Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1921 (Anul 84, nr. 139-278)
1921-07-31 / nr. 163
NUMĂRUL 50 bsnJ BRAŞOV, Dumineci 31 Iulie 1021 ANUL al LXXXIV-lea n l 103 V' n.u lţUî&mii ia 1838 de George Krîţiu Admin'stsaţia | Redacţia J Braşov, Piaţa Libertăţii S3 Bacweţfcî, Teatrul Regin* Mart* Braşov, Piaţa Libert&ţii 28 Baccreşti, Teatrul Regina Marti Cu tot dispreţul «entru popor aristocrații și oligarhii nld 24 d» ore ‘ ............................ ‘ * • fit — -----------!i fo«t !n stare aă" susțină unguri statal (Istoria Transilvaniei). ®. BABIȚÎL ^ g 0/' jTpcrre seara in fiecare zi de lucru % t ^ ^•i luni utl 80 Pentru % Reforma agrară pentru Ardeal — Dispoziţiile esenţiale. — Ce se exproprîază? 1. S« d iară dreptul Statului de « ei ro .4» r'-ce teren pentru ctuză de etritate s- K.îcă. St rea juridică a proprietăţii. 2. lavodorsa proprietăţilor se aocotei.te di/fîS *tr.r6a 1er juridică dela 1 D-cv^v v 1918. înstrăinările dela 1 Dec. 1918 înstrăinările făcute del* această dat ă cu *intosibile afară de «cele* care *V' tat îi bîtfl Qrdonmrtrior Nr. 1149/1919 și 1150/1919 ale Cansbielul D ’; sorini Agriculturii, precum si v0*căt le până la 10 iugăre, făcute către tvr&M, ie valizi, văduve şi orfani de rfzbtaa,. osomi, preoţ’, învăţători, cwh.v birt .1# pământ. Acesta vlezări »us« vor putea fi revizuite de Co nitelul agrar. vc mul exerpteaeâ vâuăril* fă ut© (•«teă te. promulgarea legii de f ta cu aprobarea Coccitetslul agrar, Consili n- 5u D rigent, Consiliului superior piatra reforma agrsrâ, cu matricțiunile provâreîss In legea de faţă in ceea ce pri- V1’f exproprierea. Aceste vârztel vor f* oboga priu revizuite de Comitetul r.gr*., care îa catari bine motivata ie validează. Moșiile în indiviziune. 3. Mc-fîile B»ăpâ«ite îb îndiviziane (de mmijl co«proprietari) se consideră ca tind divizate în ceea ce priveste exproprierea. Moşiile persoanelor juridicepublice-4.S:« ixpropriazd in intregime toate propriudfile rurale si extravilanele urbane, care aparţin persoanelor juridic® etco.»pO£&ttani, fandaţlani, Instituţluni, teasr'ai, mâaSstfi, capitluni, universităţi, şcoli, spitale, judeţe, coroane, etc. Excepţii. Fac excepţia ds sub această dispo**r h: ♦ ) P.imibetarile cultivabile, care cer** a» '«c.....rr de instrucţie practică agricoă şi c«re au avut această dîstinaţiaa* Îiî wtt de 1 Decemvrie 1918. larmnderv* eriora nu va patr a ţine lim u d? 200 lagăre de fiecera scoală. b) Pământurile cultivabile ale parohiilor pâr,* la maximum 32 iugăre ţi «arc. *v«-*îî ia 1 Dec. 1918 declin aşaaBodkk/r sesiuni parohial©, porţiuni canonice- er^ttul reduse, sesiunile notariale exisiefrte, 8 log. cad. pentru cantori breenc*tl*, prr cam şi pământul cultivabi al şcolilor până la 16 iag., care *?«*;« u 1 Dec. destinaţia de dotaţiuni Utvăţ«ior;şti. Vs ft *udlt mei departe pământul i’Xîlv-v b!; ti bisericilor destinat trebuinţelor bisericeşti până la 10 lag. cad. Nu te bucun lasră de această ««’•tire parohiii c re mai puţin de 303 şi filme tre :.tt »■-«? puţin ds 100 de suflete. f ) Gri diate de pomi până la 5 iag. cd , .?»• pe lângă şcolile primars în scop didactic şi educativ. d) PăotSv.tarile cuimebite pâaâ la 200 log. p*’î?r. fiecare metropolie, pana la ICO pentru episcopii si până la 30 k.g. pentru mănăstiri. t) Casele de locuit cu parcurile lor, intravîîfcarie carak, dadtrils, viile și stabalmenteie indnsirtaie, monk ca aple carss innente»ză. 5. Se exproprîază pămSatfil folocit prin rmbutio (intravilanul pa care posesorii da st! îi foloseşte de timp yi pentru care a f litt arenda proprietarului), plsnist saa ns (employtcurli), precum şi «cela ţiaut de săteni cu arendă cei papa 5 ani neîntrarnpt, dacă aceştia şi-au fwsttfcit pe el case, sâlaşuri, mori de spă primitive, sau dacă «u făcut pU’ttzpatii de vii ori pomi roditori. 'luxoliştii şi jelerii baaenckză de aceltaţi ortipiari. Pâmântul alsenteiştilor 6. Se «xpropri«zâ pământul rural ai absente fuior. Aboent’oste considerat la inţelasul legii df faţâ aceia, care dela 1 Dacemvrîe 1918 pană la aetumenea legii agrare a lipsit din ţară fără a avea vro-o rasărcinare oficială in străinătate. Sa esceptează proprietăţile rurale pânâ la 50 mgăre. Pământul persoanelor juriridice — private 7. Se expropriază in întregim a tot pământul cultivabil al persoanelor juridice servine ua interes privat la: bănci, societăţi comerciale şi anonime, corandităţi de creşe, sindicile profesîonale etc. b) Toate proprietăţile rurale şi extravîrsneie urbane ale clieniţilor hontabici şi coranzilor pe viaţă, întrucât n’au descendenţi. c) Tosts proprietăţile ruraie şi extravilanile urbane, cari su fost vândute de bană voir aa« pria licitaţie dfcla 1 August 1914 şi pâ«i la promulgerea lrgii de faţă. Escepţii. Sa escepkazî cumpărărle pSnă la 100 iog-Tc făcute de csitivatorii de pământ, prioţii, învăţătorii sau membri famililor lor. Proprietle astfel cumpărate vor fi exproprate conform dispoziţiilor legii de faţă. Imobilele vândute după 1 Dec- 1917. d) Se vor putea expropria toate proprietăţile rurale care au fost trecute aetinilor proprietari, după 1 Demvrie 1917, la baza ordonanţelor fosturii gavern org*r. Pământul particularilor. 8. Se expropriază pământul cubicale rural şi extravilan u b in al proprietarilor particulari dia: s) Tote moşiile partea întrecătoare peste 30 log. in comunele rurala şi 10 iugăre în comunele urbane, care au fost arendate timp de 10 ani agricoli, între 1904 şi 1918. b) Toate moşila arendare la 1 M . 1921 partea întrecătoare peste 50 iug. cad la monte şi deal şi 100 iugăre şes. Se înţelege prin arendare în senzul alineatelor a) şi b) atât arendarea prin arendaş cât şi arendările în parte, în cari proprietarul nu a pas ulei arătară, nici sămânţă. Fac escep ie moşiile minorilor. c) Toate moliile cultivate de proprietari lor, partea iotrecătoare peste: 50 iug la munte 100 iug. la der,l 200 jug. la ses îa regianiie ca cereri m rl 300 , » » » . » » mij ocii 500 » • » » » » » satisfâs. Sî înţelege prin regisul cu cereri de împropiietărire îaeri, acelea auds cei îndeptăţiţi prin articolul 92 al acestei legi, punctul 18 ca pot fi satisfăcuţi pe baza loialul de competare da 7 jagăre cad. , prin reginal ca cereri de împroprietărire mijlocie acela unda toţi indrept$țirîi, dda srt 92, p. 1—8 suat laf'pfâcnțî, pe b«râ lendul ds 7 îcg. şt prîa rsgiun! cn cersri ds îmrronrie^tire satisfăcute acrie* Urdu toţi îndreptăţiţi! pot fi împroprietăriţi. Şi sub 100 iugăre. 9. In bata unei prealabila învorî a Com’tete lui »grsr «e va s?utea trecerea sxpoprîerra șl sub 100 legare pan* la 50 Isgăre. Iar dsc# ocupata principals a proprîe'îerKlal nu este «gricnltnr» sl nici p3rir.t’i lai nu au fost #grlcrdorl. se va putea trece cu exproprierea pânt 11 10 leg. cad. Loturile coloniștilor 10. Loturila celor colon^zst? după 1 Isnisarie 1885 «e sxprepieză pasă la limita lotul»î fixst în regiane pentru împroprietărirsa ladreptăt’țîlor dela art. 92 11 MosUls stipâohe în iîîdlvfz5ri»e vor putea fi rxpropriate, acolo u de eat* nevoie, plnă la 50 ingăre de flecare ropropr’eter. 12. In rrgiunile ca cereri de împroprii tSrire mari as vot expropria pentru cultură p’rfî din islizurile urbariale, composesornle, comunale și chizr și păduri (ca a vieri serviciului aiîv'c !) 13. Pământul cult Vib'l al composesoratelor ae expropri»ză ca suprafața, care Intrere licația de expropriere fixată în regiuna pentru proprietatea fiecărui composesor, om daci are nevoie conform dispoziţiilor art. 11 din lege (vezi P. 11) Problema locuințelor14. Dacă problema locuinţelor nu va putea fi rezolvită cu terenurile d'aponibile — ce va trece la o rxpropriere succesivă s ancme în comanel* rural? la revenir’la altitate într’o rază da 600 tintri, i&r îa cele urbane într’o razi de 1000 metri. "t’entra an las de casă sa va şocaţi c,a V4 inv^âr. Cs 6 pământ cultivabil? 15. Se consideră pământ cultivabil îa înţelesul l *g i de faţă tot pământul, pa care s’a* făcut pâaă azi arături, locurile de fâtusată, pisările, golurile de tuate etc. Calcularea expronrîerei. 16. Exproprierea ss calculsază nemsl asupra ptmântnisi cultivarii‘, adică asupra îatruderii rimssa din fiecare moșie după ce a’au scâzat viile, grădinile îngride, pometurile şi hemeiştile plantate înainte de 1 Dec. 1918. Mai multa moşii se considera ca una. 17. Moşiile aceluiaş proprietar aflat este în mal mette comas®, fie că le-a folosit în regie, în arendă sau în psrti, vor fi considerate ca una. Vor fi considerate ca artiste şi toate acele părţi de moşie, cari dupâ 1 Decemvrie 1918 au fost rupte din aritatea de moşie. (vn.) (Va urma) Alegerile noul In ajunul campaniei electorale Oricâte combinaţii s’ar face în jurul crizei actuale interne şi oricât de mult s’ar bate în piept adepţii regimului averescan trimbiţând în lung şi lat, că stăpânirea le e încă asigurată pentru timp îndelungat, un lucru e mai presus de orice îndoială, că unica eșire din actuala criză sunt alegerile tipulu cari trebuie să urmeze în timpul cel mai apropiat. Aceste alegeri noui le pretind nu numai evenimentele recente interne politice, cari au confirmat încă odată cu vârf, că actualul regim nu mai poate dăinui, dar pretind massele largi ale poporului, cari vreau să-şi spună din nou cuvântul pentru ca prin nod săi reprezentanţi, eşiţi din alegeri libere, ţara să fie în fine îndrumată pe calea legalităţii adevărate şi a muncii cinstite. Acest fapt, adecă necesitatea alegerilor noui, îl cofirmă înşişi deputaţii averescani ardeleni, cari folosindu se de vacanţele parlamentare, încep să-şi pregătească terenul în vederea alegerilor, cari vor urma la toamnă, cutreierând satele Ardealului şi Banatului, căutând să convingă ca mijloacele lor cunoscute dar deochiate — propaganda arginţilor — poporul de „binefacerile“ reformelor votate. In faţa acestei acţiuni, fruntaşii partidului nostru, au o singură datorie: să înceapă cât mai curând o întinsă campanie pentru pregătirea poporului nostru în vederea apropiatelor alegeri. Avem convingerea, că deputaţii şi fruntaşii noştri, plecând în cercurile lor, vor fi primiţi nu numai cu braţele deschise, dar cuvântul lor de ordine va fi ascultat cu cea mai mare sfinţenie. Plata chiriei 9Monitorul Oficial* publică următoarea lege privitoare la simplificării* formalităţilor da îndeplinit de către chiriaşi la plata chirie! : Chiriaşul se poate libera da obligaţiunea plăţii chiriei, f.e *ch tâsd proprîetarului soma dstorVă, ho vărsând o în termen la Casa de depuneri, la administraţia financiară, ori la percepție, şi depunând recipisa la judecătorul de ocol şi situațiunii imobilului închiriat şi încunoştiințând pe creditor prin scrisoare recomandată, a cărei chitanță o va alătura la recipisa pentru depunerea chiriei. Prin aceaita depunere chiriașul este liberat. Plata se poate face și înainte de termen. Orice formalități de ofertă reală prevăzuta de dreptul comun, se desființează In materie de chirie, chiar ca , prin contract s’a stipulat, că plata chiriei se va face la domiciliul creditorului. Judecătorul da ocol va da ordin să celibereze banii creditorul® arătat In petiţiunea chiriaşului, fără nici o formalitate şi fără nici o Întârziere, îndată ce ie va face cerere de creditor. Din partea „Societăţii Restauratorilor, hotelierilor, proprietarilor de cafenele şi era-marilor din Braşov11, primim spre publicare următoarea rugare adresată d-lui prefect al judeţului Braşov : Domnule Prefect, Prin două memorii anterioare subsemnaţ.' Restauratori din Braşov am cerut întocmirea unei Comisiuni pentru fixarea preţurilor maximale în conformitate cu legea şi regulamentele în vigoare, peafru ca să na fm lăsaţi la discreţienea unor funcţionari fără nici o experienţă în «1« comerţului şi în traniceri imediată a acestei comisiuri spre a face o anchetă în piaţă şi In restaainta ca să stabilească cursul pieţei şi cheltuelile ce avem cu prepararea mâncărilor şi cu funcţionarea şi întreţinerea ioalarilor, şi numai dupâ această cercetare prealabilă să se fixeze tarifele cu preţurile maximale. Cum nu am cerut niciodată aresrza preţurilor la preparatele noastre cull* na?e şi cam sm deterat în totdeauna, că suntem mulţumiţi cu un câştig ntto de 15%, doleanţele noastre, ce laSimn* nan nam«) ord!ce şi dreptate socială, de natură a ridica însăşi prestigiul autoritâţi!, ar fi trebuit s* se bucure de ntreaga atenţiune a Domniei-Voastre ca şef al adrrinistraţiei judeţului şi reprezentant al Guvernului. Memoriilor noastre nu s’a dat însă nici o ascultare. Faptul că funcţionarii cărora Dv., ca preşedinte al Comisianei pentru fixarea preţurilor maximale, le-aţi acordat toată Încrederea, nu-şi fac dstoria să consulte piaţa, fapt stabilit indeajans cu ocazia anchetei din ziua de 16 iunie a. c. când s’a constatat, că aceşti funcjionari nu fuseseră niciodată in târgul de vite săptămânal al Braşovului, nu ştiau nici ce operaţiuni ae fac în acest târg — ci cam de doi ani continnu fitează preţurile maximale la carne — nu a fost da natură sâ vă sesizezi pe Dv. şi să vă determine că avizaţi la măsuri de îndreptare. Ce a urmat, coniita e un adevărat dizastru. Tarifele cu preţuri maxmile, conţin tot atâtea enormităţi câte aiccole tarifate. Lăsând la o parte faptul, că nue sânt simple ficţiuni, cărora nimeni nu se spune, după cum oricine care frecventează piaţa poate să constate, dar ete conţin şi o parte din ridicol. Căteva exemple ce ne privesc pe noi : Puii sunt tarifaţi ca 15 lei kjr. Cine cumpără la Braşov pui cu acest preţ, sau ca preţ mai scăzut de 25 lei păreri)?a, pui care întră câte 2 eru chiar 3 la an kilogram ? O «legală dată în acest an popa a confiscat o căruţă de pui in piaţă şi a vânsdut-o la populaţiune cu acest preţ şi atunci restauratorii au fost alungaţi din jarul căruţei. In toata ceielaite zile pali se vând cu preţul arătat mai sus, astăzi în urcare chiar. In tarful No. 6, pe care Onor. Comteianca ii pregăteşte pentru 1 August şi din care ne-am procurat o copie, la acest articol se prevede peatru restaurante . Un pui fript, adică palul la care reatasictorul nu adaogă nimic decât frigarea pe care o ia înapoi, 20 lei. Și mai departe : Ciorbă di pui, aduci un sfert de pui, pregătit fie cu legume, fie ca orez, ouă și lămâi, 4 lei . Praf de pui idem 4 lei. Ia rezumat, au pui la care nu se adaogă nimic, 20 lei", un pui la care se airogă legume etc. 16 lei. Este pur şi simplu stupefiant. Carnea de vită grasa, maximalizată cu 7 şi 9 lei kgr. Nu există restaurator în Braşov, care să plătească măcelarilor carnea cu preţ mai jos de 10 lei kgr. Dacă nu dau acest preţ nu primesc carne. Dar chiar dacă am plăti preţurile din tariful maximal, este extraordinar. Domnule Prefect,, ca. la Braşov, unde la 30 km. depărtare numai se vinde Carnea en detail cu 4 lei kgr. Comiaiunea si admită măcelarilor localnici 7 $19 te! kgr. Aceasta aa datoreşte numai tapinini, că Comiaiunea nu carii să se pună in curent cu preţurile pieţei, că hotărăşte totul din brou şi după ziarele ce vin din Bucureşti cu preţurile maximate de acolo, dupâ cum singură mărturiseşte în tariful general Nr. 5, unde spune textual : „La restaurante se fixează tariful din Bucureşti la mâncări, minus 1 leu la Mptetri". Este evident, och!l tuturor fiilor aceste ţări sa îndreaptă totdeauna către Capitală, de unde vin toate directivele. No Ardelenii viia, deprinşi cu o autoritate imposibilă de a fi criticat, nu prea ne declarăm satisfăcuţi de astădira cu intrterile Comisiunei pentru fixaria preţurilor maximale la Bucureşti, c£ud aîhm din ziare („Universul* cu data de Joi, 28 Iulie 1921), că: „Ş! pe ziua de eri a fost o piaţă abundentă de zarzavaturi, cari a’«a vândut aproape toate aub preţurile maximale*. Căci, Domnule Prefect, aceasta denotă, că la Bucureşti ae lucrează la fel ca la Braşov, Comialunea pentru fixarea preţerilor maximale fiiffd aceea cine triesneşte «pesais la esezxvaturi, după cum Comiaiunea dela Braşov ajută Îmbogăţire! măcelarilor. Şi in bacsal eceata desăvârşit, rate firesc, Domnule Prefect, să se petreacă apoi faerie din acelea, d spre care suntem nevoiţi a ne plânge. S’a ordonat, ca listele noastre de mâncări să fie trimise zilnic la poliţie şi verificate şi sigilata acolo, înainte de a fi prezentate clienţilor. Ne-am sapua acesta! ordin, cam nenim supa* tuturor ordinelor date. Dar funcţionarii poliţieneşti însărcinaţi cu această operaţiune, alimentaţi cu o mă inexplicibilă contra noastră, de către insăşi d-1 Prefect al podirii, cere te spune la faţa noarbâ.* Nici o atenţiune faţă de aceşti tâlhari, procedează contra noastră, chiar contra tarifelor maximale, singurele ce ar trebui să le fie căăcz’Oart. Câteva exemple. Sânt categorii de legume, trufandale, cari vâezându-sa scump pe piaţă din cauza radiaţiilor, au lori considerate de emisiunea pentru fixarea preţurilor tmximale ca mâncări de lux şi nu le-a a opus preţurilor maximale. Tot astfel ia vlasrile înfundate în butelii, ca Borde, Otoael, R sinig etc. Ţinem la dispozţia Domniei Voastre, lista do măneşte corectate de poliţie la preţuri, tocmai la aceste articole. Când ardeiul verda sa vindea pa piaţă cu 0.80 leg ori bucata şi când porţia de ardei copţi era trecută în listă, preparată în salată cu 4 bucăţi de ardei, 5 tei, poliţia a corectat lista la 2 tei porţia. Şi faptul ce se deprinde mai curios în toată această operaţiune poliţienească este, că inaceleaşi zile, la dejen se lăsa un preţ, scara altul, la an restaurant un preţ, la altul, arist. Şi sunt comercianţia restauratori la Braşov, cari au fost daţi în judecată zilele trecute, pentru că vinul Bordo, Rînig şi Otonel, în butelii, nu l-a vândut ca 14 lei litra, cât prevede tariful maximal pentru vinul da masă, poliţitii obiectând că dacă actsi vin sorsa la masă, este tot vin de masă. Feţă ca cele relatat?, avem, Domnule Prefect, o singură rugămînte către D-voastră: Pane-ţi ordinel Pane-ţi ordine, pente a-aâ dezordinea naie evidentă. Nimic nu este mai sublim Intr’o societate organizată decât infiltrarea în masaa a cradieței ci organele de coada cere nu sunt apăsătoare decât a elementelor de desordine şi ca ele urmăresc organizarea, nu dezorganizarea societăţii. Or, activitatea de până acum a companinei pentru fixarea preţurilor maximale la Braşov, este, sigur constatată. Ea nu face decât să desorganizezs comerţul. Ia ce ne priveşte avem speranţa că loviturile ce se îndreaptă câtre noi nu vor fi la atare si ne atingă. Justiţia vaghesaă şi avriu da partea noastră fi f.tp.ul, ce nu poate îl tâgădalt de nimeni, că Restauratorii din Braşov nu au fost arătaţi, prin nici o plângere din partea publica a! şi prin nici an fei de publicaţie, ca speculatori. Că arta cuitura nu se ma! posta tace In restaarautate nsarirs atât de reputate odinioară, este drept. Vina trebueşte căutată iasă, nunul tn modal de compunere şi faacţionare a Cerni*siuael pentru fixarea prîţuirilor maximale la Braşov, Societatea Restauratorilor, Hotelierilor, Cafeniilor şi Crâşmarilor din Braşov. In şedinţa comisarilor poporului ţinută la Moscova s-a constatat că 30 milioane oameni sunt daţi pradă foametei, neavând asigurată pânea de toate zilele. Indrărişlirea revoltei, provocată de foamete, e zadarnică, căci revoluția se întinde în mod vertiginos. {Tel, part.) TRIBUNA LIBERA Doleanțele restauratorilor "