. Eventuale propuneri. BISSOY, m 29 Septemvrie 1920. PREŞEDINTELE CONZILIULUI DE ADMINISTRAŢIE: i©M Pff*iOU| Directorul şcoalei sup. de comerț.* Bilanțar de încheiere din lipsă de spațiu, va apare în î mn ărele rr mân COOPERATIVA, TOTăSî« m mmmî BB&SOV'SCSEl