Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1921 (Anul 84, nr. 139-278)

1921-12-08 / nr. 268

nea LXXXVsa î­l 118 ISMABflj ii ma BMtWT Joi 8 Dee. IWi? si ®» tot aleprețul pentru pops? a?tat6mțh și oligarhii nici 2%N & im S* stsur» să ses$sft siagari «teta! ilssorla frnatsHvaaiei). CI, Bsaso?, Mate Ufeeriip §1 ButeTețti, flairai Beght* Uaî?' ■raş®v» Ptat* Î4b®rtiăţti II Beowesti, f ®a4fsî Rtgfua Mj la toate agenţiile da tQmjr** dupi tarifai aaatni spetii! \ÏS ABOKAMBIÎDL frai hm! Şase laal Ü* aa Lai SO Loi 60 IM 120 Pentru streinitate abonamentul Îndoit Talifen ! BRAȘOV, 262 O cart© de învăţătură morală". D. Emil Socec tipăreşte o carte din acelea care ni-ar trebui mai m­ult pentru a însănătoşi o socie­tate care fără aceasta nu va face decât să-şi bată joc de favoarea, aproape fără exemplu, la care s-a învrednicit din partea so­artei şi a celor mai puţin fericiţi dintre mem­brii ei. Aşa, trăin­­d câţi­va ani în Elve­ţia, a avut prilejul să cunoască o naţie a cărei putere nu stă nici în întinderea teritoriului, nici în numărul locuitorilor, nici în bogă­ţiile naturii, ci în simţul înnalt de datorie pe care ori­ce Elveţian îl are despre datoria sa, ca om ins­tuiu şi ca bun cetăţean pe urmă. Şi i s’a părut că şi la noi tre­buie spuse, limpede şi liniştit, adevăruri privitoare la educaţia *) „Dela Naştere la Moarte11... de Emil X. V. Socec, copilului şi la guvernarea de sine a omului matur, care singure pot asigura desvoltarea normală şi pros­pera a unei tovărăşii omeneşti. Cartea sa, care întrebuinţează ce e mai bun în lucrările de că­petenie ale literaturilor mai mari, e plină de înţelepciune şi respiră bunătate de la început până la sfârşit. E fapta unui om care vrea să cruţe altora nesiguranţele şi suferinţele pe care, într’un mediu încă nefixat supt raportul moral, el însuşi a avut să le încerce. N’o pot recomanda în­deajuns. Pentru unii va fi un mijloc de a se întări în convingerile pe care li la-a dat viaţa proprie, pentru alţii va deschide perspective clare, pentru ori­cine va fi una din acele cetiri sănătoase, din care se păs­trează folos și pentru multă vreme. N. Iorga. Tribuna liberă. „Unificarea" bisericei ortodoxe Răsfoind istoria confesiunilor şl sec­telor, e bătător h ochi fapta! că toate şi-au luat începutul fl «’«a dtsvoltat •au în vrrmns de cpresiaus politică şl clericală, sau când o biserică a pornit spre derâdere şi s’s depărtat de la teme­lia pusă de Intmneietorul ei, s ar când condscitorii ei au impus credeai­ şi teorii metafizica cu sila , cu *x„omasi­­ciri, sfarism­ii, amasinţări, canonişi şi altei®. Biserica ortodoxă prea mult îmbie şi prea mult cere Statul ei. Bizuinţa fren­­taşilor de a­ o preface îa instituţie de Stat, e cât te poate de greşită şi urmă­rile se vor vedtea în curând. Aderenţii evolaţionismului, fără să ţie seamă de împrejurările politice şi so­ciale, ce ni se implra şi de alţii şi de noi înşine, cred că România trebuie să treacă prin toate fazele şi în care au trecut alte Sute. Ei, bine, România a trecut , a fost Stat clerical; a avut o biserică de Stat — pe cea ortodoxă — dar mal de­parte, ba. Scopul Qfzum’e’or de unificisre este evident ; să ss împuîe Statul ti ca mai ■Mită patere, să re poată bucura ds mst multe favoruri și si producă ne­­egalitatee religion­ară. Aefa Insă nu se poatf, bs nnnsa^ p&strn că ne facem de minunea lumii* ci pentra că pe lângă sectele existente* vor răsări şi altele și mai periculoasa și, în loc ca tn floarea plănuită că dacă la Întărirea ei, duce la destrămare. Sl «tanc! care va deveni biserică de Stat în locul celei ortodoxe ? Ca va face Statui ? Ori, dacă acesta este scopul Stănului, ori mai bine zis, al politicienilor cle­ricali, ce va face ortodoxismul româ­nesc când se va trezi într’o bană dimi­neaţă istovit şi de vlaga ce mei ars şi abandonat? Biserica ortodoxă şi-a câştigat mari merite în lupta pentru unitatea naţio­nală. Cine le nasgi? Da­r­e în drept — numai fiindcă şi-a împlinit o datorie — ei «sară ca răsplată lucruri cari să ţie ţara în fierbere şi strebătatsa Intr’a continui agitaţii? Insă au s’a fâcat unificarea şi sfere oficiale clericale ortodoxe au cerut gu­vernului arestarea predicatorilor sectari şi confiscarea averilor lor şi bisericilor lor. Pe de altă parte se afl­ă în con­tinua ura dintre un­ţi şi neanlţi, mai pa tema unei ^ Clădiri vechi, mai pe tema unei bucăţele de păm âat, mai pe baza scrierilor unor bâbaţi distinşi, de mult apoşi. Sânt acestea a­mne bane sau rele? Nu ne gândim noi ci Preşedintele Harding şi Hughss, ministrul de externe şi Hoover, miniatrul de comerci­ al Statelor­ Unite nu vor lăsa cu una ca două ca coreligionarii lor să fie perse­­cutaţi in România, când au deplină 11i­bertate îa China şi India şi Africa şi Australia? * Şi Lloyd Georgs al Anglia! şi alţi sscîsri din alte ţări vor sloboade fam de ţigara când bissrisa ortodoxă astfel vrea să te susţii? Biserisei ortodoxe îl trebue un nou sufle­­ împăcarea cu fraţii noştri aniji; adu­­cere­a paterilor noastre sociale in faţa anui singur altar; armonizarea teoriilor metafizice şi biblie* cu ştiinţa; burlă­­voire şi cea mal largă toistare a ce­lorlalte confesiuni şî secte; o educaţie modrrnă în­semnării; mai mulîâ sta­tornicie, muncă şi morală şi mai puţină politică îa siaşl preoţime! — e singura cale care poate duce Ia naificarea trainică, di care na ortodoxisasa!, ci nearaal românise întreg are lipsă. Ion Podea fost protopop în America. Mea culpa Z­inul d-lui Prefect al judeţului Bra­şov, făcând o reprivîre asupra întregei sala activity gazetăreşti desfăşurate In osie dosises sicpt de numere «le sale apirute pâsă assm, ajunge la er mătoarea constatare, pe care o publică In articolul de fo­sd al numărului siv 29 dia 7 Dec. 1921: „Se contintă din nenorocire în presa ro­mână din Ardeal unele discuţiuni inutile asu­pra modului cum s’a făcut Unirea. Fel, de fel de scribi apar în totdeauna cu chestiuni aşa zise noui, dar cari de fapt nu aduc nici o lu­mină, ci sunt d® natură doar a irita spiritele, cari aici sunt azi preocupate de o singură problemă: consolidarea" marelui act al Unirii desăvârşit definitiv aşa cum a fost desăvârşit în 1918". Aşteptăm şi devais, cas® să ne facă să credem că slana­ amintit îşi con­damnă sinner trecutul sau, lepâdându­­se d© el şi conformă3da~ss adevărate­­lor Interesa ale neamului. Numai îa felul «ceata va fi «şutit în viitor de a-şi mai mărturiai picatul, pe care şi-l recunoaşte în articula! vitat, când spuai: „n««am obicinuit si flecărim prea multe, vrute şi nevrute, chiar praa multa uneori*. Ne-am bucura şi am felicita atât pe d-l Prefect cât şi p® redactorii ziarelui sân, dacă ne ar la dovada mărturisirii sincere și ar dovedi prin scrisul lor, în viitor, că restai unui ziar aa e „fie­­cărie". Mărfi, 13 Decemvrie va începe la Cameră discuțiunea reformei electorale, aşa cum a fost modi­­ficată în sectă. * Ştiri sosite din Maroc la Paria anunţă, că Spaniolii au suferit o nouă înfrângere. Arabii ar fi ucis şi prins mai multe mii de soldaţi spanioli. Generalul Silvestru s’ar fi sinucis. In Spania au isbucnit tulburări din cauza acestor știri. Jaf nerușinat în averea publică — Câte­va date asupra gestiunei guvernului Averescu — Pentru fastuoasele călătorii în străinătate s’a, vândut sau amanetat recolta viitoare a tărei încă, nesâmânata ! ? ! Polemica întră ziarele gavsraalul și cele liberale sate de foles pentru opi­nia publică fiindcă descoperă isfel din averea Statului. Ziarul „Viitorul* dl acem câte­va data generale asupra gestineei gaver­­nain! Avrreser, afirmând că toste chal­­taelile di® timpul războiul­ei şi gestiu­nea din 1919 sunt mai mU decât chal­taelîla făcute într'un singur an de gu­vernai Avereacu. Așa dar iaxal da-a avea la cârma Statalul un general la panale — „ornai ordinai și eiaateî* — costă Statal ro­mân mai mult da cât h­aboni !.. Dir ziarul liberal mai afirmă că „*’an vâsdut sau am­anttal recoltele viitoare, sudoarea și sverea prodacâtorilor, pen­tru a cumpăra sipenstokjri şi ciocolată din Elveţia sa» pentru a plăti călăto­riile de an fost oriental ale miniştilor, aşa cum fico odio«al răgim de as­­tf­zi". Ne amintim de su­rd de călătoriile d-Ior Taks Ioneaen, Titaiesen, etc. — fără nici un folos pentru ţară ci sram­ai ca să se poatâ da telegrama din atrrt­­sătate despre act vitales de „mare eu­­ropean* sau de „mare financiar moa­­dial* a anala sas altuia. Colaborarea takisto-averesoană a supt ţara* prin toate venele ei de producţiune — secă­tuim! cassa Stataiai şi în^freinând ave­rea lui. O știam bine. „Viitorul* ne di­susl c8te«va*p3d­iasae scandaloase csri poMe na sânt canoseate Î3 Ardeal și de aceea le reproduse®: „Acum însă de când e la putere regimul averescan, misiunile ce se acordă sunt scan­daloase. Aș a s’au creiat misiuni extraordinare In... Finlanda, pentru d-1 Mimi Plesnilă, pro­tejatul d-lui Take Ionescu. Avem miniştri ple­nipotenţiari în Brasilia, dar care se plimbă în Bucureşti; delegaţii la conferinţele din Bar­celona şi din Porto Rose sunt plătiţi cu 20.000 franci francezi pe lună, astfel cum a fost plă­tit de altmintrelea şi şeful de cabinet al d-lui Vâleanu; fratele d-lui Take Ionescu şi alţi fa­voriţi sunt plătiţi cu sume fantastice în franci elveţieni. Protejaţii guvernului, imbecili ce nu pot fi ţinuţi într’un birou ca­­re nu apară aşa cum, sunt, sunt trimişi în străinătate cu lefuri formidabile plătite în franci sau în lire ster­lin®. Casa din Rus Francois 1er Nr. SI ldn Paris geme de misiuni româneşti ce costă sume fantastice în franci, astăzi când francul cotează 13 lei! Legaţiunile noastre din străi­nătate sunt pline de feciori de bani gata ce nu fac nimic, după cum sunt pline trenurile exprese în care curierii guvernului averescan, imberbi sau tineri în uniformă protejaţi de cucoana vreunui puternic al zilei, reţin două locuri pentru a voiaja mai comod la Paris sau înapoi sau spre a fi siguri că nu li­ se va fura valiza diplomatică plină cu lei, sau cu alte valori de speculă". S ca toata te­sle- cheltael! pentru sslsiani în streinăiit®, ţara noastră n’are apărători în faţa calomniilor cs 3 sa aduc de daţmvtaii noştri — şi stă fără a acţiona de propagandă bias­îatsîeaai şi cinstit îăcat! în lames care vrea dar n’are cum să ne cariotscâ. Dar jaful coitrasă şi în ţară. Ia afară de afacerile scandaloate sa aproviziona­re», eu psrmicele, ca societăţile cointe­resate — în Inslfl bugetul ţării, îa ioc ds sceeomli, vin cu noa!­ehei tuşii. Cifra ds 5mliisrd9 cheltuell r e anul în care va fi latrecstă-SpcrarHe peats prevederile băgatei ai sânt până astăzi ds 3£6 ml» .ioane iei. Cifrele sânt oîicials. Ca asemenea sistema ţara se prăbu­şeşte în d«z»ntral financiar pentru ame­liorarea căreia dl ministru ds finaaţ* a fâeat o nouă călătorie costisitoare la Părli cu rezultate foarte reiaa apre­ciabila. Eri s’a deschis la Sibiu a Iî-a Confe­­rință sionistă din Ardeal. Conferinţa a ales ca preşedinte pa­rabinal Blttner, care în limba ebraică a salutat coafa*­riaţa. Prefectul judeţului, în numele gu­­vernului rarnia, a salart deasemeni conferinţa. La conferinţă a participat şi consulul Angliei, care a manifestat o vis simpatie faţa de poporul evreu. Ia şedinţa n­îl-a s’a discutat proble­mele sioniste, iar rabinul B.stîne? & vor­bi despre Abada, care face propagandă aatis­oaîstă, la Palestina şi Europa — a spus d sa — se lucrează la organizarea poporului izraelit, fi psatru ca a­ceste lucrări să ducă la bun sfârşit, trebuie sâ ne ajutăm noi isşihe. A mai vorbit d-l Marc şi alţii Conferinţa continuă. Parlamental generalului Averescu — Şedinţele din 6 Decemvrie — Camera, — Dep. Tomovici-Plopşor, vorbind de seral d-ralui Pafureanu, «Iată Intrigile ciri sa ţes ’de «numiţi medic! In jarsl ac®$t«i mari descoperiri, condaataă resvoiaţa Cose Haini sanitar şi cer» toată s­.iiclindinea g^veraaiei şi a oplafal publica peetra blrsirata dsfiai­­tivă a javenţiei d-ra'«i Paţareana. Dî.p. Dumitraş (naţiocalijt-democrat motivează ravenirîa aa în Cimpri cu faptul că durele să ia parte la discuţia reformai electorala şi administrative. Dsp. Marinescu semnalează CA la di­vele spitale als Eforiei civile ss îac«­­eeazâ t.*x« dala bolsavi. Osa. Cantacu­­zino răspunde fă­c âad o rxpenere a func­ționării Eforiei SpitsSslor elvite »eca- Eoscând se ian tsx» ds 20—30 lei pe z', dar numai dala oameni ca dare de mâaă, cad las® Leal celor săraci. Dep. Pan. Halipa cere actele anche­tei făcute la liceele din Bassrabia. Se validează apoi mnandatar dep. I. Lipe­­data ales în Seisgin. Se aprobă rapor­­u! comisianH de verificare a conturilor Camerei. Col. Tepliceiis, demisionat din Par­tidul poporala!, l.terpehszl la clesstis ner^gaiiior din judeţul Duroboia spa­­nâad că nu i s’au dst de căî.ean­alite­­rul da intern­e adele necesare, ca sâ dovedească toate ilegalităţile comise de organele administrativa. Pe baza ac­telor cele are dovedeşte, că pniscraide jsîd,| impreasă ca vicspri­şadintele co­misii! isicrimsre aa populaţii. Citer:zî cszal băaci! Ficher, care a fă­cut afaceri nscm­etite, dia care cauza dânsul a demisionat dia cosaiu­r­l de administraţie si acestei băaci. Senatul. — Secatorul Lizâr Poposea vorbind de descoperirea d-rului Paţa­­reaan, declară că are lacredere !n va­loarea opării acestui distins medic, de­­­oarece succesele obţicuta pâai acum confirmi veracitatea şi eficacitatea ac­rais!. Roagh pa ministrul de interne şi întreg guvernul ca să vină pe toata căile In »j «torul noad descoperiri, pi­­aâai !» dispoziţie d-rului Pstareaaa toata Înlesnirile materida spre perfec­ţionarea şi desăvârşirea operei început®. (Senstai lat 8, aplaidt) La propunerea senatorului Mar­­chiş se hotăreşte oficiaraa unui pa­rastas mâne, Joi, pentru odihna sufletelor victimelor atentatului de la Senat, de la care se împlineşte un an. Ministrul Petrovici propune, ca acest parastas să se oficieze­­chiar în incinta Senatului stropită cu sângele nevinovat al celor trei vic­time: Episcopul Radu, Dumitru Greceanu şi Spirea Gheorghiu. D­l general Coandă spune că va transpune această propunere I. P. S. Sale Mitropolitului Primat. Discuţia la Mesaj. După câteva comunicări sa dă cetire proisstsm­i de răspuns la Senat. Primar orator cela d­e prof. Bogdan­ Dateci, care lacome arătâsd împrejurările cari sn determinat retragerea din parla­­meat s ţărăniştilor. Vorbeşte ds „Fede­­raţia®, care până «cam a’a izbutit să alcătuiască marile partid democratic. Spune că ţărăniştii au relatist le parla­ment cu dorinţa de-a colabora pentru democraţie­ Dacă nu se vor realiza la ei reformele democratice, ne vom despărţi. Vorbind de liberali spune, că ei au ur­mărit întotdeauna să pue mâna pe pu­tere. Regretă lipsa reprezentanţilor celor­lalte partide din Parlament, cari trebuiau să fie aici pentru ca suveranitatea na­ţională să fie complectă. Regretă ca deo­sebit, lipsa d-lor Iorga şi Mania. Continuând oratorul respinge acnsv, că Partidul ţărănist ar fi un partid de clasă, care ar lapta contra^ celorlalte clase social®. Cadlă apoi să justifice prezenţa d*la! Şters !n Partidul ţărănesc prin fapta!, că nu pe ^patemn dispensa in politica Statului ds anele persoane ca d-ali Msrghiloman, C. Arion şi C. Stere. Analizând apoi s’tuaţia Partidului na­­ţîoasl din Ardeal spune, că acesta e mit­maţia tare decât vrea să pară. Şedinţa se suspendă. D-l Bogdan va conti­nua discursul său în şedinţa de azi. Miercuri. S­t­a­tu­l­ui Dji­mat­inii­­ MM. II. Ragele şi Regina şi-au reluat reşedinţa de iarnă în Pa­latul Cotroceni din Capitală. * Dl Alex Vaida, a sosit ori dimi­neaţă în Bucureşti. * Ia Isgosisvis e criză de guvern. Papsici a fost d­a nos însărcinat să formeze cabinetul.* Botezii Principia! Mihai se va face Iaca aceasta la Palatul regal din Ca­pitali.* AA. L­. RR. Principe!® Carol şi Prin­cipesa Elsna îşi vor relua reşedinţa de israă săptămână viitoare în palatul princiar dela Sossana Essler din Bu­­cureşti.* Monacilor!! din Târgul-Mureş au îna­intat an memoriu prsîeetului de judeţ, în care se plâng contra prigoanei, ve­nită d­a partea Siguranţei, şi cer totodată ca ca prilej al sourd Regînul îa Ecaaata localitate, o delegaţie muncitorească şi f­i prozsetată Regelui, pentru a-i apune doltasteie lor. Zahăr di­n. — Din Cehoslovacia s-a expediat un mare transport de zahăr. Primul tren a şi sosit la frontiera noastră şi va fi expediat la Bucureşti Zahărul se pune in vânzare ca un preţ care nu va trece de li let hgr. Aşteptăm minuneul * S-a deschis pe semna min­ateralu­i de instrucţie publică un credit de 3.500.000 lei pentru plata corpului didactic din peninsula balcanică pe exercițiul 1920 —1921.* Lhineis de tur ale Statului­­ dia Hu­nedoara a căpătat dreptul de exploi­tera a pădurei de fag numită „Dor al Gog­ieşului" la întindere de 1202.43 lagăre cadastrale.* Funcționarii postaii din Viens au de­clorat greva. Legăturile telegrafice şi telefonice ca Viens s’sa întrerupt. * A apărat „Cheferistal“, organ inds­­pendint pentru apărarea Intereselor personalului C. F. R. Apire săptăminal sub conducerea unui exmitet. Red. şi administraţie : Bucureşti, str. Mihail Cornea Nr. 16* La Brigrad s’a descoperit an son complot coatra R^gelai, Repatrierile de Ungaria Da cân! a fost suspendată Comisia repatrierilor din Cluj, repsfrierile ma­ghiare a’so rărit. Acum aflăm câ gtt­eraal maghiar își trimită la Cluj Comisia sa de repatriere, pentra i mjiosi o nouâ serie de repatrieri. Dipâ o statistică recentă se constată, cf. dtla 1 Iulie 1919 și pânâ la 31 Oat. 1921 s’au repatriat 17.000 familii dintre car: 6342 din A­ad, 2698 din Cluj, 2573 din Deva, 1035 din C­orheia, 971 din Carell-marl, 903 din Târgul- Mureș, 683 din Aied, 638 din Sf.­­Gheorghe, 409 din Martor, a-C­usonul, 465 din S'ghișoara, 381 din Sibiu, 211 din Sighat Martin, 126 din Baia-mare, 400 din Si­ij, 200 din Brașov etc. In această statistică expulzările ne sânt înregistrate. Popularitate cu banii Statului Citim îa „Viitorul* . Exista mai de mnît o societate a Ia­­valiziior de război, care purta numele „general Averescu*. Cam damele acesta ests mal potrivit când e alăturat de­­R«stiel ori de opara d lai Tâslăuanu, ds cât atunci tâsd u alipit de o socie­­tats d« eroi, invalizii au ho­ărît ai se lepede de numele generalului Averescu. Aiunci d-l general Riscsna, ministru de război, retrage subvenţiunea de an milion ce o avea această societate, dar promite a o da mai departe nanul atunci când «naţia generalului Ave­­risca va figura la trântea ei. Sl­atanii santam in drept I pane în­trebarea : care esta isvorul acestei sub­venţii ? Şi dacă el este — cela ce e indis:at&tu­l — averea Stataiai, cam ae poate califica măsura guvernului de a populariza nansek şefului său, ca banii ţârei ?

Next