Gazeta Transilvaniei, 1922 (Anul 85, nr. 1-279)
1922-05-16 / nr. 104
Ulfflma oră BS»i»SKat«r^^ Ştiri din Genova. Lafayette. — Şedinţa comisiunei afacerilor ruse a fost amânată pe Stabilă dimineaţa. Roma. — Reprezentanţii puterilor convocatoare şi reprezentanţii Pdiotiiei, României, Suediei şi Elveţiei s’au întrunit pe ziua de 13 i. c., orele II sub preşfidenţia d-lui Facta pentru examinarea siuaţiei create prin răspunsul Rusiei. Au avut loc divergenţe de vederi între delegaţi Şedinţa a fost amânată pentru după smisză la orele 5 spre a se lăsa timp consfătuirii particulare. Şednţa comis unei politice a durat de la ora 11 până la ora 13. Nu au participat nici delegaţii ruşi şi nici cei germani. S-a examinat răspunsul Rusiei. Lloyd George a vorbit, propunând comsiunea care să se ocupe cu chestiunea datoriilor Rusiei, a creditelor de acord şi a proprietăţii streine. Franţa primeşte în principiu formarea comisiunei fără participarea delegaţilor germani şi ruşi. D-l Brătianu emite propunerea conciliatoare, cerând să fie admişi în această comisiune rând pe rând delegaţii ruşi ori de câte ori prezenţa lor va fi cerută.. La averie. Delegaţia bulgară desminte oficial încheierea unui acord militar şi economic între Bulgaria şi soviete, Lafayette. Procesul socialiştlor revoluţionari va avea loc în Moscova la 25 Mai. felia Basarabiei ÿ, Mal româa., £-£ " «XS foire timp se va tranşa chestiunea frontierelor Galiţiei şi Basarabiei. Cu chestiunea galiţiană se va ocupa consiliul suprem ţ Pe când, chestia Basarabiei şi a tezaurului român se vor pune în discuţie când va fi vorba de încheierea pactului de garanţie, după care Rusia se va obliga să recunoască toate problemele teritoriale şi economice adoptate de majoritatea statelor semnatare ale pactului de garanţie. Nauen, 13. — „Reuter” anunţă din Londra că punctul de vedere al guvernului englez ar fi, că răspunsul rus deşi nu este satisfăcător, oferă totuşi o bază pentru continuarea politicei de pace. Din preajma delegaţiunei engleze din Genova s’a exprimat că lucrurile îşi urmează cursul cu viteza obişnuită deşi răspunsul rus conţine în mare parte argumente proaste care sunt dăunătoare tot guvernului sovietic, căci amânându-se deliberările comisiunilor vor trebui să aştepte mai mult creditele dorite. Anglia ar fi gata de a numi reprezentanţi la comisiunea pentru studiul problemei ruse, însă numai sub o hotărâtă garanţie reciprocă că în timpul convocărei comisiunei să nu se facă propagandă în alte ţări nici siguranţa altor ţări să nu fie ameninţată. Clasifile Franţei pentru o continuare a discuţiilor ca Rusia. Genova 13. — Ziarele anunţă că Franţa şi puterile Micei înţelegeri ar fi dispus să ia parte la conferinţa experţilor, dacă această conferinţă se va limita la rezolvarea raporturilor cu Rusia pe tărâmul financiar şi economic. Conferinţa va putea avea loc la Stockolm, Riga sau Viena. Experţii ar putea forma trei comisiuni : prima s’ar ocupa cu chestia datoriilor ruseşti ; a doua cu za politici din Grecia- Lafayette. Cabinetul grec a obţinut vot de încredere cu 161 voturi contra 160. In urma acestui vot Gunaris şi-a înaintat demisia. In nici un caz nu se va admite discuția chestiunilor politice. Puuctul de vedere Rusiez. Viaţa socială şi culturală. Cercul cultural al învăţătorilor din clasa Săcele s-a întrunit Duminecă în 30 Aprilie a. c. la ora 9 în comuna Dârste, unde învăţătorii au luat mai întâi parte activă la serviciul divin cu cântările lor. După terminarea liturghiei, se oficiază un parastas întru odihna învăţătorilor răposaţi : Anastasiu Bârsan, Ioan Dorea, Dometiu Dogaru, Ioan Petrie, Ştefan Dragomir, Nicolae Bârsan, Iosif Oncioiu, Octavia Bărbat, Elena Aldulea şi Vasile Oancea. Prezente şi revizorul şcolar cu Doamna. După terminarea serviciului divin, toţi învăţătorii împreună cu revizorul şcolar iau parte împreună cu un numeros public, (părinţii elevilor) la lecţia practică din «Istorie“, ţinută în şcoala din Dârste, de înv. N. Mateescu cu cl. IV, despre „Petru Rareş“. Urmează recenziunea lecţiei de către înv. N. Pană. La critică iau parte revizorul şcolar, P.Dan,V Ivan şi L Ioanciu. Lecţia se declară de succeasă şi cu acestea partea pedagogică se termină la ora I. Toţi învăţătorii în frunte cu revizorul şcolar şi Doamnă iau parte la masa comună în restaurantul din Dârste. Cu această ocazie se rostesc roaste din partea revizorului, P. Dan, presid- V. han, preot-ing.• Broşu şi N- Mateescu. In tot decursul mesei se observă o bună şi veselă dispoziţie-Se trimite Domnului Andreiu Bârseanu dir. învăţământului regional, presidentul „Astrei*, următoarea telegramă: „Cercul cultural al învăţătorilor rom. din Săcele întrunit azi în comuna D-Voastră natală, Vă roagă să primiţi cele mai sincere urări de bine- Să trăiţi la mulţi fericiţi ani spre binele neamului şi culturei române". La telegramă Domnul A- Bârseanu a răspuns: „Mulţumind din inimă pentru urările ’ce-mi faceţi, doresc cercului ce conduceţi spor deplin în creşterea tinerimei“. De la ora 3 p. m până la ora 5 presid. „Cercului cultural," V- Ivan ţine o prelegere publică in grădina şcoalei din Dârste, despre prăsirea şi îngrijirea pomilor roditori, ascultat fiind de întreaga populaţie din Dârste, care l-a felicitat şi i-a mulţumit. După prelegere, revizorul şcolar se adresează publicului, scoţând in relief munca învăţătorului şi recomandându-i să aboneze unele foi folositoare ca : »Lumina satelor„Glasul libertăţii, „Cultura poporului„Albina“ etc Urmează cântece, declamăii şi jocuri naţionale din partea elevilor, aplaudate de întreaga asistenţă. Se remarcă munca depusă de colegii : I. Broşu, D. Martin, M. Platoş şi E- Neguş. Festivitatea se încheie la ora 6 p. m., când întreg „Cercul cultural al învăţătorilor" în frunte cu revizorul şcolar e invitat la ospitala masă a preotului I. Broşu, la o gustare. Preotul Broşu a dovedit atât în trecut cât şi în prezent prin ţinuta sa faţă de învăţătorii Seceleni, că înţelege pe deplin rostul chemărei şi al armoniei ce trebuie să domnească între cei doi factori culturali ai poporului nostru La ora 7 pm. se ridică masa şi învăţătorii «Cercului cultura! Săcele" pleacă mulţumiţi, că şi-au făcut şi în felul acesta datoria de apostoli şi luminători ai poporului. Corespondent, Serbarea spitalului militar „Regina Maria". Dri dimineaţă la orele 11 o frumoasă serbare s’a făcut la spitalul militar din Braşov „Regina Mara* cu prilejul schimbării numelui acestui spital din spitalul divizia 18 a în spitalul militar „Regina Maria*. Serbarea s’a ţinut în parcul spitalului militar în prezenţa autorităţilor din oraş şi a unui mare număr de invitaţi. Până la începerea serviciului divin invitaţii au fost distraţi de cântecele unui frumos cor format din elevii claselor inferioare de la„liceul .Andrei Şaguna, condus de distinsul profesor de muzică de Oancea. La începerea serbării muzica militară a regimentului Vânători de munte a intonat Imnul Regal ascultat de asistenţa descoperită şi în picioare. •Serbarea s’a început cu o slujbă religioasă oficiată de S. S. archimandritul Galaction Cordun şi diaconul Diomede Verzi». După terminarea serviciului religios d-l dr. Oprescu, medicul şef al spitalului a ţinut o frumoasă cuvântare prin care a arătat cât de mult M. S. Regina Maria iubeşte Braşovulşi întreg Ardealul, primind ca spitalul militar din Braşov sâ-i poarte numele. D-l dr. Oprescu a citit decretul regal prin care de azi înainte spitalul militar divizia 18-a se va numi „Spitalul militar Regina Maria*. In frumoasa sa cuvântare d-l maior Oprescu a arătat iubirea mare pe care o are faţă de popor M. S. Regina Maria, iubire manifestată cum toţi o cunoaştem în marele războiu, spunând cuvinte de mângâiere pentru cei ce s’au dus, de alinare pentru bolnavi şi de îmbărbătare pentru cei ce-au făcut zid de oţel în faţa cotropitorilor ţării. La sfârşitul vorbirii d-lui dr. Oprescu cei prezenţi au isbucnit în strigăte de: trăiască M. S. Regele, trăiască M. S. Regina, trăiască România Mare. Părintele Galactionţine apoi o cuvântare prin care aduce laude M. S. Regina şi ostaşilor români. Şi de data aceasta la încheierea vorbirii, după ce părintele Galaction a rostit o frumoasă rugăciune pentru Familia Regală şi pentru Ţară, mulţimea a isbucnit în urale şi în strigăte de trăiască. D-l maior Oprescu a primit apoi felicitările celor de faţă. După aceste două cuvântări, invitaţii au fost poftiţi la o gustare. Mai multe mese erau întinse în curtea spitalului pentru soldaţii spitalului şi pentru invitaţi. In tot timpul serbării însufleţirea a fost mare. S’au cântat coruri şi s’a declamat Serbarea s’a sfârşit la orele 1 p. m. Din satele Ardealului. — Oh pîntenfog de jandarmi dia vscîiîal regat face... regală. — Numele nu importă. Destul, că e plutonier de jandarmi. Iar a cunoaşte ce însemnează acest rang pentru satele puse la discreţia lui, însemnează a nu crede ceea ce el putea exporta în câteva zile trăite într’un astfel de sat. E vorba de o comună, al cărei nume nu’l amintesc, pentru ca răzbunarea jupiteriană a plutonierului să nu se reverse asupra ei. Ce se întâmplă ? Intr-o bună zi ţăranii satului vizat se pomenesc cu plutonierul-şef al postului de jandarmi, care ia curte de curte, exerciindu-şi funcţiunea în numele „Dumnezeilor* şi „Sfinţilor* cari îi curgeau jjfopp pe gură. Era năcăjit foc ! Nu î se executase ordinul. Căci : — Nu v-am dat ordin — se răstia dânsul — ca până în luna Martie să vă scoateţi gunoiul din curte ? ! Era vorba de gunoiul de vite, despre care orice om cu idee de gospodăria ţărăneasca, ştie că se adună, din grajduri, într’o groapă, de unde, după ce e fermentat, e dus şi împrăştiat pe câmp, pentru îngrăşerea pământului. Natural, că această operaţie se face atunci şi în felul cum ţăranul are nevoie de ea. Dar, bucluc ! Poftele plutonierului nu prea cadrează cu nevoile ţăranului. D-l plutonier vrea în Martie, iar ţăranul atunci când crede că e potrivit. Astfel în Mai, plutonierul găseşte prin curţile ţăranilor gunoiu. Şi lucru îl supără, fără să-şi dea seama că, chiar dacă în luna Martie ar fi fost cărat gunoiul de prin curţi — în două luni era altul în locul lui, deoarece ţăranul din Ardeal ţine la curăţenia grajdurilor pe cari Ie curăţă de gunoiu şi-l aşează pe acesta acolo unde-i este locul.Aceasta ai însă o chestie de gospodărie ţărănească, despre care la noi jandarmeria nu este obligată să cunoască nimic. Şi în felul acesta, prin sâcâieli din partea unui plutonier nepriceput, se nasc nemulţumiri la sate. Desigur se va spune atunci că ţăranii Ardealului sunt bolşevici. Atâta este cazul, care deşi la aparenţa mic, poate avea urmări mai grave, dacă el, în alta formă, se repetă. De încheiere însă un lucru : Plutonierul din chestie e adus din Regatul vechiu, fapt, care face pe ţăranul ardelean să se întrebe : Ori ce fac ţăranii de peste Carpaţi cu gunoiul vitelor? Căci dacă plutonierul ar fi de la ţară, ar trebui să ştie acest lucru , iar dacă e bucurcjjtean n’ar avea motiv să fie supărat de gunoiul unei curţi ţărăneşti, când străzile Capitalei sunt întretăiate de munţi de gunoaie? Bui, Duminecă, s-a deschis nou! local de restaurant, bodegă şi berărie „Transilvania* pe Promenada principală (Bulevardul Regele Ferdinand, sub prefectura judeţului). Numeroasa şi selecta asstenţă a fost foarte plăcut impresionată de renovarea sălilor de restaurant şi de întreg aranjamentul acestui local. Bucătăria este o adevărată operă de specialişti, într’o curăţenie ce a frapat în deosebi. Bodega foarte bine aprovizionată cu mâncări reci şi tot felul de aperitive de prima calitate. Bere specială de Azuga la pahar. S-a petrecut minunat spre mulţumirea tuturor, remarcându-se serviciul prompt şi afabilitatea patronilor. Le urăm succes şi noroc cu menţiunea să nu neglijeze — acum când Braşovul va fi loc de recreaţie pentru viligiaturişti — populaţia locală. De altfel ni s a promis atenţiune deosebită pentru toţi clienţii şi în special pentru Braşoveni. .Locale D-na şi d-l Nicu Caragea droghist, d-na şi d-l Ion Nan preot, d-na şi d-l Eremia Tecuşan preot, d-na şi d-l George Rusu învăţător, au donat întru amintirea neuitatului lor frate şi cumnat . C. G. Furtună fost preot în Bicsad-Olt pentru Masa studenţilor „V. Oniţiu* de la liceul „Andrei Şaguna” suma de 400 lei. Exprimăm sincerile noastre condolente şi mulţumiri. — Direcţiunea. Indivizi necunoscuţi au întrat astănoapte în locuinţa d-lui Carol Wagner din str. Fântânii nr. 13 printr’o fereastră dela stradă, furând dintr’o cameră îmbrăcăminte în valoare de 12.000 lei. Autorii acestui furt nu au fost încă prinşi. Poliţia cercetează. Societăţile „Principele Mircea" şi „Profilaxia tuberculozei" care sprijină fără deosebire de naţionalitate, copilaşii săraci şi tuberculoşii lipsiţi de mijloace proiectează a sărbători în următorul mod ziua de 10 Mai (23 a. c.) înainte de masă se vor vinde cocarde pe strade de doamne din localitate. După masă. 1. In caz de timp favorabil. s) Ora 3 p. m. Mare petrecere populară pe livada poştei. Se va aranja o expoziţie de copiii împărţindu-se premii în bani mamelor cu copiii cei mai frumoşi. Vor concerta muzici. Bătaie de flori şi confeti. Bufet bogat al societăţilor. b) Ora 9, seara la Redută, va avea loc un mare concert sub conducerea d-lui director de muzică P. Richter, cu concursul d-nei Dorschlag, d-şoarei Moldovan, prof. Moldric şi prof. Constanţiu. După concert dans. 2 In caz de timp nefavorabil se va ţinea întreaga serbare la ora 3 în sala Redutei. Placate vor apare la timp pentru a anunţa programul mai detailat. Publicul e rugat a sprijini această nobilă serbare, în schimb i se oferă în public o zi foarte frumoasă. 1—3 Comitetul. $ Vineri, 12 April s’a pierdut pe str. Caterina sau Porţu un certificat de clasa 6 a Liceu» un Ordin de numire de profesor la liceul din Tulcea §i nişte copii de acte.. Cel ce le-a găsit nu se poate folosi de ele ; aducându-mi-le, capătă o recompensă. D. Teodorescu 2491 1-1 Doctor L. L. RUSS — 1ÎOLI INTERXE — Corsultaţical speciale pentru Boli de piept, stomac, intestine data 3 -6. Bucureşti, Str. Ruseşti 86 Tel. 25 65 10-100 Deraerile se ţin lanţ, înregistrăm astăzi una între staţiile Zloţi şi Schinoasa din Basarabia. A deraiat, din cauza deplasărei liniei, trenul de marfă Nr. 3250. Un soldat din reg. 2 infanterie, Ion Stoican a fost ucis ; răniţi sunt : lucrătorul de la întreţinerea liniei George Simion, alţi patru soldați și 5 frânări. Patru răniți sunt grav. Olăneşti - iii (Vâlcea) Cea mai bogată staţiune din ţară în ape minerale. Posedă izvoare cu ape iodurate, Clorurato-Sodice, Sulfurate şi Alcalino- Teroase şi Feruginoase-Sa tratează: Reumatism, Sifilis, Afecţiuni ale stomacului ■ şi intestinului, Boli de ficat, Guta, Diabet, Arterio- Scleroza, Afecţiuni ale aparatului genito urinar, etc• Nu se primesc maladii contagioase. Instalaţie de Hidroterapie, Electroterapie, aplicaţiuni de nămol Staţiunea posedă bucătărie dietetică, fermă şi grădinărie. Serviciu regulat de autobuse. 2493-6 ◄ ◄ ◄ ◄ «4 ◄ Vin, Rachiu da pruna şi ► drojdii, Rum şi Uquer j£ calitatea cea mai bună ca ► preţul cel mai convenabil ^ se poate procura dela ^ IF’i-'TiiIţa. « AdolfHerskovici ► Braşov, ati. rortu 20. ^ ^ 14 30 2346 ^ mmmm^ ■ .. ! Bucătăreasă vrednică , precum şi m -- o fată mai bună p !§! pentru casă se caută imediat |jg pi pentru o familie fără copii pen- 3» ij* tru București. Salariu bun, S odaie proprie- Amănunte la D-na M EMILIE DOCK, văduvă de înv. S3 la str. Neagră 36 dela ora 12—2. 0 M 2437 2-2 H mobil® de vânzare Str* Lungă 68. — Braşov. 2494 1-1 Nr. G. 1800-1922. Publicaţiune de licitaţie. Subsemnatul delegat al Judecătoriei de ocol din Braşov, aduce prin aceasta la cunoştinţa publică că în urma decisului Judecătoriei de ocol sub Nr. de mai sus referitor la cauza reclamantului Ioan Bogdan împotriva lui Demeter Peter, ambii domiciliaţi în comuna Zizin, pentru suma de 2500 Lei cheltueli stabilite şi acelea ce se vor mai ivi se vor vinde prin licitaţie publică mobile de casă preţuite în valoare de 4100 Lei. Pentru ţinerea acestei licitaţiuni subsemnatul delegat fixează ziua de 17 Maiu 1922, orele 3 p. m. la faţa locului în comuna Zizin, şi invită la aceasta pe toţi doritorii de a o cumpăra observând că obiectele menţionate se vor vinde celui ce oferă mai mult pe lângă achitarea în numărut în caz de nevoe şi sub preţul cu care a fost preţuite. Braşov, la 5 Maiu 1922. Nicolae Stinghe delegatul judecătoriei, i 11A I A k A A â à - A i É ăk A A A A à A i A A A A à AA À À# < < < < < < ◄ ETALUIIGIA „RAH0YA“ Fabrică de armături. Bucureşti, Str. Sf-ţii Apostoli Nr. 74. Telefon 23/44. Renovându-se Fabrica cu noi maşini speciale, execută prompt şi se găsesc gata în depozit Robinete pentru apă, vin, gaz etc., Aparate pentru debitat bere. Orice articole de alamă şi bronz pentru comerţul tecfmic {Cea*»2454 4 5 ► !► ► ► ► ► IËO€KKK»C»OeG0Oe3lOt$QG8€MMHHKHKHKHMi I Băile Eforiei şcolare din Braşov. Se aduce la cunoştinţă, că Eforia şcolară, voind să sară într’aju- torul populaţiei, în împrejurările grele de azi, a hotărît să dea băi de aburi cu preţuri reduse şi anume : Pentru bărbaţi: Dumineca dela 12 — 2 femei : Lunia „ Il — I» Preţul unei băi de aburi va fi de Lei 5 — Facem totodată cunoscut, că baia de aburi va fi deschisă în viitor pentru dame şi Lunia înainte de amiazi dela 7—11. 2^85 2& Administraţia băilor Eforiei şcolare. §s i % § c t0 n § profesor liceul real, Looo. co mm» o TIPOGRAFIA A. MUREȘANU BRANISCE & COMP, BRAȘOV. « Coaje de molift ! I 3 2490 pentru tăbădari de vânzare cca 30 vagoane, » Oferte a se adresa la ziar. :: g) 1 2 9»Sacelele“ Societate anonimă pentru exploatarea de păduri şi comerțul de lemne. Prospect de erfusiune. Adunarea generală extraordinară a societ. „Săcelele” în şedinţa din 23 Aprilie 1922 hotărînd, în vederea esploatărei şi punerei în valoare a pădurilor cumpărate dela oraşul Braşov şi a fabricei de cherestea dela Timişul, de sus, sporirea capitalului dela 1500.000 la 3.000.000 lei, a împuternicit consiliul de administraţie să emită 3000 acţiuni în valoare nominală de 500 lei fiecare plus 30 Iei spese de emisiune. Acţiunile se oferă cu preferinţă vechilor acţionari în proporţie de una nouă la una veche. Valoarea acţiunilor subscrise se va achita astfel: Lei 180 de fiecare acţiune la subscriere, care va fi închisă la 31 Mai 1922, Lei 200 de fiecare acţiune până la 15 Iulie 1922 şi Lei 150 de fiecare acţiune până la 31 August 1922. Se primesc şi vărsăminte integrale. Prin trecerea termenului de 31 Mai se pierde dreptul de preferinţă, consiliul de administraţie hotărînd asupra atribuirei acţiunilor eventual nesubscrise. La subscriere se vor prezenta titlurile provizorii de la prima emisiune pentru vizarea dreptului de opţiune. Subscrierile se primesc: In Braşov, la sucursala băncei »Albina*. In Bucureşti- la sucursala băncei „Albina" si a Băncei Naţionale (Teatru Modemn). In Ploeşti: la sucursala Băncei Generale a Ţării Româneşti: 2489 1—2 Consiliul de administraţie. Hirta de inforfisiatiuisi Expertize de păduri. Pentru vânzări, cumpărări, pentru date înantrepriză, cum şi calcule, estimaţii atât pentru cine vinde, cât şi pentru cine cumpără, vând buşteni, vârghii, (bile) de brad lemne de foc, fac mijlociri de vânzări şi cumpărări de case, moşii de unelte de fierărie, ca burlane ţevărie, odgoane de sârmă, şini de fier, cherestea pentru Sonde, plasez lucrători la orice meserie. Doritorii să se adreseze d-lui Ioan Buligă, atreprenor forestier, Azuga Prahova (Telefon casă). 2261