Gazeta Transilvaniei, octombrie 1920 (Anul 83, nr. 207-227)

1920-10-01 / nr. 207

P*$n| i. In faţa luî Café de la Pax, în colţul format de Place de l’Opé­r ca bullevardul „des Capucines”, an etakj a f­­otografului Rent'd­uger ne prezintă doua femei frumoase. Fo­tograf!! La colori, da mărime a­­proape naturală, arată, pe partea dinspre Operă, pe doamna R.­b­ane de la Comedia Franceză, soţia ar­tistului Alexandre. Frumuseţea lui Robinne este cunoscută de Ro­mâni, de acum câţiva ani, când ve­nise la Bucureşti şi facşi de la tea­trul Modern. Nu mai are, deci, ne­voie de prezentare şi este suficient să cităm numele artistei pentru a evoca în mintea celor ce au vă­zut-o chi pd frumos al lui Robinne. Apoi, chiar cei cărora nu ls-as fost dsfs’o vadă Sa tcztru, o cunosc din câteva filme cinematografice repriz , utile cu Robianne și Alexan­dre în rolurile principare. Pe par­tea cediltă a stâlpului-vitrină, se află portretul compatrioatei noastre, drăgălaşa Aller Cocea,— Cosea cum o numesc Francezii, cari, de aproa­pe 900 de zile o aplaudă, în con­tinuu, în „Pili Phi“, puţin reco­­mandabila operetă pariziană, ce n’a prins în România. Doctă ar­­tiste frumoase stau de pândă îa intersecţia­­privib­r)­or principale ale Parisului şi aţin calea străinului doritor de­ scuzaţii nouă şi de ve­deri atrăgătoare. Dar pe câtă vre­me Robin ne joacă la Corned­e fă­când artă adevărată, din nefericire artista română, deşi îezestrată de natură nu numai cu un chip fer­mecător ci şi cu mult talent, se pierde iu exhibiţiuni cari­oanei artistice nu sunt. Şi, la Par­is, sâ nu se creadă că este numai artă pură ! Multe spec­tacole lasă de dorit in această privinţă. Lucrul este foarte expli­cabil, când te gândeşti câţi vizitatori vin pentru a se interesa de partea serioasă a oraşului, şi câţi, pentru distracţii ieftine moralmente. Aceş­tia sânt deplin satisfăcuţi,­­ ca şi ceilalţi de a­mintre ei. Teatrele serioase sunt numeroase şi tot­deauna pline de lume, la Comedie, ca şi la Odéon, la Operă ca şi la Opera comică, publicat face coadă ceasuri întregi. Nu sunt, totuşi, depăsate nici teatrele mici, ala că­ror spectacole se dau In săli foarte puţin luxoasa, neîecăpătoa­­re, şi unde preţurile sunt mai să­rate ca aiurea. Şi de ce n’ar fi sărate, când spectacolele, ce dau sunt cu desăvârşire lipsite de sate ? Apoi este chiar o operă de în­­naltă morală «a jupoi pe cei cari vin să se d sireze în acest mod puţin recomandabil. Pe bulevar­­de principale ca şi pe une F°«­­taine, ori pe ras du Douai, sau rne de l’Echiq­uier, şi îa alte ne­numărate straze, se găsesc teatre care d­u o cneie din ele, regulat de două ori pe zi, reprezint sţîi dez­brăcate de cel m­ii mic sentiment de rujine. Pieseie ce se joacă, de obicei la opede, sa num?®­: „Phil­­t'­e d'amour4, „La curs? à l'amour", ,,Le jardin des caressss*, „Vidons volapta, a e«“, „Lea d-mes s«R» voties® și altele da același cali­bru. Artistite, adecă feminie rate se txpun vedtrii spectatorilor, rin știu clei să cânte nici să vorb­ască, dar .U suc­ces pentru că iţind cu totul lipsite de roşim?, ss faîSţi­­şesză fără clor;:pi, fără sandale, îatî’o cămăşuţă scurtă şi transpa­re^, cu sâu'i go­, având du?pt îmbrăcăminte adevărată naoni o cente­ră care io acoperă mijlocul. Înaintea războiulu­i, îmi spunea­ Urs Francez, ace­sta femei da strada transformata în artiste bane pen­tru străinii destrăbălaţi, „ne por­taient pas mène de ceinture pour cacher­ie sexe", şi tocmai această împrejurare atrăgea şi mai multă lume. Pentru 20 de franci, p­oi vadra nişte corp­uri buhăite nees­­tetice, de frunţii bolnave, tare la des gust à prin­cipaa lor completă de pedoare. Las o asemenea re­­preztetaţie, o aşa zisă cadână goală aproape în întregime, pri­vind pe o nouă vinită, care dor­­mia întinsă pe o sofa, esclamă, par’că spre a batjocori ea însă­şi pe cele ce joacă şi pa cei-ce dau bani la ast­fel de spectacole: „Re­gardez­ia, elle dort du jommed­ de l’innocence* Mâ feresc de a spune nume Ie acestor teatre, de teamă ca anii din compatrioţii mei, venind la Paris, să «a se apuce să ie osute, şi să mă fac, indire­ct, agentul de răspândire al unui gen nenorocit de spectacole, când luat atâtea teatre morale, pe care trebuie să le cunoască. Dar, mi se poate spune, teatrele acestea sant Întreprinderi comer­ciale şi comerţul trebuie desvoltat pentr­u repunerea ţărilor istovite de răsboiu în starea de mai Înainte. E drept că comerţul e necesar, dar nu comerţul acesta. Comerţul care ne mâatuieşt® este cel despre care ne vorbesc ultimele statistice ale guvernului francez şi care ne ssrm­a că, anul acesta, o mare ameliorare s'a să­vârşit. Astfel, do ua de îa 1919, pentru primele şapte idei ale «nu­bii, Fra­uţa avusese un import de­­zastruos faţă de export, acu­z’, pentru cine dintâi şapte luni ale lui 1930, se constată un împort cu v­re­o două miliarde mai mare decât cel da anul trecut, dar cu cinci miliarde inferior, după dedu­cerea plusului de 2 mîîistre ex­portului. O mare desvoitare a luat industria obiectelor fabricate, ceia­­ce denotă o îmbunătăţire a ibri­celor cari nu patea lucra anul tre­cut in urma distrugerii lor de către Boşi. Plusvaluta constatata la im­port sa datoreşte import&rii de ma­terii prime care dau, prin urmare, un nou impuls fabricaţiiuilor de obiecte­­destinate exportului. Cu alte cuvinte cifrele de scum­p simt foarte îmbucurătoare şi nu pot de­cât să dea cele mai bune speranţa conducătorilor Franţei. O altă ştire, care ae poate mai da aproape interesa, este cea pri­vitoare la petrolul­ românesc. Ac­ţiunile societăţilor petrolifere sunt foarte bine cotate şi viitorul se desemnează îa c­iori atrăgătoare pentru industria p­erifon­istă 3româ­nească. Ştirile l­ă „ Steaua Română" cunoscuta societate românească nu­mai cu numele, dar germană până îa măduva oaselor, va trece, prin vânzarea acţiunilor, în mantie Fran­cezilor şi Englezilor, fac si­me­ri dme şi mai mult acţiunile petro­­lifere româneşti. Ziarele franceze mai vorbesc şi de­­atenţiunile pun­­vermilui românesc de a reglementa exortul petrolului, de a fixa în luna Martie a fiecărui an,cotacon­­«aumaţi­aU interne şi preţul de vânzare, într’im cuvânt regula neu­­true a comerţului de petrol, regula­­mentare premergătoare restării ex­­portului pe o scara întinsă. De ac­eaasta reluare depinde, o ştim­ prea bine, ridicarea m­onetei româneşti pe pieţele străine. De aceea nu putem decât să dorim o activare a exportulul. Eu ar fi spre folosul Românilor din Regat, atuadcâ viaţa s’tii ieftini, valuta ridicată aducând mărfuri mai ieftine — şi Românilor din străinătate, mofeta românească rid­cată — dindu-ie putinţa să tră­­isacă mai cu uşurinţă, nesuferind scăderile sdrobitoare de azi. Şi în aşteptare, facem constatări şi presupuneri ! Paris, Septemvrie 1920. NICKY. Viaţa în Franţa Pe bulevardul ,,Bes Capucines44 Robinne şî Alice Cocea. — Teatrele uşoare. • Comerţul exterior a! Franţei. ~~ Petrolul românesc. (Dela corespondentul nostru special). O rectificare Cu privire la scrisoarea d-nei A. Ma­­ciucescu, publicată în Nrul din 16 i. c. a „Gazetei Transilvaniei11, în care se plânge în contra purtării unui anumit d-n Schiel, suntem rugaţi de d-l G. Morres, compa­nionul d-lui Schiel să facem următoarele rectificări : Trecerea prin proprietatea noastră si­tuată între Honterus şi Noua este oprită pentru toţi fără deosebire, cu toate a­­ceate d-na M. a desconsiderat aceasta de repeţite ori. Nu corespunde adevărului, că a-şi fi inzultat-o. Am vorbit la înce­put în mod prevenitor şi de-abia după­ ce dânaa m’a insultat, am păşit energic faţă de d-sa şi am provocat-o să părăsească proprietatea noas­tă. Deasemenea nu co­respunde stării faptice, că aşi fi asmuţat un cane, că s’ar fi tras cu puşca, sau că aşi fi inzultat naţiunea română sau ar­mata, făcând eu însu­mi parte din ar­mata română. GAZETA TRANSILVANIEI Baritonul De­metriov...­ a cântat Tosca sub conducerea celebrului Puccini. (Demetru Basîtiu) •­ Am anunţat concertul strălucit care va avea loc săptămâna viitosire la Braş­ov. Ţinem să complectăm astăz: datele ce-am obţ­nut din di­verse critici ale ziarelor si pe lau asepra celor trei mari artişti, cari şi au făcut o datorie de a veni în Ardeal, înainte de a părăsi pentru mult timp ţara. Baritonul Ds Melino (Dium­iru Basiliu) este cons­acrat de toate cri­ticele Italieneşti ca vocea cea maî br­mă de bariton existentă astăzi. Pe unde a cântat, a fost sărbătorit şi asemuit cu cei mai mari bari­­tofi ai lamei. Criticii mari euro­penii spun că „vocea sa generoasă îi taste registrele cu un mare vo­­lum, excelează la notele acute". A cântat în cele mai mari teatre d­e Milano, Neapole, Genova, Berlin, Hamburg, având ca parteneri cei mai mari artişti. Venind in ţară, ca su­­şivată fa­milia, baritonul Dj Metric a ţinut să cânte îa Ardeal, favoare ps care N­u’a făcut o nici Basareşitul­. Con­sideră concertele pe cari le dă la Ardeal ca o fericcitosre pentru fe­ricita împlinire a idealului naţionic şi ca o datoria de cântăreţ român, adevărat patriot. Dumitru Bssilia (De Mstrio) pe lângă calitiţiia­­xcepţionale ale vo­­cei sale este înzestrat — după cum spun toţi criticii streini TM de un mare iment sceni­c. Creaţia s:« în Scarpia dia Tosca a entuziasmat extraordinar, întrecând orice îavbi­paira. Criticii itan­saî *du­c­elegeri nelimitata acestui mare artist, care a cântat la Scarpia în Milano la 1914, sub însuşi conducerea la or­chestră a celebrului compozitor Puccini şi sub patronajul familiei regale itiilene. A cântat apoi Aida, Barbier de Sevilla, Bulio da Maschera şî în marele opere de neîntrecută difi­cultate Dămon (Rubinstein) "și Eu­gen Oaegia (Tsahaykowsky). Ne pare extrem de rău că nu putem­ să­­ auzim în operă, nâ-i vedem jocul său superior — dar vom avea fericirea să-l ascultăm într’un concert care ara un pro­gram cu „pietrici­da încercare" ale marilor bariton!. Ne va cânta între altele Bărbierul de Sevilla, ceea ce va face dovada strălucitelor sine calităţi. Şi când nu gândim că un artist­­român da o asemenea celebritate, care a cântat sub bagheta celebru­lui compozitor Paaclai, favoare rară, şi sub patronajul familiei re­gale itabene — a avut un atât de trist incident ca unele dintre au­torităţile noastre (­! va trebui să i se ceară scuze), că s’a încercat să se împotrivească un antreprenor de teatru al Statului român — ca să concerteze la Braşov ! ... Braşovenii îi datoresc o satis­facţie şi trebuie să i-o dea. Mâine vom da amănunte asupra celorlalţi două artişti. ultime mfmwMja Z Lie trecute o ciocnire sânge­roasă s-a produs în jud. Târnava- M.că întră locuitorii unui sat ro­­uiâaeac şi acei si unui est săsesc. Din rapoartele oficiala se constată că urmarea acelei ciocniri a fost na mart­­şi doi răniţi. Prefectul ju­deţului d­e Neamţiî, şî ar îi dat d^mijLii.* la cursul expirăriâaei viitoare va începe să funcţioneze la ministrul de finanţe cormisiunea însărcinată cu cercetarea declaraţiuuiIor co­roanelor declarate după termenul fixat. Se va rezolva şi chestia co­roanelor declarate susps­­te. Co­­roanele carl vor purta stampila­­„Românie, Timbru Special" vor fi considerate drept bune, dacă nu vor avea ur'me de falsificare. Co­­misiunea­ se va m­ai ocupa cu co­roanele prezentate la schimb peste suma declarată. Toate cererile c,«n vor avea stampila bună vor fi aprobate pe aceliș care de 50 bani coroana.* Ca un vagon special ataşat îa trenul Simplon a sosit alt­ăori la Timişoara prinţul Carol, venind dela Laussanne’tEîveţis). i s’a fă­cut o entuziastă printre din par­­tea populaţiei timişorene. Altiţa Sa a fost întâmpinată i« gară de d-l general Văleanu, ministrul căilor de comanicfiţe, care a salutat pe prinţ la numele guvernului. Pu peronul girii se abaa reprezentan­ţii tuturor autorităţilor civile­­şi mî­­btste, d-i prefect minor Dragallaa, d­e Vidrighin, primarul oraş-dus şi an mare număr de cetăţeni. * Biserica Sf. Adormiri din Satulung (Sâcele) caută să angajeze un cantor la biserică. Desluşiri dă preşedintele Co­mitetului parochial Cursurile pentru mecanici, mon­ieri, strungari şi lăcătuşi vor în­cape­­­c­oala de Arte şi Meseri di­n strada Garei, la ziua de 1 Oc­­tomvrie. Pentru mecanici curu­rile se vor da Lunea, Marţi­, Marca­rea şi Vinerea de la 5—6 seara. Pe lângi aceste cursuri se vor da şi corsuri industriale de perfecţio­nare pentru dese musturi, monter­, strungari şi lăcătuşi care vor con­sta în 3 ore de desena industrial Dumineca de la 9—12 dimineaţa o oră fizică şi technologie, Joia dela 5—6 seara, 2 ore de geome­trie descriptivă, trigonometrie şi algebră Marţ!» şi Vinerea de la 6-7 seara şi o oră da Istoria Românilor şi Geografie Joia de la 6-7 seara. Cursurile practice pentru croi­tori se vor da Marţi­a şi V narea dela 5—7 seara, iar pentru panto­fii­­ Lanea şi Mercure/ de la 5—7 seara. T«sxa de înscriere peatra ua curs­­ da 25 ieri înscrierile sa primesc la Direcţia Şcoalei in toate zilele.* Aflăm cu plăcere că, preotul Zenovie Iogo­vi­ci di­n Satulung, pentru servi o tie adusa armatei ca preot militar, a fost decorat ca „Coroana României* ca spade,­­foi pentru aceleaşi s­*rvicii, la propunerea Comandamentului Ma­rinei Militare, P. 3. S. Episcop al Dunărei de joi,­­ a distins cu ti­­tini da Econom Stavrofor. Societatea vânătorilor Braşov, învită pe toţi membrii a lua parte în 1 O .r. a c. teara U 8 are îa Iccin­tatîa societăţii (Rsdoute) pen­tru a sa consfatui asupra vânătoa­relor care se va aranja societate®. TELEFON — AGENTIA DAMIAn­ ~ 30 Sept. 1920. Cluj. — Fostul prof. univ. Ba­­k.gh S. s’­4 spânzurat ori la mor­mânt­ul soţiei sa!?. Bucureşti — In localul Agenţ’ei economice române din Berna se va des­hide îa cărând o expoziţie permanentă du mostra de cusături şi ţesături române. — Comisia parlamentară pentru reforma administrativă a admis autonomia comunală. Descentralizarea va fi baza organizării administrative în România­­ Mare, adoptându se principiile utile din teritoriile alipite. — Ministerul finanţelor desminte ştirea despre lăsarea liberă a ex­portului de aur. — Din Filadelfia aşi plo­at spre România 15 locomotive din ede 500 comandate de România. — La Iaşi el a judecat procesul celor 39 bolşevici. Paviovski şi alţi doi au fost condamnaţi deja 5­7 ani. Ceilalţi au fost achitaţi.­­ Victor Filotti după 4 ani în­chisoare preventivă, a fost pus pe picior­­ bir de Curtea de Casaţie. — Ministrul Negulescu a reluat conducerea ministerului de in­strucţie. — Ministrul Jake Ionescu, plecând din Roma, va v­zita Parisul, Londra, Praga şi Bel­grad. — Sinodul a fost convocat pe ziua de 6 Oct. — Eri s’a început procesul pri­zonierilor dia lisgarul dale Krefeld. S­ut acuzaţi pentru dezertare 4 ofiţeri, iar 60 pe­ntru crima de înaltă trădare. După introducerea acuza­ţilor, Curtea suspentă procesul pânî Vlaer­, din cauza procedurii ne com­­piste. In atenţia studenţimii. A apărut Stenografia de d . H. Stahl su­b­­directorul serviciului de stenogra­fie al Camerii. Stenografia este cea raai buna carte sn acest gen la noi Românii, şi Academia ro­mână a premiat-o. Stenografia cuprinde lecţi­le pe cari d*l H. Stshî Îs-* ţ not îa toamna trecută la liceul clasic din Braşov. Autorul a trimis librăriei Externa. Riga. — Preşedintele delegaţiei de pace polone, Domsky, a declarat jur­naliştilor streini, că no­ile propuneri de pace ru­seşti vor contribui desigur la încheierea păcii. Varşovia. — Ministrul de ex­terne litual a decisrrt că este de ee a trimite reprezentanţi la con­ferinţa care se va ţine la Suvalkî între Poloni şi LTuatii. Rovno. — Aici a avut loc o mare întrunire, îa care s’a fust rezoluţia protestându se în contra subjugării libertăţii de către Poloni şi făcându-se apel la toată himsa îndeosebi la muncitorime, ca ?să zădărnicea­scă pofta de cucerire a Poloniei. Roma. — Coasiliuî Naţional s’a decis pentru o acţiune da credit în favorul Europei cantrale, la ca­re Elveţia va participa cu 25 mi­lioane fr­anei. Budapesta. — Adunarea Naţio­naîă a fost amânată până l 4 Octombrie. Praga. — întreaga pressă salută apropiata soarte a d-lui Toke Io­­cescu la capitala ceho­slovacă. Paris. — Ministrul de externe belgian, Johnson. Belgrad. — Ua decret rsgaî daciară denumi singura monedă 1 los.f. Clopoțel, Branisce el de, pentru mărfuri de exportat. — Ga­­dela „Gazeta Tranailvanu­l*, un vernul desminte pretinsele despr- ! mare număr da exemplare, dina din Bănat ș! jud. Baranya.?. - -------­ TIPOGRAFIA „GAZETA TRANSILVANIEI*. lEissîria Ardealului Societate anonimă B­aşov Reaminteşte D-issar ac­­ţionarii, câ termenul pentru a­hitarea ultimului vârsământ, asupra acţiunilor subscrise a espirat la 31 iulie a. c. şi că pentru vărsămintele neefectuate Statutele prevăd următoarea dîspoz­­iune : „Dacă acţionarul întârzie cu plata ratei mai mult ca 50 zile, Consiliul de Administra­ţie este îndreptăţit să treacă plăţile efectuate până atunci, de acţionarul întârziat, la fon­­d­ul de rezervă al Societăţi şi să declare Certitcatul provizor de nul, iar golul provocat ast­fel în capitalul Societăţii să-l împlineascâ prin emiterea de acţiuni nou144. Se pune în vedere D-lor ac­ţionari cari nu au achitat încă vârsământul al H-lea şi al lILea că acordăm un ultim termen pentru achitarea acest­­ vâr­­săminte până la 30 Septemvrie a. c. Pentru acţiunile neachi­­tate până la acest termen se vor proceda conform Statutului. Consiliul de Administraţie. 8-10 Publicaţie Reg. Vânătorii de Munte I Braşov, are nevoie de urmă­toarele furnituri: Carne vită 4000 Kg. lunar, „ porc 500 „ Zarzavat 3000 „ „ Foc 20 vagoane Paie 16 „ Lemne 80 vagoane. Doritorii sa vor adresa cu oferte în regulă Reg. Vânătorii de Munte, Cazarma albă. p. Comandantul Reg. Vânătorii de Munte. Maior (ss.) Strat. de vânzare Mobile de la­ Covoare ijatre acestea un coro- per­sian şi unul de Minuna) serviciun­ de porcelan şi sticlă, tablouri în ole­u, figuri de teracotă, aşternut de pat, vase de nichel, aranjament de bucătăr­e, pianino-Rosler şi o ma­şină de cusut Singer. Se pot vedea între orele 10 12 a. m. și 3—6 p. m în vila din Li­vada Țintașilor No. 2 Rr 207 — 1923 Veşti din America. Atragem atenţiunea fraţilor Români, că am înfiinţat pe lângă Bibliotec­a noastră şi un birou special de informaţiuii pentru toţi acei­ cari au nea­muri act şi nu primesc veşti de la ei. Trimiteţi-ne nouă a­­dresa cea veche pe care o aveţi împreună cu suma de Lei 5, pentru poştă şi noi vom căuta şi afla neamurile dv. Adresaţi toate scrisorile pe adresa Biblioteca Poporului Român 54 East 4 p­h Stradt New York. 3—3 -------­ Leo Bohăţiel şi Ernest Koncz, inginer diplomat, architect li­cenţiat, am deschis un birou technic în Cluj, Calea Victo­riei 34, întreprindem orice plănuiri şi executari, transformări şi adaptări atât în localitate cât şi în provincie, în mod exact şi convenabil. Afară de aceste ne ocupăm cu orice lucrare Inginerească și cu expertize. Biroul se află Calea Victoriei 34, uzina de dulgher, atelierul de tâmplar, fabrica de ţiglă de cement se află strada Rokoci 53. T­lefon Nr. 840 şi 852. 3­­3 „BIHOREANA" institut de credit şi economii societate pe acţiiDOradea-i are faliţi­e funcţioina3*i 4$mU&£« absolvenţi de şcoale comerciale, cu praxa de bancă, şi o dactilografă cu praxă bună în limba română şi ma­­gh­ară. Reflectanţii să-şi înain­teze rugările împreună cu do­cumentele în copii autentice, subsemnatei direcţiuni, cel mult până la 15 Octomvrie a. c. arătând totodată şi preten­­ţ­iuile de salar. Cei aleşi după un an de probă vor fi defini­­tivaţi şi trecuţi la fondul de pensiuni al institutului. Cei cu cunoştinţa de lim­bi vor fi preferiţi. 2­ 3 Ile vân­zare 3 Automobile (Al­to-Slueze). A se adresa portar Hotel Continental între orele 8—10 și 1—4 p. m. 1 - 3 ab­asov AVIZ Aflăm că Soc­etatea de asigurare „NAŢIONALĂ" din B­­ureşti, a înfiinţat o Agenţie principală în oraşul noatru, în­­credinţând conducerea ei „Societăţii Industria Ardealului“. La această Agenţie se pot contracta ori­ce fel de asigu­rări ln toate ramurile, ca incendiu, viaţă, rente, transport. Tarifele sunt aşa întocmite, încât primele ce se plătesc de către asiguraţi, sunt cele mai radass. Societatea „Naţionala" este reputată prin coloana ei în relaţiunile cu clienţii. 6­-0 CONVOCARE Comitetul da adm­nistraţiune al COOPERATIVEI, TO­VĂRĂŞIE DE CONSUM DIN 'bRAŞOV-SCHE , convoacă prin aceasta în conformitate cu § 28 din statute adunarea generală ordinară, care se va ţinea «JTon, îsb *9 Octomvre 1990, la 3 d­*e p *61, în cancelaria Eforiei şcoalelor centrale ort. rom. din Braşov, ca următoarea Oxd­izxe d_a zlz 1. Rapo­tul general al Consiliului de administraţie. 2. Socotelile Tovărăşiei şi încheierea conturilor BILANŢ şi PIERDERE & PROFIT pe anul 1919. 3. Raportul Consiliului de revizuire. 4. Darea absolutoriului Consiliului de administraţie şi Con­­siliului de re­­zuire. 5. H­otărire asupra distrib­irei profitului curat. 6 Alegerea membrilor Conziliului de administraţiuce eşiţi la sorţi şi a celor co­ptaţi, conform § 35 din Statute. 7. Eventuale propuneri. BISSOY, m 29 Septemvrie 1920. PREŞEDINTELE CONZILIULUI DE ADMINISTRAŢIE: i©M Pff*iOU| Directorul şcoalei sup. de comerț.* Bilanțar de încheiere din lipsă de spațiu, va apare în î mn ărel­e rr mân COOPERATIVA, TOTăSî« m mmmî BB&SOV'SCSEl

Next