Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1921 (Anul 84, nr. 139-278)

1921-07-24 / nr. 157

ANUL al LXXXIV-lea n­ î 157 tBfrTaiM'i I fi I 'iT''Tiritg&MMM,ri~,ir"* i id NUMARUL 50 bani BRASOV, Duminecă 24 Me 1921 M­iAaiâti ia: 1838 de George Sarițiu * **** i ***­­ "*T.rZf Mftfia Cu tot diaprețul pentru popor aristocrații și oligarhii nici na fi fost, I n stare s& susțină singuri statul (Istoria Transilvaniei). (Si. ^ Jfpctre seara in fiecare zi de lucr& amente la toate agentiile a» Ji dap& tariful nostru special ^'XROHâ'MENTUL Trei luni S»ae Inul Un aa Lei 80 Lei 60 Lei 190 Pentru «tremnfitate abonamentul mnâolt Telefon: BEASOV, 226 regele are cuvântul Suntem în plină criză de guvernare. Opoziţia, brutalizată şi vio­lentată, silită să plece din parlament, nu mai exercita controlul pre­văzut de Constituţie şi guvernul şi-a trecut legile cum a vrut şi cum i-a plăcut. Şi toate legile votate în acest fel sunt lovite de un viţiu fundamental, fiindcă o treime din numărul deputaţilor n’au fost pre­zenţi şi n'au luat parte la discuţie, scăzând astfel puterea legilor votate, Dumnezeu ştie cum. Această stare de lucruri nu mai poate dura. Re­gimul ilegalităţilor fără număr, a violentărilor fără precedent, încoro­nate într’sin sistem, trebue să ia sfârşit. Ţara nu mai poate tolera ca o majoritate, care şi-a vândut independenţa şi liberta­tea de acţiune, să mai poată făuri legi dăunătoare, cărora să li se supună poporul întreg şi sâ îndure toate urmările lor nenorocite. Ara ajuns la punctul culminant al degradării vieţii parlamentare şi a principiilor de guvernare. Dincolo de acest punct, este neantul, este moartea. Nimic nu ne mai poate opri, dacă nu ne silim acum să zăgăzuim răul. Majoritatea fracţiunilor din parlament, alese împotriva teroarei administrative şi a corupţiei de sus, şi a spus cuvântul. Toate grupările nu vor să mai suporte încălcările flagrante de regulament, falsificările votării legilor, excluderile nejustificate, teroarea în tot cu­prinsul ţării şi jaful cu averea publică. Ele au cerut să înceteze această parodie de parlament, care nesocotin» cu sistem glasul opoziţiei şi stre­ine în tumult şi vacarm legi apărătoare ale unei minorităţi parvenite. Guvernul, cât şi majorităţile lui nu mai au autoritatea de a gu­verna şi de a legiera. Incapacităţii şi încompetinţei lor se adaugă ne­cinstea şi imoralitatea. Şi în aceste condiţ­i­in nici o ţară din lume un guvern nu poate să mai stea la cârmă, iar nişte majorităţi să dea legi pentru cei mulţi. Criza este dar în tolu- Ei nu mai poate fi amâ­nată. Partidele din opoziţie au făcut pasaj hotârîtor şi ele nu vor să mai revie. Care este soluţia de a pune capăt răului şi de a suprima criza? Una singură: Capul Statului, potrivit prerogativelor constituţionale, are dreptul şi, în acest caz, datoria să intervie. O stare ca aceasta, la­mentabilă şi intolerabilă, trebue cât mai repede să ia sfârşit. Opinia publică nu mai poate răbda. Ţara nu mai poate susţinea un guvern care i-a­­ pustiit budgetul. Şi îndreptarea lucrurilor nu trebue să mai întârzie De aceea Regele are cuvântul, spre a pune odată capăt crizei şi răului care ne sugrumă, dând ţării putinţa de a-şi veni în fire. Ultima oră speciei idegrafie xtârziei „Qazm Trmxibuaht* B090ABSn 22 laba, Roma. — Ziarul „Temps* «crie ci concentrarea flotei engleze la Conttsn­­tinopol cere un avertisment pentru hîmaligti. — „Pravda* din Belgrad «crie că delegaţii din Belgrad tratează ca Lach şi Lloyd George pentru obţinerea menţinerii indemnităţii da rizbo­u Jagoriavi&l la sote de şase la sală, în ios de a fi reiasă la trei şi jasnătate la s&tâ cum ae ho­tări­te. — Palia a avansat anu l acesta o antă douăzeci milioane 1 rs ca dobâadă de curs A *ttă pentru lucrările agricole, lu Sic­lia a’a fondat en credit agricol spe­cul puntru tu­mpărarea şi repartizarea marei proprietăţi, San-Paolo. — Marconi a anunţat «ra nou sistem radio telegrafic, care per­mite tourspiterea în orice condiţiuni atmosferice. — Mustmpha Kem­al pasa a declarat că este dispus să trateze pa­cea cu­­ndiţia recunoaşterei independenţei absolute şi suveranitaţei lib­erei.­ La fcyette. — Cursul bura*! : Londra 40.30Y2, Newyork 12.86, Germania 16.75 S.u a .* 170, Italia 58, România 175/„ Elveţia 211.75. ■' C­h itunicatul oficia­­torc arată Înaintarea Grec lor In sectorul Bruasel, care a a­las i’ijjh Hiiisaa-Pacha. Inamicul înaintează In direcția Ktdaa. A fost oprit 1*. Vakif-ki­jg. Tarei­ au azvârlit la aer pe linia Aidin podsl Nanii, svâad o laa­­g»»,e da 70 metri și alte trei poduri. Londra. —­ De Valera confirmă declaraţia în care arată că sin­gura cerere formulată pentru Irlanda este independenţa acestei insule ş i dreptul de autodeterminare. — „Exchsnge Tekgraf* anunţă din W^hingtoi că «uat in curs tratativele iaOe r«pres?.mantal american din Bornia şi ministrul afacerter externa­ german parare încheierea unui tratat între Statele Unite şi germane. Ambasadorul Statelor­ Unite în conferinţa ambasadorilor, care s’a întrunit eri dimineaţă, a declarat, că tratatul dela Trianon trebuie să între în vigoare săptămâna viitoare. Din R. val se anunţă: Ştiri primite din Moscova asupra prăgonirei unor mari nasevie militare în prima chenzină a lunei August span, ci la aceste vor asista Troţki, Lente şi alţi comisari ai poporsmi. „Cloago Tribune* stm­ă, că guvernul Japonez nu recunoaşte guvernul bolşe­­vic şi dacâ sovietele mai adresează o notă la lok­o, Japonia nici nu va mai răspande. Guvernele român şi iugoslav studiază proiectul constru­irea unei mari reţele ferate, unind România cu Adriatica, trecând prin Iugoslavia. Este vorba de construirea unui nou pod peste Dunăre, Paris. — Presa roviristă arată, ci din cauza foametei, care domneşte in Rusia naicele Pootvolf au foit în..h se. Sifta. — Locotenentei da rezervă francez, Poimarmier, stabilit după războiu Îb Bulgaria și căsătorit cu o bulgară, a fost asasinat in Filpopole. Horsea. — Gavstnssl englez cere urgent cosvo­ s’es cositului suprem la 28 Iulie la Boulogne. Regele a trasvel, statuia ecverică Eduard VII, ridică prin subscripție pu­blică In piața Waterloo. SITUAŢIA M. S. Regele încă nu s’a pronunţat Primul ministru anticipează şi face declaraţii categorice asupra situaţiei. — O acţiune învechită de rele obişnuinţe. — Opoziţia cere Regelui demisia guvernului. — In jurul declaraţiilor d-lui Vaida­ — E posibilă o apropiere a partidelor democratice de guvern? O telegraml * Agendei Dumian înfă­ţişează situaţia politică, Bucureşti, 22 iulie. — După­ cer­curile politice cele mai informate, situaţia politică ar fi în stadiul de Informare a Suveranului. Deputaţii opoziţiei primiţi în au­dienţă la Rege, au arătat pe larg situaţia şi au făcut declaraţia cate­gorică că nu vor mai putea lua parte la lucrările Parlamentului, atâta timp cât este acest guvern la putere. Deoare­ce este vorba ca să se facă în­coronarea în Septembrie anul acesta, frun­taş­i opoziţiei au declarat că ei nu văd posibilitatea ca guvernul Averescu să pre­zideze aceste serbări solemne şi că nu pot sta lângă un astfel de guvern, care nu mai are nici o autoritate morală. »Regele s-a declarat surprins de criza care a izbucnit de­odată şi a spus că este nevoie de contro­larea situaţiei politice. Amână deci răspunsul său. „Conducătorii opoziţiei au rugat pe Suveran ca să decidă înainte de călătoria în streinătate. Regele a promis că va asculta pe repre­zentanţii guvernului şi a amânat plecarea în călă­rie cu câte­va zile. După informaţiunile acestor cer­curi politice, M. S. Regele va da răspunsul său azi sau cel mai târ­ziu mâine. Se va vedea dacă Regele consideră situația de natura a hotărî alcătuirea unui nou gu­vern ori va lăsa, până după călă­toria în streinătate, rezolvarea cri­zei politice".* Din infor­maţiunile pe cari le primim pe cale particulară, se crede că o schimbare de guvern se va produce neapărat înainte de serbările încoronărei, cari vor avea loc, irevocabil, la 24 Sept. a. c. O telegramă a Ag. Damian confirmă fixa­­rea încoronărei pe această zi. In legatură cu această situaţie, gene­ratei Averescu a făcut declaraţii, cari anticipează răspicatul M. S. Regelui. O­­m în „Dacia*: „După ridicarea şadinţei de la Cameră, deputaţii din majoritate au venit la Se­nat, end.’, după cetirea mesaj­ui regal şi evacuarea trib­unelor publice şi ale presei, d. gen. Avereacu, rămas îa mij­­locul majorităţilor (deputaţi şi senatori) a făcut eus expuzsui assspra shb­ătiri po­litice prezetue. In aplauzele şi aclamgţiunile partiza­nilor săi d. prim-ministru a declarat că acum când acalanea parlamentari ae închide după una din cele mai rodnice activităţi legislative, situaţia guvernatei este mai tare ca ori când. Retragerea opoziţiei n’a găsit nici an ecou îa opiate pibicî; ba dimpotrivă, a sporit şi mal rad: cîcdku! guvernu­lui in faţa masseior cetăţeneşti. Nici vorbă nu poate fi de vra-o re- I tragere a guvernului şi nici măcar de­­ la Faiat vre-J înra«niere cu elemente din alte­­ partide. Erie aşa de consolidată situaţia ga­vas­tului — a adăogat d. Averescu — încât nici la toamnă nu poate fi vorba de o schimbare de regim in defavoa­rea actualului cabinet. D­aa adresează mu­ltimiri şi căldu­­gosise urări parlamentarilor în momentul despărţirii. Consfătuirea aceasta strict intimă s’a terminat la ora 8 seara*. Am publicat eri declaraţiile dial Alex. Vaida pq cari le-a făcut unui re­dactor al nostru. Declaraţiile sânt categorice. D-îa pre­­z’ntă situaţia în culorile ei adevărate fi demască aţa zisa anchetă a răspunde­rilor şi respinge avansarile pe cari d­l Argetoisaa le-a făcut in interviewui său recent. „Răspanderile* sânt o platformă pen­tru refacerea popularităţii pierdute a generalului Averescu — iar propunerile mieroase ale ministrului de interne — a* valoarea regretelor d-lul Averescu, ca procurist al d­lui Argetoianu, după „năzdrăvăniile cacofonice ale tovarăşu­lui lui Schuller* — cum zice d-l Vaida. D-l Vaida nu poate vedea o posibilă apropiere a democraţiei cu acest tovarăş al lui Schuller şi ca­racterizarea acestuia este cel mai categoric răspuns la avansurile ministrului de interne,­­ deose­­bindu-se astfel de declaraţiile d-lui dr. N. Lupu, care făcea totuşi un nou apel la sacrificiu către d-l Argetoianu. Compromisuri morala pentru satisfacerea intereselor poe­tice nu vrea d­l Vaida. Iar dacă oligarhia liberală s-a găsit alături de partidele democratice în acţiunea poli­tică recentă, nu trebue ca d­in acest motiv acest partide să poată sta în viitor alături de oligarhia avereseană. D­nu­ Averescu, Argetoianu, Garof­ici şi ceilalţi fruntaşi ai partidului poporului au nu numai o men­tal­ta­te da autoritar, dar şi un suflet oli­garhic care egalează pe acel al liberalilor. Cum ar putea oare da mâna partidele democraţiei cu reprezentanţii unui astfel de partid? Apoi imoralitatea afacerilor gu­vernului Averescu nu ar întuneca cu totul acţiunea comună a acestui partid cu partidele democraţiei? Care nu tocmai agitând chestia răspunderilor guvernul vrea să câş­tige de partea sa nu numai opinia publică ostilă liberalilor, dar şi spri­jinul partidului ţărănesc, care duce luptă decisivă împotriva liberalilor ? D-l Vaida a ţinut să precizeze — poate tocmai de aceia — că „răspunderile" sunt o farsă şi tristă şi grală — fiindcă „punerea sub acuzaţie a unui guvern pe tema răspunderilor morale, ar constitui un fapt grav şi serios, însă cu o condiţiune : cel care cere punerea sub acuzare pe această temă, să aibă autoritatea morală spre a o face". Guvernul a numit însă o anchetă, tocmai fiindcă şi-a dat seama că n’are această autoritate morală.* D-l general Averescu a făcut de­claraţii categorice asupra situaţiei. D sa anunţă, că va rămâne la pu­tere şi acum şi la toamnă. Declaraţiile se produc mai înainte da a se fi pronunţat Dogele, după audienţele foştilor miniştri. Este din nou o acţiune îndrăsneaţă tre­când peste consideraţiunile pe cari primul ministru trebue să le aibă faţă de primul factor constituţio­nal. De altfel declaraţiile publice ale unui deputat din apropierea d-lui Argetoianu asupra ceea­ ce este şi simte Degele erau începutul acestei acţiuni fără scrupul şi după calapodul învechitelor rele obiş­nuinţe de pe vremea manifestaţiilor Ca să sa vadă cum este judecată ameninţa­rea d-lui Averescu — în al 12-lea ceas al gu­­vernărei sale — cu răspunderile, dăm după „Luptătorul“ părerea d-lui dr. N. Lupu : „Răspundețile­ generalului Averescu, după un an şi jumătate de flirt cu liberalii, vin prea târziu ca să mai poată avea efectul moral pe care -l scumptează guvernul. Surâsul cu care deputaţii liberali — cari cunosc şi ei anumite elemente determinante în această chestiune — surâsul cu care acest deputat a primit apos­trofa generalului, este în această privinţă sem­nificativ.* Toate partidele din opoziţie au făcut apel la Rege ca să rezolve criza politică ce s'a declarat din momentul când opoziţia na­ţională s'a retras din Parlament. Am publicat eri interviewul d-lui Vaida şi apelul pe care-l face la Suveran. £ vremea ca Regele să hotărască. Iată ceea ce scrie d-l N. Iorga cu „Nea­mul Românesc* privitor la situaţia gu­­vernului şi la Rege : „locul nostru nu e un­ Parlam­ent, Degde poate hotărî dacă în mar­­ginile Domniei sale mai este loc pentru acest Guvern şi acest Par­lament, indisolubil legate prin aceeaş apreciare a legalităţii, a bunei cu­­viinţi şi a moralei publice11. Asupra situaţiei, în interviewul său dat „Lup­tătorului1", d-l dr. N. Lupu — relevând decla­raţiile d-lui Argetoianu — spune : „D. C. Argetoianu, care când nu e în parla­ment şi pe banca ministerială pare-se că dis­pune de o mai limpede judecare a situaţiilor, a reuşit poate să vadă clar unul din aspectele crizei. Ceea ce insă d-sa nu vede limpede şi asta pentru că este interesat în cauză" — sunt consecinţele actului d-sale necugetat şi brutal din Cameră. Acest act, care încheie un lung lanţ de continue desfideri, nu a persoanelor ci a vieţei parlamentare însăşi, cere ispăşire. Gotgste­d sa de ce natură trebue să fie această ispăşire pentru ca prestigiul celui de-al doilea parlament ales cu co­tai nicersal să rămână neştirbit nu nu­mai pentru noi cei din ţară, ci şi pentru opinia publică din afară. Stă în mâna guver­nului ca prima şi dureroasa con­secinţă de a ne fi solidarizat fără voia noastră ca liberalii să nu ia proporţii grave. Guvernul se înşeală când crede că poate privi cu uşurinţă actuala situaţie pol­tică, b’z­iindu -l numai pe creditat ilusorm, pe care îşi închipue că i -a creat ultima legiferare*. Dar mai înainte, dr. Lupu spune despre lupta împotriva partidului poporului următoa­rele : „După declaraţia partiduiei ţărânesc, cred eu cel puţin pentru acest partid situaţi* care limpede: nu ne solidarizăm cu Uberatii, p* cari il socotim ca repra* tentanţii tipici, reali şi cei mai tari, ca toate aparenţele contrarii, ai regimului oligarhic tîlcat şi pr­ecat. „Dar din această­­atitudine a noastră, paradul poporala!, care călcându-şi fă­găduielile şi începăturile sale a’a dat le­gat in mân­­i a d ini Brătiana, pentru a ne sdrobi pe noi şi ps muncitori nu trebue să deducă că ii putem ierta pro­priile lui greşeli. „Atâta vreme cât va purta pe umeri întreaga răspundere a situației create in prezent, favorita din chiar cârdăşia ascuns* pe care a tatreţinut-o cu libe­ralii — cum prea bine a mărturisit-o însăşi­­. general Averescu in recenta-i declaraţie la Cameră — noi vom duce lupta şi împotriva lui*... * , * Atitudinea partidului naţional în situaţia politică de azi După informaţiunile pe cari le avem, partidul naţional va păstra aceiaşi atitudine ca şi până astăzi faţă de partidele democraţiei. Hotă­­rît nu se va face o apropiere nici de liberali, nici de averescani,­­ ambele grupări politice fiind în­deajuns de compromise. Ceea­ ce am spus şi altă­dată, partidul naţional nu face o politică de oportunitate El va duce lupta, lângă partidele democraţiei naţio­nale, pentru răsturnarea guvernului Averescu şi pentru întronarea ade­văratei democraţii. In nici un caz nu va face o înfrăţire cu liberalii— ori câte speranţe aveau aceştia ca să profite din actuala situaţie politică. Lupta împotriva guvernului este o necesitate, deoare­ce regimul averescan compromite însă­ şi bazele desvoltărei naturale a noului Stat român, printr-o politică de afaceri şi prin o diaconsiderare totală a ne­cesităţilor de viaţă ale poporului şi în special ale Ardealului, Bucovi­nei şi Basarabiei. Atitudinea aceasta a partidului naţional îşi găseşte sprijinul nătă­rii în opinia publică din Ardeal şi Banat ca şi din întreaga ţară.

Next