Gazeta Transilvaniei, 1922 (Anul 85, nr. 1-279)

1922-05-16 / nr. 104

Ulfflma oră BS»i»­SKat«r^^ Ştiri din Genova. Lafayette. — Şedinţa comisiunei afacerilor ruse a fost amânată pe Stabil­ă dimineaţa. Roma. — Reprezentanţii puterilor convocatoare şi reprezentanţii P­diotiiei­, României, Suediei şi Elveţiei s’au întrunit pe ziua de 13 i. c., orele II sub preşfi­­denţia d-lui Facta pentru examinarea siuaţiei create prin răspunsul Rusiei. Au avut loc divergenţe de vederi între delegaţi­ Şedinţa a fost amânată pentru după smisză la orele 5 spre a se lăsa timp consfătuirii particulare. Şed­nţa comis unei politice a durat de la ora 11 până la ora 13. Nu au par­ticipat nici delegaţii ruşi şi nici cei germani. S-a examinat răspunsul Rusiei. Lloyd George a vorbit, propunând com­­siunea care să se ocupe cu chestiu­nea datoriilor Rusiei, a creditelor de acord şi a proprietăţii streine. Franţa primeşte în principiu formarea comisiunei fără participarea delegaţilor germani şi ruşi. D-l Brătianu emite propunerea conciliatoare, cerând să fie admişi în această comisiune rând pe rând delegaţii ruşi ori de câte ori prezenţa lor va fi cerută.. La­ averie. Delegaţia bulgară desminte oficial încheierea unui acord militar şi economic între Bulgaria şi soviete, Lafayette. Procesul socialişt­lor revoluţionari va avea loc în Moscova la 25 Mai. felia Basarabiei ÿ, Mal româa., £-£ " «XS foire timp se va tranşa chestiunea frontierelor Galiţiei şi Basarabiei. Cu chestiunea galiţiană se va ocupa con­siliul suprem ţ Pe când, chestia Basara­biei şi a tezaurului român se vor pune în discuţie când va fi vorba de în­cheierea pactului de garanţie, după care Rusia se va obliga să recunoască toate problemele teritoriale şi econo­mice adoptate de majoritatea statelor semnatare ale pactului de garanţie. Nauen, 13. — „Reuter” anunţă din Londra că punctul de vedere al gu­vernului englez ar fi, că­­ răspunsul rus deşi nu este satisfăcător, oferă totuşi o bază pentru continuarea politicei de pace. Din preajma delegaţiunei engleze din Genova s’a exprimat că lucrurile îşi urmează cursul cu viteza obişnuită deşi răspunsul rus conţine în mare parte argumente proaste care sunt dău­nătoare tot guvernului sovietic, căci amânându-se deliberările comisiunilor vor trebui să aştepte mai mult credi­tele dorite. Anglia ar fi gata de a numi reprezentanţi la comisiunea pentru stu­diul problemei ruse, însă numai sub o hotărâtă garanţie reciprocă că în timpul convocărei comisiunei să nu se facă propagandă în alte ţări nici siguranţa altor ţări să nu fie ameninţată. Clasifile Franţei pentru o continuare a discuţiilor ca Rusia. Genova 13. — Ziarele anunţă că Franţa şi­ puterile Micei înţelegeri ar fi dispus să ia parte la conferinţa exper­ţilor, dacă această conferinţă se va li­mita la rezolvarea raporturilor cu Ru­sia pe tărâmul financiar şi economic. Conferinţa va putea avea loc la Stoc­­kolm, Riga sau Viena. Experţii ar putea for­ma trei comisiuni : prima s’ar ocupa cu chestia datoriilor ruseşti ; a doua cu za politici din Grecia- Lafayette. Cabinetul grec a obţinut vot de încredere cu 161 voturi contra 160. In urma acestui vot Gunaris şi-a înaintat demisia. In nici un caz nu se va admite dis­cuția chestiunilor politice. Puuctul de vedere Rusiez. Viaţa socială şi culturală. Cercul cultural al învăţătorilor din clasa Săcele s-a întrunit Duminecă în 30 Aprilie a. c. la ora 9 în comuna Dârste, unde învăţătorii au luat mai întâi parte­ activă la serviciul divin cu cântările lor. După terminarea liturghiei, se ofi­ciază un parastas întru odihna învăţă­torilor răposaţi : Anastasiu Bârsan, Ioan Dorea, Dometiu Dogaru, Ioan Petrie, Ştefan Dragomir, Nicolae Bârsan, Iosif Oncioiu, Octavia Bărbat, Elena Aldulea şi Vasile Oancea. Prezente şi revizorul şcolar cu Doamna. După terminarea serviciului divin, toţi învăţătorii împreună cu revizorul şcolar iau parte împreună cu un nu­meros public, (părinţii elevilor) la lecţia practică din «Istorie“, ţinută în şcoala d­in Dârste, de înv. N. Mateescu cu cl. IV, despre „Petru Rareş“. Urmează recenziunea lecţiei de către înv. N. Pană. La critică iau parte revi­zorul şcolar, P.Dan,­V­ Ivan şi L Ioanciu. Lecţia se declară de succeasă şi cu acestea partea pedagogică se termină la ora I. Toţi învăţătorii în frunte cu revizorul şcolar şi Doamnă iau parte la masa comună în restaurantul din Dârste. Cu această ocazie se rostesc roaste din partea revizorului, P. Dan, presid- V. han, preot-ing.­­• Broşu şi N- Mateescu. In tot decursul mesei se observă o bună şi veselă dispoziţie-Se trimite Domnului Andreiu Bârseanu dir. învăţământului regional, presidentul „Astrei*, următoarea telegramă: „Cercul cultural al învăţătorilor rom. din Săcele întrunit azi în comuna D-Voastră na­tală, Vă roagă să primiţi cele mai sin­cere urări de bine- Să trăiţi la mulţi fericiţi ani spre binele neamului şi cul­turei române". La telegramă Domnul A- Bârseanu a răspuns: „Mulţumind din inimă pen­tru urările ’ce-mi faceţi, doresc cercului ce conduceţi spor deplin în creşterea tinerimei“. De la ora 3 p. m­ până la ora 5 presid. „Cercului cultural," V- Ivan ţine o prelegere publică in grădina şcoalei din Dârste, despre prăsirea şi îngrijirea pomilor roditori, ascultat fiind de în­treaga populaţie din Dârste, care l-a felicitat şi i-a mulţumit. După prelegere, revizorul şcolar se adresează publicului, scoţând in relief munca învăţătorului şi recomandându-i să aboneze unele foi folositoare ca : »Lumina satelor„Glasul libertăţii, „Cultura poporului„Albina“ etc­ Urmează cântece, declamăii şi jo­curi naţionale din partea elevilor, aplau­date de întreaga asistenţă. Se remarcă munca depusă de colegii : I. Broşu, D. Martin, M. Platoş şi E- Neguş. Festivitatea se încheie la ora 6 p. m., când întreg „Cercul cultural al învăţă­torilor" în frunte cu revizorul şcolar e invitat la ospitala masă a preotului I. Broşu, la o gustare. Preotul Broşu a dovedit atât în tre­cut cât şi în prezent prin ţinuta sa faţă de învăţătorii Seceleni, că înţelege pe deplin rostul chemărei şi al armoniei ce trebuie să domnească între cei doi factori culturali ai poporului nostru­ La ora 7 p­­m. se ridică masa şi în­văţătorii «Cercului cultura! Săcele" pleacă mulţumiţi, că şi-au făcut şi în felul acesta datoria de apostoli şi lu­minători ai poporului. Corespondent, Serbarea spitalului militar „Regina Maria". Dri dimineaţă la orele 11 o frumoasă serbare s’a făcut la spitalul militar din Braşov „Regina Mar­a* cu prilejul schim­bării numelui acestui spital din spitalul divizia 18 a în spitalul militar „Regina Maria*. Serbarea s’a ţinut în parcul spi­talului militar în prezenţa autorităţilor din oraş şi a unui mare număr de in­vitaţi. Până la începerea serviciului divin in­vitaţii au fost distraţi de cântecele unui frumos cor format din elevii claselor in­ferioare de la­­„liceul .Andrei Şaguna, condus de distinsul profesor de muzică d­e Oancea. La începerea serbării muzica militară a regimentului Vânători de munte a intonat Imnul Regal ascultat de asistenţa descoperită şi în picioare. •Serbarea s’a început cu o slujbă re­ligioasă oficiată de S. S. archimandri­­tul Galaction Cordun şi diaconul Dio­mede Verzi». După terminarea serviciului religios d-l dr. Oprescu, medicul şef al spitalului a ţinut o frumoasă cuvântare prin care a arătat cât de mult M. S. Regina Maria iubeşte Braşovul­­şi întreg Ardealul, pri­mind ca spitalul militar din Braşov sâ-i poarte numele. D-l dr. Oprescu a citit decretul regal prin care de azi înainte spitalul militar divizia 18-a se va numi „Spitalul militar Regina Maria*. In frumoasa sa cuvântare d-l maior Oprescu a arătat iubirea mare pe care o are faţă de popor M. S. Regina Maria, iubire manifestată cum toţi o cunoaştem în marele războiu, spunând cuvinte de mângâiere pentru cei ce s’au dus, de a­­linare pentru bolnavi şi de îmbărbătare pentru cei ce-au făcut zid de oţel în faţa cotropitorilor ţării. La sfârşitul vorbirii d-lui dr. Oprescu cei prezenţi au isbucnit în strigăte de: trăiască M. S. Regele, trăiască M. S. Regina, trăiască România Mare. Părintele Galaction­­ţine apoi o cu­vântare prin care aduce laude M. S. Regina şi ostaşilor români. Şi de data aceasta la încheierea vorbirii, după ce părintele Galaction a rostit o frumoasă rugăciune pentru Familia Regală şi pen­tru Ţară, mulţimea a isbucnit în urale şi în strigăte de trăiască. D-l maior Oprescu a primit apoi fe­licitările celor de faţă. După aceste două cuvântări, invitaţii au fost poftiţi la o gustare. Mai multe mese erau în­tinse în curtea spitalului pentru soldaţii­­ spitalului şi pentru invitaţi. In tot timpul serbării însufleţirea a fost mare. S’au cântat coruri şi s’a de­clamat Serbarea s’a sfârşit la orele 1 p. m. Din satele Ardealului. — Oh pîntenfog de jandarmi dia vscîiîal regat face... regală. — Numele nu importă. Destul, că e plutonier de jandarmi. Iar a cunoaşte ce însemnează acest rang pentru satele puse la discreţia lui, însemnează a nu crede ceea­ ce el putea exporta în câte­va zile trăite într’un astfel de sat. E vorba de o comună­­, al cărei nume nu’l amintesc, pentru­ ca răzbuna­rea jupiteriană a plutonierului să nu se reverse asupra ei. Ce se întâmplă ? Intr-o bună zi ţăranii satului vizat se pomenesc cu plutonierul-şef al postului de jandarmi, care ia curte de curte, exerciindu-şi funcţiunea în numele „Dumnezeilor* şi „Sfinţilor* cari îi curgeau jjfopp pe gură. Era năcăjit foc ! Nu î se executase ordinul. Căci : — Nu v-am dat ordin — se răstia dânsul — ca până în luna Martie să vă scoateţi gunoiul din curte ? ! Er­a vorba de gunoiul de vite, despre care orice om cu idee de gospodăria ţărăneasca, ştie că se adună, din graj­duri, într’o groapă, de unde, după ce e fermentat, e dus şi împrăştiat pe câmp, pentru îngrăşerea pământului. Natural, că această operaţie se face atunci şi în felul cum ţăranul are nevoie de ea. Dar, bucluc ! Poftele plutonierului nu prea cadrează cu nevoile ţăranului. D-l plutonier vrea în Martie, iar ţăranul atunci când crede că e potrivit. Astfel în Mai, plutonierul găseşte prin curţile ţăranilor gunoiu. Şi lucru îl su­pără, fără să-şi dea seama că, chiar dacă în luna Martie ar fi fost cărat gunoiul de prin curţi — în două luni era altul în locul lui, deoarece ţăranul din Ardeal ţine la curăţenia grajdurilor pe cari Ie curăţă de gunoiu şi-l aşează pe acesta acolo unde-i este locul.­­Aceasta ai însă o chestie de gospo­dărie ţărănească, despre care la noi jandarmeria nu este obligată să cu­noască nimic. Şi în felul acesta, prin sâcâieli din partea unui plutonier ne­priceput, se nasc nemulţumiri la sate. De­sigur se va spune atunci că ţă­ranii Ardealului sunt bolşevici. Atâta este cazul, care deşi la apa­renţa mic, poate avea urmări mai grave, dacă el, în alta formă, se repetă. De încheiere însă un lucru : Plutonierul din chestie e adus din Regatul vechiu, fapt, care face pe ţăra­nul ardelean să se întrebe : Ori ce fac ţăranii de­ peste Carpaţi cu gunoiul vitelor? Căci dacă plutonierul ar fi de la ţară, ar trebui să ştie acest lucru , iar dacă e bucurcjjtean n’ar avea motiv să fie supărat de­ gunoiul unei curţi ţără­neşti, când străzile Capitalei sunt între­tăiate de munţi de gunoaie? Bui, Duminecă, s-a deschis nou! local de restaurant, bodegă şi berărie „Tran­silvania* pe Promenada principală (Bu­levardul Regele Ferdinand, sub prefec­tura judeţului). Numeroasa şi selecta as­stenţă a fost foarte plăcut impresionată de renovarea sălilor de restaurant şi de întreg aran­jamentul acestui local. Bucătăria este o adevărată operă de specialişti, într’o curăţenie ce a frapat în deosebi. Bodega foarte bine aprovizionată cu mâncări reci şi tot felul de aperitive de prima calitate. Bere specială de Azuga la pahar. S-a petrecut minunat spre mulţumirea tuturor, remarcându-se serviciul prompt şi afabilitatea patronilor. Le urăm succes şi noroc cu menţiu­nea să nu neglijeze — acum când Braşovul va fi loc de recreaţie pentru viligiaturişti — populaţia locală. De altfel ni s a promis atenţiune deosebită pentru toţi clienţii şi în special pentru Braşoveni. .Locale D-na şi d-l Nicu Caragea droghist, d-na şi d-l Ion­ Nan preot, d-na şi d-l Eremia Tecuşan preot, d-na şi d-l George Rusu învăţător, au donat întru amintirea neuitatului lor frate şi cumnat . C. G. Furtună fost preot în Bicsad-Olt pentru Masa studenţilor „V. Oniţiu* de la liceul „Andrei Şaguna” suma de 400 lei. Exprimăm sincerile noastre condolente şi mulţumiri. — Direcţiunea. Indivizi necunoscuţi au întrat astă­­noapte în locuinţa d-lui Carol Wagner din str. Fântânii nr. 13 printr’o fereastră dela stradă, furând dintr’o cameră îmbrăcăminte în valoare de 12.000 lei. Autorii acestui furt nu au fost încă prinşi. Poliţia cercetează. Societăţile „Principele Mircea" şi „Profilaxia tuberculozei" care sprijină fără deosebire de naţionalitate, copilaşii săraci şi tuberculoşii lipsiţi de mijloace proiectează a sărbători în următorul mod ziua de 10 Mai (23 a. c.) înainte de masă se vor vinde co­carde pe strade de doamne din locali­tate. După masă. 1. In caz de timp favorabil.­­ s) Ora 3 p. m. Mare petrecere po­pulară pe livada poştei. Se va aranja o expoziţie de copiii împărţindu-se premii în bani mamelor cu copiii cei mai frumoşi. Vor concerta­­ muzici. Bătaie de flori şi confeti. Bufet bogat al societăţilor. b) Ora 9, seara la Redută, va avea loc un mare concert sub conducerea d-lui director de muzică P. Richter, cu concursul d-nei Dorschlag, d-şoarei Moldovan, prof. Moldric şi prof. Con­­stan­ţiu. După concert dans. 2 In caz de timp nefavorabil se va ţinea întreaga serbare la ora 3 în sala Redutei. Placate vor apare la timp pentru a anunţa programul mai detailat. Publicul e rugat a sprijini această nobilă serbare, în schimb i­ se oferă în­ public o zi foarte frumoasă. 1—3 Comitetul. $ Vineri, 12 April s’a pierdut pe str. Caterina sau Porţu­ un certificat de clasa 6 a Liceu» un Ordin de numire de profesor la liceul din Tulcea §i nişte copii de acte.. Cel ce le-a găsit nu se poate folosi de ele ; aducându-mi-le, capătă o recompensă. D. Teodorescu 2491 1-1 Doctor L. L. RUSS — 1ÎOLI INTERXE — Cor­sultaţical speciale pentru Boli de piept, stomac, intestine data 3 -6. Bucureşti, Str. Ruseşti 86 Tel. 25­ 65 10-100 Deraerile se ţin lanţ, înregistrăm astăzi una între staţiile Zloţi şi Schinoasa din Basarabia. A deraiat, din cauza de­­plasărei liniei, trenul de marfă Nr. 3250. Un soldat din reg. 2 infanterie, Ion Stoican a fost ucis ; răniţi sunt : lucră­torul de la întreţinerea liniei George Simion,­ alţi patru soldați și 5 frânări. Patru răniți sunt grav. O­lăneşti - iii (Vâlcea) Cea mai bogată staţiune din ţară în ape minerale. Posedă izvoare cu ape iodurate, Clorurato-Sodice, Sulfurate şi Alcalino- Teroase şi Feruginoase-Sa tratează: Reumatism, Sifilis, Afec­ţiuni ale stomacului ■ şi intestinului, Boli de ficat, Guta, Diabet, Arterio- Scleroza, Afecţiuni ale aparatului ge­­nito urinar, etc• Nu se primesc maladii contagioase. Instalaţie de Hidroterapie, Electro­­terapie, aplicaţiuni de nămol­ Staţiunea posedă bucătărie dietetică, fermă şi grădinărie. Serviciu regulat de autobuse. 2493­­-6 ◄ ◄ ◄ ◄ «4 ◄ Vin, Rachiu da pruna şi ► drojdii, Rum şi Uquer j£ calitatea cea mai bună ca ► preţul cel mai convenabil ^ se poate procura dela ^ IF’i-'T­iiIţa. « AdolfHerskovici ► Braşov, ati. rortu 20. ^ ^ 14­ 30 2346 ^ mmmm^ ■ .. ! Bucătăreasă vrednică , precum şi m -- o fată mai bună­­ p !§! pentru casă se caută imediat |jg pi pentru o familie fără copii pen- 3» ij* tru București. Salariu bun, S odaie proprie- Amănunte la D-na M EMILIE DOCK, văduvă de înv. S3 la str. Neagră 36 dela ora 12—2. 0 M 2437 2-2 H mobil® de vânzare Str* Lungă 68. — Braşov. 2494 1-1 Nr. G. 1800-1922. Publicaţiune de licitaţie. Subsemnatul delegat al Judecătoriei de ocol din Braşov, aduce prin acea­sta la cunoştinţa publică că în urma decisului Judecătoriei de ocol sub Nr. de mai sus referitor la cauza reclaman­tului Ioan Bogdan împotriva lui De­­meter Peter, ambii domiciliaţi în co­muna Zizin, pentru suma de 2500 Lei cheltueli stabilite şi acelea ce se vor mai ivi se vor vinde prin licitaţie pu­blică mobile de casă preţuite în va­­loare de 4100 Lei. Pentru ţinerea acestei licitaţiuni sub­semnatul delegat fixează ziua de 17 Maiu 1922, orele 3 p. m. la faţa locu­lui în comuna Zizin, şi invită la acea­sta pe toţi doritorii de a o cumpăra observând că obiectele menţionate se vor vinde celui ce oferă mai mult pe lângă achitarea în numărut în caz de nevoe şi sub preţul cu care a fost preţuite. Braşov, la 5 Maiu 1922. Nicolae Stinghe delegatul­ judecătoriei, i 11A I A k A A â à - A i É ăk A A A A à A i A A A A à AA À À# < < < < < < ◄ ETALUIIGIA „RAH0YA“ Fabrică de armături. Bucureşti, Str. Sf-ţii Apostoli Nr. 74. Telefon 23/44. Renovându-se Fabrica cu noi maşini speciale, exe­cută prompt şi se găsesc gata în depozit Robinete pentru apă, vin, gaz etc., Aparate pentru debitat bere. Orice articole de alamă şi bronz pentru comerţul tecfmic {Cea*»2454 4­ 5­­ ► !► ► ► ► ► IËO€KKK»C»OeG0Oe3lOt$QG8€MMHHKHKHKHMi I Băile Eforiei şcolare din Braşov.­­ Se aduce la cunoştinţă, că Eforia şcolară, voind să sară într’aju-­­ torul populaţiei, în împrejurările grele de azi, a hotărît să dea băi de aburi cu preţuri reduse şi anume : Pentru bărbaţi: Dumineca dela 12 — 2 femei : Lunia „ Il — I» Preţul unei băi de aburi va fi de Lei 5 — Facem totodată cunoscut, că baia de aburi va fi deschisă în viitor pentru dame şi Lunia înainte de amiazi dela 7—11. 2^85 2­& Administraţia băilor Eforiei şcolare. §s i % § c t0 n § profesor liceul real, Looo. c­o mm» o TIPOGRAFIA A. MUREȘANU BRANISCE & COMP, BRAȘOV. « Coaje de molift ! I 3 2490 pentru tăbăd­ari de­­ vânzare cca 30 vagoane, » Oferte a se adresa la ziar. :­: g) 1­ 2 9»Sacelele“ Societate anonimă pentru exploatarea de păduri şi comerțul de lemne. Prospect de erfu­siune. Adunarea generală extraordinară a societ. „Săcelele” în şedinţa din 23 Aprilie 1922 hotărînd, în vederea es­­ploatărei şi punerei în valoare a pă­­durilor cumpărate dela oraşul Braşov şi a fabricei de cherestea dela Timişul, de sus, sporirea capitalului dela 1500.000 la 3.000.000 lei, a împuternicit consiliul de administraţie să emită 3000 acţiuni în valoare nominală de 500 lei fiecare plus 30 Iei spese de emisiune. Acţiunile se oferă cu preferinţă ve­chilor acţionari în proporţie de una nouă la una veche. Valoarea acţiunilor subscrise se va achita astfel: Lei 180 de fiecare ac­ţiune la subscriere, care va fi închisă la 31 Mai 1922, Lei 200 de fiecare ac­ţiune până la 15 Iulie 1922 şi Lei 150 de fiecare acţiune până la 31 August 1922. Se primesc şi vărsăminte integrale. Prin trecerea termenului de 31 Mai se pierde dreptul de preferinţă, consi­liul de administraţie hotărînd asupra atribuirei acţiunilor eventual nesubscrise. La subscriere se vor prezenta titlu­rile provizorii de la prima emisiune pen­tru vizarea dreptului de opţiune. Subscrierile se primesc: In Braşov, la sucursala băncei »Al­­bina*. In Bucureşti­- la sucursala băncei „Albina" si a Băncei Naţionale (Teatru Modemn). In Ploeşti: la sucursala Băncei Gene­rale a Ţării Româneşti: 2489 1—2 Consiliul de administraţie. Hirta de inforfisiatiuisi Expertize de păduri. Pentru vânzări, cumpărări, pentru dat­e în­antrepriză, cum şi calcule, estimaţii atât pentru cine vinde, cât şi pentru cine cumpără, vând buşteni, vârghii, (bile) de brad lemne de foc, fac mijlo­ciri de vânzări şi cumpărări de case, moşii de unelte de fierărie, ca burlane ţevărie, odgoane de sârmă, şini de fier, cherestea pentru Sonde, plasez lucră­tori la orice meserie. Doritorii să se adreseze d-lui Ioan Buligă, atreprenor forestier, Azuga Pra­hova (Telefon casă). 2261

Next