Gazeta Transilvaniei, 1923 (Anul 86, nr. 1-157)
1923-03-23 / nr. 62
Paging 2 GAZETA TRANSILVANIE! Lupta contra Constitutiei liberale Discursul deputatului 1. AGĂRBICEANU rostit în şedinţa dela 13 Martie a Camerei. — Bine. — Munceam deci, ajutam şi eu cum puteam. E nelocul său să vorbesc aici despre ce-am făcut eu. Marii făuritori ai unirii nu-s nici unul de fată aici, ei dorm somnul de veci sau duc o viaţă chinuită de invalizi. Dar fiindcă d-l Duca a vorbit de ajutoare, în ce mă priveşte, mai trebue să spun că ra era oferit corespondent de războiu, am cerut să fiu propagandist în vremea refacerii naţionale, am ţintit conferinţe la cercetaşi. (D-l Duca : Nu vorbesc de d-ta singuratic, ci de ajutorarea refugiaţilor, nu ce te priveşte pe d ta, îmi arat regretul că de patru ani nu faci decât să propagi ura între fraţi !) Oratorul : Mărturisesc cu adâncă recunoştinţă că după ce am ajuns în Moldove, refugiaţii am fost ajutaţi, şi de guvern şi de populaţia Moldovei, atât cât le au stat în putinţă pentru vremile acelea. Dar bănuiala că suntem trădători şi spioni, aruncată la început, ne-a ars de ruşine sufletele, şi nu am putut-o uita până azi. Vedem că acuza, cel puţin pentru noi, dăinueşte şi azi. In ce priveşte ura, pe care d-l Duca spune că aş propaga-o de patru ani, eu afirm înaintea lui Dumnezeu şi a conştiinţa mele că e cea mai adâncă iubire de neam şi de patrie. Dacă a vedea re ele de care moare un neam, a le biciui şi voi să se îndrepte», se chiamă ură, apoi de aceasta sunt vinovaţi toţi intelectualii acestei ţări, şi toate straturile sociale ? Dar poate naţiunea liberală s’a substituit Naţiunii române de când a venit guvernul liberal la putere! Poate de atunci a întrupat virtuţile noastre de rasă în aşa măsura, încât ne putem da legaţi burduf în mâinile ei să facă din noi ce va vrea ? Guvernarea liberală. Dar în guvernarea sa partidul liberal s’a arătat cu totul lipsit de aceste calităţi de rasă: responsabilitatea în faţa conştiinţii, deci moralitatea publică, suprapunerea intereselor obşteşti celor particulare, dreptatea socială prin performă împărţire a dreptăţii. Ce mai are de-a face românul „cinstit şi de omenie" cu lovitura de Stat şi fraudele electorale săvârşite de la începutul guvernării liberale? Unde mai e, deci, urmă de responsabilitate de conştiinţă şi de moralitate publică ? In locul principiului le-a suprapune interesele obşteşti celor particulare, naţiunea liberală, un fel de sectă, a introdus şi epucă principiul interesului de partid mai presus de toate. Cine nu se ţine de secta liberală, n’are că căuta in dregătoriile acestei ţări ; interesele economice care nu-s ale sectei, nu merită să se respectate. In locul legalităţii şi a dreptăţii sociale, ne am trezit cu cel mai crâncen absolutism. Voinţaguvernului Brătianu e azi lege şi singura lege, pentru întreaga Românie Mare. lata, deci, dovedit, că nici din punct de vedere constituţional, nici legal, nici din punct de vedere etic, naţiunea liberală reprezentată în aşa zisele majorităţi nu reprezintă Naţiunea română şi nu e în drept să aducă noua Constituţie, care e pactul fundamental între Naţiune şi Suveran. Ce aţi spune d voastră, dacă într’o noapte un tâlhar ar întră în casa unui om, l’ar ucide, i-ar împrăştia familia, s’ar face el stăpân şi s’ar pune să dea porunci ? Dar în alegerile generale şi cele parţiale, mai în urmă la cea dela Ighiu, s’a făcut o crimă şi mai mare : ucisă a fost însăşi voinţa Naţiunii, manifestarea liberă a căreia o chezăşuia legea votului universal suspendată. D-voastrâ spuneţi că nu-i parlamentar lucru, nu'i europenesc, nu-i românesc, ceea ce face opoziţia in Cameră. Dare şi a fost mai parlamentar, mai europenesc, mai românesc, săă daţi atâtea mandate falsificaui? D-voastră n’aţi înţeles că nevastă atitudine va provoca resisenţa Naţiunii? D-voastră spuneţi că vorbesc cu ură. Dar înainte au vorbit alţii despre naţiunea liberală, carii v’au zugrăvit în culori cu mult mai tari. Au vorbit Cogălniceanu, M. Eminescu, N. Iorga, dela care am învăţat sa iubesc naţiunea împitată din Vechiul regat. Aduceţi-va aminte cum v’a zugrăvit Eminescu. Nu şi-au iubit aceştia neamul? Au vorbit cu ură ? Ce vom face ? încercarea de a se impune ţării o Constituţie prin absolutism, ar însemna că Naţiunea noastră, îndată după unire, e bolnava greu. Unde e sănătate morală, nu e nevoa de absolutism Dar din fericire, bolnavă, obosită ,sufleteşte, e numai naţiunea liberală, care vrea să reprezinte însăşi Naţiunea română. De aceea se foloseşte de măsuri absolutiste, căci cine e bolnav greu, se foloseşte şi de mijloace extreme pentru a-şi mai prelungi viaţa. Înainte cu câteva decenii marele poet, văzând boala de care sufere România, spunea : Rămâneţi în umbră sfântă Basarabia şi voi Muşatini, Descălecători de ţară, dătători deregi şi datini. Noi o vom face acum ? Noi ne vom pleca genunchiul la pământul sfânt al patriei şi vom chema să se ridice din umbră pe marii dătători de legi şi dadini, ca împreună cu poporul lor, adunat azi din toate ţările vechi româneşti, să întemeieze noul Stat român pe temeiul legilor. Cetind gazetele». Pisescu-Scarnabat iarăşi face spume la guriţă . Cică nu poate tolera atitudinea Opoziţiei... — Auzi d-ta, obrăznicie !... Nişte făcaţi scăpafi In noaptea 31. Arthur, să aibă impertinenţa să se încruate la banca ministerială !... La zid ca ei ! — ce mai atâta toravera... Noi nu ne mirăm de revolta acestor obraze fine. Toţi Krefeldiştii şi puşcăriaşii smnestiaţi sunt obraze subţiri. Nu le prea convine gălăgia, nici scărmânarea. Dar mi-te când mai simţi şi că săculeţul cu grăunţe e pe dacă, călare pe Carpaţi de-ai fi, şi trebuie să ţi pierzi sărita.— Ce reprezentaţi Dv., care staţi în colţ, îa Parlamentul acesta ? — a întrebat d. Alecu Constantinescu, ministru, ghinzii şi al firului din România nivel pe reprezentanţii Opoziţiei din Senat. — Adevărata voinţă a alegătorilor! — Cu răspunsul Reprezentanţii Opoziţiei au uitat cu cine vorbesc. Eu, în locul lor, aş fi răspuns aşa: — Reprezentăm pe cultivatorii de cucuruz, cărora le-ar trebui câteva băşici de porc ca să ie mai zurue la urechile miniştrilor, doar s’or mai trezi, pâaăcă nu-i prea târziu. Şi sunt sigur că i-ar îi înţeles mai bine. A vorbi cinicului cum vorbeşti omului ce nu se cade, e ca şi cum ai vorbi porcului despre Constituţie. Cu fiecare om trebuie să vorbeşti cu vorbe din dicţionarul lui, dacă vreai să te înţeleagă.* „Urmările generale ale războiului s’au răsfrânt asupra noastră cu o gravitate care în mod normal putea fi evitată Şi aceasta, nu din vina altora, ci din propria noastră cină*. („Viitorul* dela 11 Martie a. c.) ■ Şi normalul ar fi fost, dacă cei care rămăseseră cu 7 mandate, ar fi fost puşi la carantină, iar nu pe capră, dându-li-se hăţurile Ţării în mână. Toată pasărea pe limba ei piere!.. Tot acolo: „De abia de un an România a păşit pe drumul unei consolidări temeinice, (înţelegeţi. De când au încălicat liberalii puterea !) De abia de un an România are un guvern capabil să abordeze şi să deslege marile probleme ce stau deschise de atâta vreme şi pe care anii de după războiu n’au făcut decât să se agraveze Ceeace a minat, însă, un războiu, ceeace au dezorganizat cei câţiva ani de guvernări slabe sau abuzive (atunci s’au maltratat alegătorii şi s’au furat urnele etc. etc.) nu se poate restabili în câteva luni. Este un adevăr pe care orice om onest şi cu judecata sănătoasă trebuie să-l recunoască*. Noi, ca oameni onest!, punem mâna pe inimă şi recunoaştem îneintea lumii întregi că: urmările războiului într'adevăr nu se pot lecui într’an an. Numai cât liberalii nu sunt dispuşi să recunoască că, dacă tntr'un an, al patrulea după războiu, nu se pot lecui aceste rele, cu atât mai puțin se puteau ele lecui în primul an după războiu, ca an apssrat administrativ liberal în cârcă în 3 luni, cât a stat guvernul Vaida la conducere. Aşa ar spune logica oamenilor oneşti. Logica liberală glăsueşte însă altcum, conform codului onestitufii liberaleconstantinesciane.* La Senat, cel cel iscălit şi trimis la 21 Sept. 1916 împreună cu urgisita de V. Mangra „Scrisoarea deschisă* „venerabilului cler şi popor drept credincios român, din D-zea păzită mitropolie a Românilor ortodoxe din Ungaria şi Transilvania, a vorba de România de azi ca de „Daco-Romania felix“. Credem, zău ! Căci in cea mai ticăloasă ţară din lume, fapta sa ar fi ades cu sine cel puţin pierderea scaunului avut. La noi însă, potrivit programului liberal de consolidare şi de ierarhizare a valorilor morale a fost săltat pe fusterul cel mai înalt al scării ‘demnităţilor bisericeşti. — Eu, am ajuns unde nici visările cele mai îndrăzneţe n’ar fi cutezat să mă salte, şi-a zis I. P. S. Sa — deci, cum să nu fie ţara asa România/e//.r? !... Ergo: Pace vouă ! Decât, naţia din Ardeal are o vorbă: Să-i sară ochii cui na văzut ţară mai fericită ! I. P. S. care, înainte de a se călugări, aduna proverbe şi zicale de-aie poporului, de bună seamă o cunoaşte. Nică Codorâşte. De vorbă cu alegătorii După alegerea de la Ighiu. La 3 zile după furia deslanţuită asupra cetăţenilor din circumscripţia Ighiu, trecând prin comunele Meteş, Găureni, Poiana şi Tăuţi, în tovărăşia unui student, am putut constata multe. Cum a prins poporul de veste, că suntem în comună, alerga din toate părţile, cerând sa ne vorbească. Era, o jale să asculţi tânguelire acestui popor demn. Cei mai mulţi ne povesteau cu lacrimi în ochi. Suntem un popor bătut de D-zeu, noi, aceşti de pe Valea Ampoiului, spuneau ţăranii noştri. Noi nu avem în comunele noastre nici un intelectual, care să ne îndrume spre bine. Acum mai nou şi părintele Ursa din Meteş, ne-a îndemnat, Duminecă la biserică, ca să ţinem cu liberalii, că ne-au promis, că ne vor face şcoală şi biserică. Noi insă am ascultat de glasul inimii noastre şi neputând aştepta nici un bine de la acei cari se pun asupra noastră cu puterea, cari ne umplu satele de jandarmi şi cari ne fură voturile, am hotârî, sus şi tare, că vom vota cu toţii pentru candidatul Partidului naţional, partidul care a fost cu noi în cele mai grele suferinţe, cere nici când nu ne-au părăsit, nicicând nu ne-au minţit Eram plini de mândrie când am văzut, că toţi alegătorii din aceste 4 comune, cu un singur gând, au votat toţi cu candidatul Partidului naţional. Nici un singur vot ţărănesc din aceste 4 comune n’a fost dat pentru candidatul partidului liberal. Pe stradă călcam numai pe bilete vinete,de-ale candidatului partidului liberal, pe care le adusese alegătorii cu ei, ca să arate la toţi, că ei s’au purtat cinstit, ba unii au lipit astfel de bilete pe stâlpii de telegraf. Luni dimineaţa când au sosit Telnarii cu trenul şi am aflat că toţi sunt cu noi, şi auzind veştile bune de la Ighiu, am strigat: A noastră e izbânda! Dar durere, la desfacerea urnei am rămas uluiţi. Toate voturile noastre, date Duminecă, peste noapte au fost furate şi preschimbate în voturi liberale, şi numai acelea au mai rămas în urnă, pe cari le dăduseră Telnarii Luni. Ne pare rău că nu am ştiut, că pe bărbatul nostru de încredere l-au scos afară cu baioneta din sala de vot. Am fi tipărit noi urna, de nici un vot nu ni s’ar fi furat. Am auzit că domnii liberali au avut obrăznicia să şi benchetuiască de bucuria acestei „învingeri”. Noi plângem şi domnii benchetuiesc. Nu pot uita niciodată, câtă jale era în glasul acelui popor. Nu peste mult însă a apărut plutonierul de jandarmii din Meteş, care ne a luat la întrebări, ca cine suntem, unde mergem şi în ce afacere, deoarece dânsul are ordin să raporteze în fiecare 24 ore, că ce automobil a intrat în comună şi cu ce scop. I-am spus că e un automobil din Cluj cu No.cutiere, că în el a sosit în comună doi cetăţeni liberi ai ţării româneşti, care, aşa ştiu, sunt liberi să parcurgă această ţară în lung şi lat. Scopul ne priveşte. Pe lângă toate acestea însă plutonierul nu ne-au părăsit, ci a stat pază lângă noi, până ce am părăsit comuna. După cum am aflat mai târziu, d-l preot Ursa a mers peste grădini, iar d-l Băişeanu pe vale ca să anunţe notarului Moruşca marele pericol că suntem în comună, iar acesta a trimis pe plutonierul ca să salveze situaţia. E însă trist, când în această ţară fericită de sub „părinteasca* oblăduire liberală, nu poţi face un pas, fără ca să fi oprit şi interogat de jandarmi. .. Partidul naţional român din judeţul Argeş In ziua de 12 Martie 1923, ora 9 seara s-a ţinut în Piteşti adunarea membrilor Partidului naţional român din judeţul Argeş, prezidată de d. Nic. Brânzeiu profesor fost prefect, ca cel mai in vârstă dintre membrii. Se dă citire punctelor puse în ordinea zilei şi se ia următoarele hotărâri care se primesc cu unanimitate: 1) Se adoptă în totul Programul Partdului naţional român de sub şefia d-lui Iulu Maniu. Se aprobă atitudinea şi lupta ce se duce de Partidul naţional la colaborare cu cel ţărănesc pentru salvarea ţărei şi reîntronarea legalităţei. Se dă tot sprijinul pentru consolidarea şi extinderea Partidului naţional în toate comunele din judeţ. 2) Se alege pe timp de 2 ani comitetul central executiv pentru întreg judeţul Argeş şi compus din d-nul Nic. Brânzeiu preşedinte de onoare, Al. Diraitrescu preşedinte activ, C. Vişineanu vice-preşedinte, Sp. Emanoil secretar, N Iliescu casier şi dr. S. Bochiş, T. Cerchez, Vasile Purcăreanu, C. Dan, C. Conducătorii clubului naţional din calea Victoriei au hotărât să dea In Îndesată pe d. general Nicoleanu, prefectul poliţiei Capitalei, pentru pagubele aduse Duminecă seara când clubul a fost Inondat de apa pompata de pompieri Caramitru, D. I. Ghirapa, C. Albu, R. Macarie, Tr. I. Dumitrescu, G. Haşu, N. Giuroiu, Al. Giuroiu, I. Pândele, D. Brândză, M. Ionescu, M. D. Moţoescu, Gogu Cernatescu şi C. Ivan membrii. 3) Se autoriză acest comtet de a reprezenta organizaţia cu depline puteri oricând şi ori unde va fi nevoie; deasemenea să ia parte la on ce manifestate se va cere şi recomanda de către şeful sau comitetul central al partidului naţional Bucureşti. 4) Se autoriză închirierea unei săli pentru club şi scoaterea unui ziar local. In fine, comitetul este autorizat a exprima şefului Partidului naţional român aderenţa şi încurajarea la luptă. Nr. 15—bas Scrisoarea părintelui Mghici Părintele Drăghici, care a fost esclus ieri în absenţă pe timp de 30 zile, ceruse printr-o scrisoare preşedintelui Camerei ca să fie judecat în şedinţa de azi, joi, (ziua interpelărilor) pentru a se putea apăra. Precum vedem preşedintele a disconsiderat această cerere îndreptăţită, lâsând să fie esclus părintele Drăghici fără a se fi putut apăra. Fără comentări