Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1921 (Anul 84, nr. 139-278)
1921-07-24 / nr. 157
ANUL al LXXXIV-lea n î 157 tBfrTaiM'i I fi I 'iT''Tiritg&MMM,ri~,ir"* i id NUMARUL 50 bani BRASOV, Duminecă 24 Me 1921 MiAaiâti ia: 1838 de George Sarițiu * **** i *** "*T.rZf Mftfia Cu tot diaprețul pentru popor aristocrații și oligarhii nici na fi fost, I n stare s& susțină singuri statul (Istoria Transilvaniei). (Si. ^ Jfpctre seara in fiecare zi de lucr& amente la toate agentiile a» Ji dap& tariful nostru special ^'XROHâ'MENTUL Trei luni S»ae Inul Un aa Lei 80 Lei 60 Lei 190 Pentru «tremnfitate abonamentul mnâolt Telefon: BEASOV, 226 regele are cuvântul Suntem în plină criză de guvernare. Opoziţia, brutalizată şi violentată, silită să plece din parlament, nu mai exercita controlul prevăzut de Constituţie şi guvernul şi-a trecut legile cum a vrut şi cum i-a plăcut. Şi toate legile votate în acest fel sunt lovite de un viţiu fundamental, fiindcă o treime din numărul deputaţilor n’au fost prezenţi şi n'au luat parte la discuţie, scăzând astfel puterea legilor votate, Dumnezeu ştie cum. Această stare de lucruri nu mai poate dura. Regimul ilegalităţilor fără număr, a violentărilor fără precedent, încoronate într’sin sistem, trebue să ia sfârşit. Ţara nu mai poate tolera ca o majoritate, care şi-a vândut independenţa şi libertatea de acţiune, să mai poată făuri legi dăunătoare, cărora să li se supună poporul întreg şi sâ îndure toate urmările lor nenorocite. Ara ajuns la punctul culminant al degradării vieţii parlamentare şi a principiilor de guvernare. Dincolo de acest punct, este neantul, este moartea. Nimic nu ne mai poate opri, dacă nu ne silim acum să zăgăzuim răul. Majoritatea fracţiunilor din parlament, alese împotriva teroarei administrative şi a corupţiei de sus, şi a spus cuvântul. Toate grupările nu vor să mai suporte încălcările flagrante de regulament, falsificările votării legilor, excluderile nejustificate, teroarea în tot cuprinsul ţării şi jaful cu averea publică. Ele au cerut să înceteze această parodie de parlament, care nesocotin» cu sistem glasul opoziţiei şi streine în tumult şi vacarm legi apărătoare ale unei minorităţi parvenite. Guvernul, cât şi majorităţile lui nu mai au autoritatea de a guverna şi de a legiera. Incapacităţii şi încompetinţei lor se adaugă necinstea şi imoralitatea. Şi în aceste condiţiin nici o ţară din lume un guvern nu poate să mai stea la cârmă, iar nişte majorităţi să dea legi pentru cei mulţi. Criza este dar în tolu- Ei nu mai poate fi amânată. Partidele din opoziţie au făcut pasaj hotârîtor şi ele nu vor să mai revie. Care este soluţia de a pune capăt răului şi de a suprima criza? Una singură: Capul Statului, potrivit prerogativelor constituţionale, are dreptul şi, în acest caz, datoria să intervie. O stare ca aceasta, lamentabilă şi intolerabilă, trebue cât mai repede să ia sfârşit. Opinia publică nu mai poate răbda. Ţara nu mai poate susţinea un guvern care i-a pustiit budgetul. Şi îndreptarea lucrurilor nu trebue să mai întârzie De aceea Regele are cuvântul, spre a pune odată capăt crizei şi răului care ne sugrumă, dând ţării putinţa de a-şi veni în fire. Ultima oră speciei idegrafie xtârziei „Qazm Trmxibuaht* B090ABSn 22 laba, Roma. — Ziarul „Temps* «crie ci concentrarea flotei engleze la Conttsntinopol cere un avertisment pentru hîmaligti. — „Pravda* din Belgrad «crie că delegaţii din Belgrad tratează ca Lach şi Lloyd George pentru obţinerea menţinerii indemnităţii da rizbou Jagoriavi&l la sote de şase la sală, în ios de a fi reiasă la trei şi jasnătate la s&tâ cum ae hotărite. — Palia a avansat anu l acesta o antă douăzeci milioane 1 rs ca dobâadă de curs A *ttă pentru lucrările agricole, lu Siclia a’a fondat en credit agricol specul puntru tumpărarea şi repartizarea marei proprietăţi, San-Paolo. — Marconi a anunţat «ra nou sistem radio telegrafic, care permite tourspiterea în orice condiţiuni atmosferice. — Mustmpha Kemal pasa a declarat că este dispus să trateze pacea cundiţia recunoaşterei independenţei absolute şi suveranitaţei liberei. La fcyette. — Cursul bura*! : Londra 40.30Y2, Newyork 12.86, Germania 16.75 S.u a .* 170, Italia 58, România 175/„ Elveţia 211.75. ■' Ch itunicatul oficiatorc arată Înaintarea Grec lor In sectorul Bruasel, care a alas i’ijjh Hiiisaa-Pacha. Inamicul înaintează In direcția Ktdaa. A fost oprit 1*. Vakif-kijg. Tarei au azvârlit la aer pe linia Aidin podsl Nanii, svâad o laag»»,e da 70 metri și alte trei poduri. Londra. — De Valera confirmă declaraţia în care arată că singura cerere formulată pentru Irlanda este independenţa acestei insule ş i dreptul de autodeterminare. — „Exchsnge Tekgraf* anunţă din W^hingtoi că «uat in curs tratativele iaOe r«pres?.mantal american din Bornia şi ministrul afacerter externa german parare încheierea unui tratat între Statele Unite şi germane. Ambasadorul Statelor Unite în conferinţa ambasadorilor, care s’a întrunit eri dimineaţă, a declarat, că tratatul dela Trianon trebuie să între în vigoare săptămâna viitoare. Din R. val se anunţă: Ştiri primite din Moscova asupra prăgonirei unor mari nasevie militare în prima chenzină a lunei August span, ci la aceste vor asista Troţki, Lente şi alţi comisari ai poporsmi. „Cloago Tribune* stmă, că guvernul Japonez nu recunoaşte guvernul bolşevic şi dacâ sovietele mai adresează o notă la loko, Japonia nici nu va mai răspande. Guvernele român şi iugoslav studiază proiectul construirea unei mari reţele ferate, unind România cu Adriatica, trecând prin Iugoslavia. Este vorba de construirea unui nou pod peste Dunăre, Paris. — Presa roviristă arată, ci din cauza foametei, care domneşte in Rusia naicele Pootvolf au foit în..h se. Sifta. — Locotenentei da rezervă francez, Poimarmier, stabilit după războiu Îb Bulgaria și căsătorit cu o bulgară, a fost asasinat in Filpopole. Horsea. — Gavstnssl englez cere urgent cosvo s’es cositului suprem la 28 Iulie la Boulogne. Regele a trasvel, statuia ecverică Eduard VII, ridică prin subscripție publică In piața Waterloo. SITUAŢIA M. S. Regele încă nu s’a pronunţat Primul ministru anticipează şi face declaraţii categorice asupra situaţiei. — O acţiune învechită de rele obişnuinţe. — Opoziţia cere Regelui demisia guvernului. — In jurul declaraţiilor d-lui Vaida — E posibilă o apropiere a partidelor democratice de guvern? O telegraml * Agendei Dumian înfăţişează situaţia politică, Bucureşti, 22 iulie. — După cercurile politice cele mai informate, situaţia politică ar fi în stadiul de Informare a Suveranului. Deputaţii opoziţiei primiţi în audienţă la Rege, au arătat pe larg situaţia şi au făcut declaraţia categorică că nu vor mai putea lua parte la lucrările Parlamentului, atâta timp cât este acest guvern la putere. Deoarece este vorba ca să se facă încoronarea în Septembrie anul acesta, fruntaşi opoziţiei au declarat că ei nu văd posibilitatea ca guvernul Averescu să prezideze aceste serbări solemne şi că nu pot sta lângă un astfel de guvern, care nu mai are nici o autoritate morală. »Regele s-a declarat surprins de criza care a izbucnit deodată şi a spus că este nevoie de controlarea situaţiei politice. Amână deci răspunsul său. „Conducătorii opoziţiei au rugat pe Suveran ca să decidă înainte de călătoria în streinătate. Regele a promis că va asculta pe reprezentanţii guvernului şi a amânat plecarea în călărie cu câteva zile. După informaţiunile acestor cercuri politice, M. S. Regele va da răspunsul său azi sau cel mai târziu mâine. Se va vedea dacă Regele consideră situația de natura a hotărî alcătuirea unui nou guvern ori va lăsa, până după călătoria în streinătate, rezolvarea crizei politice".* Din informaţiunile pe cari le primim pe cale particulară, se crede că o schimbare de guvern se va produce neapărat înainte de serbările încoronărei, cari vor avea loc, irevocabil, la 24 Sept. a. c. O telegramă a Ag. Damian confirmă fixarea încoronărei pe această zi. In legatură cu această situaţie, generatei Averescu a făcut declaraţii, cari anticipează răspicatul M. S. Regelui. Om în „Dacia*: „După ridicarea şadinţei de la Cameră, deputaţii din majoritate au venit la Senat, end.’, după cetirea mesajui regal şi evacuarea tribunelor publice şi ale presei, d. gen. Avereacu, rămas îa mijlocul majorităţilor (deputaţi şi senatori) a făcut eus expuzsui assspra shbătiri politice prezetue. In aplauzele şi aclamgţiunile partizanilor săi d. prim-ministru a declarat că acum când acalanea parlamentari ae închide după una din cele mai rodnice activităţi legislative, situaţia guvernatei este mai tare ca ori când. Retragerea opoziţiei n’a găsit nici an ecou îa opiate pibicî; ba dimpotrivă, a sporit şi mal rad: cîcdku! guvernului in faţa masseior cetăţeneşti. Nici vorbă nu poate fi de vra-o re- I tragere a guvernului şi nici măcar de la Faiat vre-J înra«niere cu elemente din alte partide. Erie aşa de consolidată situaţia gavastului — a adăogat d. Averescu — încât nici la toamnă nu poate fi vorba de o schimbare de regim in defavoarea actualului cabinet. Daa adresează multimiri şi căldugosise urări parlamentarilor în momentul despărţirii. Consfătuirea aceasta strict intimă s’a terminat la ora 8 seara*. Am publicat eri declaraţiile dial Alex. Vaida pq cari le-a făcut unui redactor al nostru. Declaraţiile sânt categorice. D-îa prez’ntă situaţia în culorile ei adevărate fi demască aţa zisa anchetă a răspunderilor şi respinge avansarile pe cari dl Argetoisaa le-a făcut in interviewui său recent. „Răspanderile* sânt o platformă pentru refacerea popularităţii pierdute a generalului Averescu — iar propunerile mieroase ale ministrului de interne — a* valoarea regretelor d-lul Averescu, ca procurist al dlui Argetoianu, după „năzdrăvăniile cacofonice ale tovarăşului lui Schuller* — cum zice d-l Vaida. D-l Vaida nu poate vedea o posibilă apropiere a democraţiei cu acest tovarăş al lui Schuller şi caracterizarea acestuia este cel mai categoric răspuns la avansurile ministrului de interne, deosebindu-se astfel de declaraţiile d-lui dr. N. Lupu, care făcea totuşi un nou apel la sacrificiu către d-l Argetoianu. Compromisuri morala pentru satisfacerea intereselor poetice nu vrea dl Vaida. Iar dacă oligarhia liberală s-a găsit alături de partidele democratice în acţiunea politică recentă, nu trebue ca din acest motiv acest partide să poată sta în viitor alături de oligarhia avereseană. Dnu Averescu, Argetoianu, Garofici şi ceilalţi fruntaşi ai partidului poporului au nu numai o mentaltate da autoritar, dar şi un suflet oligarhic care egalează pe acel al liberalilor. Cum ar putea oare da mâna partidele democraţiei cu reprezentanţii unui astfel de partid? Apoi imoralitatea afacerilor guvernului Averescu nu ar întuneca cu totul acţiunea comună a acestui partid cu partidele democraţiei? Care nu tocmai agitând chestia răspunderilor guvernul vrea să câştige de partea sa nu numai opinia publică ostilă liberalilor, dar şi sprijinul partidului ţărănesc, care duce luptă decisivă împotriva liberalilor ? D-l Vaida a ţinut să precizeze — poate tocmai de aceia — că „răspunderile" sunt o farsă şi tristă şi grală — fiindcă „punerea sub acuzaţie a unui guvern pe tema răspunderilor morale, ar constitui un fapt grav şi serios, însă cu o condiţiune : cel care cere punerea sub acuzare pe această temă, să aibă autoritatea morală spre a o face". Guvernul a numit însă o anchetă, tocmai fiindcă şi-a dat seama că n’are această autoritate morală.* D-l general Averescu a făcut declaraţii categorice asupra situaţiei. D sa anunţă, că va rămâne la putere şi acum şi la toamnă. Declaraţiile se produc mai înainte da a se fi pronunţat Dogele, după audienţele foştilor miniştri. Este din nou o acţiune îndrăsneaţă trecând peste consideraţiunile pe cari primul ministru trebue să le aibă faţă de primul factor constituţional. De altfel declaraţiile publice ale unui deputat din apropierea d-lui Argetoianu asupra ceea ce este şi simte Degele erau începutul acestei acţiuni fără scrupul şi după calapodul învechitelor rele obişnuinţe de pe vremea manifestaţiilor Ca să sa vadă cum este judecată ameninţarea d-lui Averescu — în al 12-lea ceas al guvernărei sale — cu răspunderile, dăm după „Luptătorul“ părerea d-lui dr. N. Lupu : „Răspundețile generalului Averescu, după un an şi jumătate de flirt cu liberalii, vin prea târziu ca să mai poată avea efectul moral pe care -l scumptează guvernul. Surâsul cu care deputaţii liberali — cari cunosc şi ei anumite elemente determinante în această chestiune — surâsul cu care acest deputat a primit apostrofa generalului, este în această privinţă semnificativ.* Toate partidele din opoziţie au făcut apel la Rege ca să rezolve criza politică ce s'a declarat din momentul când opoziţia naţională s'a retras din Parlament. Am publicat eri interviewul d-lui Vaida şi apelul pe care-l face la Suveran. £ vremea ca Regele să hotărască. Iată ceea ce scrie d-l N. Iorga cu „Neamul Românesc* privitor la situaţia guvernului şi la Rege : „locul nostru nu e un Parlament, Degde poate hotărî dacă în marginile Domniei sale mai este loc pentru acest Guvern şi acest Parlament, indisolubil legate prin aceeaş apreciare a legalităţii, a bunei cuviinţi şi a moralei publice11. Asupra situaţiei, în interviewul său dat „Luptătorului1", d-l dr. N. Lupu — relevând declaraţiile d-lui Argetoianu — spune : „D. C. Argetoianu, care când nu e în parlament şi pe banca ministerială pare-se că dispune de o mai limpede judecare a situaţiilor, a reuşit poate să vadă clar unul din aspectele crizei. Ceea ce insă d-sa nu vede limpede şi asta pentru că este interesat în cauză" — sunt consecinţele actului d-sale necugetat şi brutal din Cameră. Acest act, care încheie un lung lanţ de continue desfideri, nu a persoanelor ci a vieţei parlamentare însăşi, cere ispăşire. Gotgsted sa de ce natură trebue să fie această ispăşire pentru ca prestigiul celui de-al doilea parlament ales cu cotai nicersal să rămână neştirbit nu numai pentru noi cei din ţară, ci şi pentru opinia publică din afară. Stă în mâna guvernului ca prima şi dureroasa consecinţă de a ne fi solidarizat fără voia noastră ca liberalii să nu ia proporţii grave. Guvernul se înşeală când crede că poate privi cu uşurinţă actuala situaţie poltică, b’ziindu -l numai pe creditat ilusorm, pe care îşi închipue că i -a creat ultima legiferare*. Dar mai înainte, dr. Lupu spune despre lupta împotriva partidului poporului următoarele : „După declaraţia partiduiei ţărânesc, cred eu cel puţin pentru acest partid situaţi* care limpede: nu ne solidarizăm cu Uberatii, p* cari il socotim ca repra* tentanţii tipici, reali şi cei mai tari, ca toate aparenţele contrarii, ai regimului oligarhic tîlcat şi precat. „Dar din aceastăatitudine a noastră, paradul poporala!, care călcându-şi făgăduielile şi începăturile sale a’a dat legat in mâni a d ini Brătiana, pentru a ne sdrobi pe noi şi ps muncitori nu trebue să deducă că ii putem ierta propriile lui greşeli. „Atâta vreme cât va purta pe umeri întreaga răspundere a situației create in prezent, favorita din chiar cârdăşia ascuns* pe care a tatreţinut-o cu liberalii — cum prea bine a mărturisit-o însăşi. general Averescu in recenta-i declaraţie la Cameră — noi vom duce lupta şi împotriva lui*... * , * Atitudinea partidului naţional în situaţia politică de azi După informaţiunile pe cari le avem, partidul naţional va păstra aceiaşi atitudine ca şi până astăzi faţă de partidele democraţiei. Hotărît nu se va face o apropiere nici de liberali, nici de averescani, ambele grupări politice fiind îndeajuns de compromise. Ceea ce am spus şi altădată, partidul naţional nu face o politică de oportunitate El va duce lupta, lângă partidele democraţiei naţionale, pentru răsturnarea guvernului Averescu şi pentru întronarea adevăratei democraţii. In nici un caz nu va face o înfrăţire cu liberalii— ori câte speranţe aveau aceştia ca să profite din actuala situaţie politică. Lupta împotriva guvernului este o necesitate, deoarece regimul averescan compromite însă şi bazele desvoltărei naturale a noului Stat român, printr-o politică de afaceri şi prin o diaconsiderare totală a necesităţilor de viaţă ale poporului şi în special ale Ardealului, Bucovinei şi Basarabiei. Atitudinea aceasta a partidului naţional îşi găseşte sprijinul nătării în opinia publică din Ardeal şi Banat ca şi din întreaga ţară.